Inflatia continua sa scada, iar activitatea economica “e in
cadere libera”, ceea ce a a facut BNR sa relaxeze politica
monetara. Marja de manevra in acest sens a bancii centrale este
insa “foarte limitata”, intrucat dobanzile au coborat deja in mod
semnificativ, cred analistii danezi. Trebuie amintit aici ca Danske
a publicat o nota inainte de sedinta din 4 mai a consiliului BNR,
in care prevedea ca banca centrala va lasa dobanda neschimbata,
intrucat nu sunt conditii ca s-o scada. BNR a scazut insa atunci
dobanda de politica monetara cu 0,25%, aducand-o la 6,25% pe
an.
Danske estimeaza un curs de 4,30 lei/euro peste trei luni si de
4,40 lei/euro peste 12 luni, fata de 4,18 in prezent. Pentru dolar,
previziunile sunt 3,58 lei/dolar peste trei luni si 3,46 lei/euro
peste 12 luni, fata de 3,38 in prezent.
Fata de prognoza de luna trecuta pentru pietele emergente, care
indica pentru moneda romaneasca 4,60 lei/euro peste 12 luni, e de
notat ca asteptarile bancii s-au imbunatatit pentru leu, ca si
pentru raportul dintre euro si coroana ceha, in vreme ce pentru
forint si zlot s-au inrautatit. Pentru toate monedele din zona insa
sunt anticipate deprecieri fata de dolar in urmatoarele 12
luni.
In ultimele zile, euro s-a indreptat catre pragul de 4,2 lei,
ramanand insa putin peste 4,19, iar marti, cursul de referinta
anuntat de BNR a fost de 4,1949 lei/euro, comparabil cu cel din
primele zile ale lunii ianuarie.
“Economia si pozitia financiara ale Romaniei ar putea fi
afectate puternic de problemele din Grecia, ceea ce ar atrage
presiuni asupra leului, in contextul unei prezente semnificative a
bancilor grecesti pe piata romaneasca”, afirma cea mai noua analiza
a bancii daneze, semnata, intre altii, si de Lars Christensen,
citat in conferintele de presa drept “prietenul Lars” de catre
guvernatorul Mugur Isarescu, din cauza pesimismului specific cu
care priveste pietele emergente, dar si a prognozelor de curs
leu/euro care in cele din urma nu s-au realizat.
In topul primelor zece banci din Romania, doua sunt din Grecia –
Alpha Bank si Bancpost, detinuta de grupul EFG, reprezentand in
total 10,8% din valoarea activelor bancare ale tarii.
Danske considera ca, pana la un punct, stabilitatea leului se
datoreaza interventiilor “semnificative” ale BNR pe piata si se
indoieste ca pe termen lung o asemenea politica este sustenabila,
afirmand ca exista indicii ca imprumuturile indoielnice sau
imposibil de rambursat “cresc rapid”, ceea ce pune presiune asupra
leului si franeaza redresarea creditarii, cu consecinte asupra
investitiilor si a consumului privat.
La sfarsitul lui martie, ponderea creditelor clasificate ca
“pierdere” in totalul portofoliului bancilor era de 13,4%, raportat
la 6,5% cu un an in urma, conform BNR.
Verdictele Danske Bank:
EUROPA CENTRALA SI DE EST – “Criza datoriilor grecesti s-a
extins clar in zona, cele mai lovite fiind forintul si zlotul”
CEHIA – “Economia continua sa se stabilizeze… nu asteptam insa o
revenire puternica in acest an”
UNGARIA – “Economia s-a miscat in bine in ultimele 2 trimestre,
dar consumul privat si investitiile raman modeste”
POLONIA – “Perspectiva continua sa fie relativ pozitiva… cu
riscuri legate de relatia cu zona euro, principalul partener
comercial”
ROMANIA – “De la boom la prabusire, prea devreme de apreciat
daca exista o tendinta sustinuta de redresare; conditiile de pe
piata muncii se inrautatesc”
BULGARIA – “De la boom la prabusire, cu scaderi in toate
domeniile, in special in piata imobiliara, intens supraincalzita
inainte de criza”
ESTONIA – “Un prim trimestru relativ slab” si o prognoza de
scadere a economiei cu 0,7% (estimarea Comisiei Europene vizeaza o
scadere de 0,1%)
LETONIA – “Semne evidente de progres”, dar economia va scadea cu
4% anul acesta
LITUANIA – “Nivel mare de incertitudine” si o prognoza de
scadere cu circa 2,2%
Intarirea dolarului fata de euro se va resimti puternic si in
Romania, desi cursul leu-euro este protejat de BNR iar creditele in
dolari sunt destul de putine. Deprecierea leului fata de dolar s-a
vazut pana acum si se va vedea si mai bine de acum incolo la pompa,
in pretul combustibililor. Pentru ca distribuitorii de carburanti
recalculeaza aproape saptamanal pretul unui litru de benzina sau de
motorina in functie de cotatia barilului de petrol dar si de cursul
dintre moneda americana si cea locala, pretul benzinei pare a avea
o singura directie: in sus.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Ulterior, moneda /euro a
recuperat din scadere, ajungand in jur de 1,235 dolari, iar la
New York a ajuns la 1,237. Tendinta de iesire de pe euro si
orientare spre investitii mai sigure, in principal aurul, se
manifesta insa in continuare. “Aurul e cel mai sigur. Nu-ti aduce
dobanzi sau dividende, dar cui ii pasa? Zona euro e ca o casa din
carti de joc”, declara un trader pe aur din Europa, citat de
Reuters.
Pentru perioada imediat urmatoare, parerile sunt impartite: cu
certitudine exista un potential speculativ enorm, avand in vedere
ca datele Comisiei pentru Tranzactii la Termen pe Marfuri din SUA
(Commodity Futures Trading Commission) vorbesc deja de contracte
short – pariuri pe scaderea euro – in valoare totala de nu mai
putin de 18 miliarde de dolari. In aceasta perspectiva
trebuie interpretate estimarile care vorbesc de o iminenta atingere
a paritatii euro-dolar (la care nu s-a mai ajuns din 2002 incoace)
sau chiar de o cadere sub pragul paritatii.
La New York, pretul petrolului cu livrare in iunie a scazut luni, ajungand pentru prima data in
ultimele trei luni sub 70 de dolari pe baril.
De partea cealalta, exista insa analisti care se indoiesc ca
imbulzeala investitorilor de a vinde euro este o strategie
castigatoare. Economistul Jim O’Neill de la Goldman Sachs crede ca
nu se va trece de pragul de 1,21 dolari, calificat deja drept “un
nivel ieftin” la care se pot cumpara active legate de euro.
Analistii Commerzbank vorbesc de 1,2135 ca
urmatorul nivel spre care se indreapta cursul.
Ewald Nowotny, membru al Consiliului Bancii
Centrale Europene, a declarat ca euro “se tranzactioneaza in marje
normale” si ca nu exista nici un “motiv de isterie”. Deocamdata,
ministrii de finante ai zonei euro sunt asteptati sa furnizeze mai
multe detalii despre pachetul de sustinere a stabilitatii
financiare in eurozona, in valoare oficial declarata de 750 de
miliarde de euro, mai exact sa fie precizate conditiile pe care
statele zonei ar trebui sa le indeplineasca pentru a-si reduce
deficitele si datoria publica si sanctiunile ce le pot fi aplicate
daca nu le respecta.
Cancelarul german Angela Merkel a admis, duminica, faptul ca
anuntul din 9 mai privind pachetul de stabilitate a reprezentat mai
mult un mod de a “cumpara timp” in fata asaltului de pe piete,
fiindca e nevoie de timp pentru a reduce diferentele de
competitivitate si de deficite intre tarile membre. “Daca ignoram
aceasta problema, n-o sa fim capabili sa calmam situatia de pe
piata”, a spus ea, nu insa fara a condamna speculatiile contra
euro, care impun, in opinia ei, reglementari noi pentru
tranzactiile de pe pietele financiare.
Premierul Greciei, Giorgios Papandreou, a declarat pentru ziarul german
Handelsblatt ca, impreuna cu Angela Merkel, cu presedintele francez
Nicolas Sarkozy si cu presedintele Eurogrupului (ministrii de
finante din zona euro) a discutat posibilitatea de a-i trimite o
scrisoare presedintelui american Barack Obama, in care sa-i ceara
sa limiteze sau sa interzica de tot tranzactiile cu CDS (contracte
de asigurare contra riscului de neplata, in virtutea carora
investitorii castiga tocmai atunci cand un stat sau o companie
nu-si mai pot rambursa datoriile). “Tarile G20 doresc sa discute
acest subiect”, a afirmat premierul elen. Papandreou a criticat si
el pietele financiare, pe motiv ca “au reactionat exagerat” la
criza datoriilor grecesti, si a acuzat speculatorii ca incearca sa
intretina panica.
Perspectivele bugetarilor la ora actuala, cand vine vorba despre
gasirea unui alt loc de munca, sunt destul de sumbre: majoritatea patronilor intervievati de
Gandul sustin ca nu au nevoie de “birocrati” si ca nu au
incredere in angajatii de la stat. Tot in Gandul, seful
Patronatului Carnii de Porc atrage atentia ca eliminarea
subventiilor agricole pentru animale si pasari, incepand din acest
an, ii va impinge pe tot mai multi fermieri sa renunte la a mai
creste animale si pasari, in conditiile in care efectivele de
porcine deja au scazut.
“Constructia de agropensiuni, un sport
national” e titlul unui articol din Evenimentul Zilei
care incearca sa determine starea actuala a acestor afaceri, pe
baza de discutii cu proprietari din diverse zone ale tarii. Ziarul
citeaza si comenteaza un top din care reiese ca in prezent,
Coca-Cola, Milka si Jacobs sunt cele mai puternice branduri din
Romania, spre deosebire de marcile din domeniile auto sau
financiar, care nu intra nici in top 10.
Gabriel Resources, actionarul majoritar al Rosia Montana Gold
Corporation, a terminat primul trimestru o pierdere neta de 12 milioane de euro, mai mult
decat dublul pierderii de acum un an, informeaza Adevarul.
In schimb, CFR Marfa, societate care urmeaza sa fie scoasa la
privatizare, conform angajamentului cu FMI, a reusit sa-si reduca
pierderile cu 50% in primele trei luni ale anului, ca efect al
taierilor de costuri, inclusiv la salarii.
Statul pierde anual, de bunavoie, zeci de milioane de euro de pe urma vanatorii,
pentru ca majoritatea covarşitoare a fondurilor de vanatoare au
fost date prin incredintare directa, pe sume derizorii, echivalente
cu pretul platit pentru impuscarea unui singur animal, scrie
Romania Libera. Conform ziarului, modernizarea caii ferate
Bucuresti-Constanta, inceputa in 2006, va dura dublu fata de
termenul initial, prevazut pentru 2008 si 2009, pentru ca CFR are o
datorie de 100 milioane euro la constructori.
Afacerile companiilor de la Bursa au crescut pentru prima data in primele trei
luni ale anului fata de acelasi interval din 2009, dupa mai multe
trimestre de declin pronuntat, remarca Ziarul Financiar.
Cresterea rapida a dolarului a scumpit carburantii si da batai de
cap Bancii Nationale, apreciaza ZF: de la inceputul lui 2010, cand
se situa pe palierul de 2,9 lei, moneda americana s-a intarit cu
aproximativ 13%.
Euro s-a depreciat pentru a patra saptamana consecutiv in raport
cu moneda americana si pentru a treia saptamana fata de yen, dupa
ce cancelarul german Angela Merkel a declarat ca Europa este intr-o
“situatie foarte, foarte serioasa” in pofida fondului de 750
miliarde euro convenit pentru sprijinirea celor mai indatorate
state membre din zona euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Euro va cadea din nou, urmand sa ajunga pentru inceput la
cotatia de 1,18 dolari, adica nivelul la care a fost creat”, a
declarat Pierre-Antoine Dusoulier, presedintele Saxo Banque France,
citat de cotidianul francez Le Figaro.
Bancherul subliniaza faptul ca nu trebuie luate in seama vocile
care sustin ca euro “ar putea muri”, replicand ca ar putea aparea
ingrijorari abia atunci cand cursul va ajunge la 0,8
dolari/euro.
Mai multe pe www.gandul.info
Cotatia aurului pe piata spot a urcat la 1.248,95 dolari, pana
la 10:46 GMT, de la 1.231,83 dolari in inchiderea sedintei de
tranzactionare de joi, transmite Reuters.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ne amintim cu totii cum China – detinatorul celei mai mari
reserve de FX din lume, si Rusia solicitau inlocuirea dolarului
american ca principala moneda de rezerva la nivel global. Pe
deasupra, Bill Gross – manager la PIMCO, sustinea ca dolarul va
continua sa scada atata timp cat guvernul SUA va inunda pietele
financiare cu dolari. Potrivit unui manager financiar italian
“fenomenul de vanzare a dolarului se va accelera, iar investitorii
vor cumpara EUR nu pentru ca vor aceasta moneda, ci pentru ca vor
sa scape de dolar.” La inceputul acestui an, mai mult de 40 de
economisti au pronosticat ca, la final de an, EUR se va
tranzactiona la 1,47 dolari.
In opinia mea, fenomenul de depreciere a dolarului american a
cunoscut o schimbare dramatica si exista o probabilitate mare
pentru ca EUR:USD sa ajunga mai degraba la o cotatie de 1,25. Se
cunosc deja cele doua mari probIeme ale Europeri: tarile din Europa
Centrala si de Est – cele mai multe dintre ele aflandu-se inca in
afara Uniunii Monetare si tarile PIIGS (Portugalia, Italia,
Irlanda, Grecia si Spania) – care reprezinta 35% din PIB-ul zonei
euro. Desi guvernul grec a lansat cu success atat planul de
austeritate cat si emisiunea de obligatiuni pe 10 ani in valoare de
5 miliarde de euro, cele mai mari provocari urmeaza inca sa apara.
In lunile aprilie si mai, Grecia are nevoie de o finantare de 15
miliarde de dolari doar pentru rambursarile la datoria publica.
Tratatul de la Maastricht interzice membrilor UE sa intreprinda
actiuni unilaterale care ar duce la o devalorizare a monedei unice,
cu scopul de a se conforma restrictiilor privind raportul dintre
datoria suverana si PIB. In schimb, guvernele sunt incurajate sa
treaca printr-un proces politic dur de reforma si de reducere a
cheltuielilor publice. Alternativ, tarile ar putea sa decida sa
paraseasca zona euro, aceasta fiind de asemenea o cale extrem de
riscanta. Optiunea de a emite obligatiuni euro prin intermediul
BCE, ar reduce costurile aferente creditului pentru tarile PIIGS,
dar ar aduce costuri mai mari de finantare pentru alte state membre
ale UE. Altfel spus, tarile mai solvabile ar sustine statele cu o
solvabilitate redusa, optiune care ar aduce inevitabil valuri de
nationalism in zona euro.
In ciuda promisiunilor facute pe parcursul mai multor intalniri
la nivel inalt ale UE, politicienii europeni vor acorda mai multa
atentie electoratului din tarile lor, decat sa lucreze la
mentinerea solidaritatii europene. De asemenea, in cazul in care
Europa nu va cadea de acord asupra modului de sustinere a tarilor
membre, cat de credibil ar fi un plan de salvare din partea UE
pentru tarile cu probleme din Est? In prezent, tarile est-europene
se confrunta cu datorii bugetare mari raportate la PIB si cu un
exod de capital datorita investitorilor care considera aceste
economii foarte riscante. Pe parcursul urmatoarelor luni, zona euro
si moneda comuna se vor confrunta cu mai multe greutati. Conform
analizei tehnice, trendul descendent inceput la sfarsitul lunii
noiembrie 2009, de la nivelul de 1,5140, a continuat pana la
nivelul de 1,3268, si confirma faptul ca declinul EUR:USD nu s-a
terminat, fiind posibila o valoare de 1,3000 pana la finalul anului
2010.
Mai multe amanunte pe acceasi tema precum si raspunsuri la alte
intrebari, le regasiti pe http://toniiordache.ro