BusinessMagazin

Tag: dobanzi

  • Lumea pensiilor resimte din plin „vandalismul financiar“ al dobânzilor negative şi al prăbuşirii randamentelor

    Instituţii americane care administrează economii pentru pensii de ordinul miilor de miliarde de dolari îşi reduc pu­ter­nic aşteptările privind randamentele. Fondul guverna­men­tal de investiţii în pensii din Japonia, cel mai mare din lume, aver­tizează că administratorii de active riscă pierderi la nive­lul tuturor categoriilor de active. În Europa, fondurile de pen­sii ar putea fi obligate să reducă beneficiile în parte din cauza dobânzilor în declin.
     
    Investitorii îşi asumau deja mai mult risc de credit pentru a compensa veniturile în scădere de pe alte segmente. Acum, în condiţiile în care peste un sfert din obligaţiunile investment grade au randamente negative, managerii de portofolii văd o urgenţă şi mai mare în a găsi noi surse de câştiguri.
     
    „Adevărata nebunie este că fondurile de pensii sunt obli­ga­te să investească în active care vor înregistra garantat pier­deri“, arată Mark Dowding, de la BlueBay Asset Manage­ment. „Este vandalism financiar, iar guvernul şi băncile cen­tra­le trebuie să devină conştiente de acest lucru“.
     

  • Era banilor ieftini continuă: Deutsche Bank crede că dobânzile vor scădea în toată lumea

    Preşedintele BCE Mario Draghi ar putea revizui perspectivele şi ar putea semnala o reducere de dobândă chiar în luna septembrie, iar pieţele aşteaptă o reducere de 0,25% a dobânzii după întâlnirea Comitetului FED de săptămâna viitoare.

    Strategii Deutsche Bank prevăd că o suită de bănci centrale din pieţele emergente se vor alinia acestor decizii, în contextul în care încearcă să livreze stimuli economici suplimentari şi să „limiteze propagarea şocurilor generate de pieţele de capital”.

    Scăderea costurilor de finanţare din partea băncii centrale vine de cele mai multe ori pentru stimularea economiei prin încurajarea businessurilor să împrumute şi să investească.

    Într-o notă publicată miercuri, strategii Deutsche Bank Quinn Brody, Himanashu Porwal şi Jim Reid au revizuit previziunile de creştere pentru pieţele emergente în 2019, sugerând că activitatea de producţie din pieţele emergente „prezintă acum un tipar persistent de slăbiciune” similar cu cel din pieţele dezvoltate.

    Astfel au redus previziunile pentru Rusia, Africa de Sud, Turcia, India, Indonezia, Filipine, Vietnam, Brazilia şi Chile.

    „Economiile asiatice sunt trase cel mai mult în jos de şocurile persistente care vin dinspre politicile comerciale”, scriu analiştii, atrăgând atenţia că în America Latină aşteptările de creştere vor continua să se deterioreze în 2019.

     

  • S-a dat liber la un nou produs de creditare de la Unicredit. Cum puteţi lua 100.000 de lei cu dobânzi mici

    Instituţia financiară non-bancară UniCredit Consumer Financing (UCFIN), parte a grupului UniCredit Bank, a decis să introducă în portofoliul de creditare un produs care permite clienţilor să contracteze împrumuturi între 1.500 şi 100.000 de lei, cu dobânzi reduse cu 2,5 puncte procentuale faţă de dobânzile standard, pentru achiziţionarea de aparatură eficientă energetic.

    “Prin Creditul Verde fără ipotecă se pot contracta sume între 1.500 şi 100.000 de lei cu dobânzi reduse cu 2,5 puncte procentuale faţă de dobânzile noastre standard pentru creditele de realizări personale”, spune Borislav Guenov, Preşedintele Directoratului UniCredit Consumer Financing.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Jerome Powell, bancherul central din SUA, se pregăteşte să reducă dobânzile pe fondul degradării perspectivelor economice

    Jerome Powell, preşedintele FED (n.r: banca centrală americană), a dat de înţeles că este pregătit să reducă dobânzile în luna iulie, după ce a menţionat că economia se confruntă în continuare cu riscuri, de la inflaţia scăzută şi până la conflictul comercial SUA-China, potrivit Bloomberg.

    De când oficialii FED s-au întâlnit în luna iunie, „se pare că incertitudinile care gravitează în jurul tensiunilor comerciale şi îngrijorările cu privire la stabilitatea economiei globale continuă să pună presiune pe pespectivele economice ale SUA”, a spus Jerome Powell miercuri în faţa Congresului american.

    Întrebat de Congres în timpul audierilor dacă raportul favorabil cu privire la piaţa muncii din SUA pe luna iunie i-a schimbat decizia, el a răspuns scurt: „Un răspuns direct la întrebare este nu”.

    Traderii din SUA au reacţionat reîntărindu-şi convingerea că banca centrală v areduce dobânzile cu 0,25% în cadrul şedinţei de politică monetară din 30-31 iulie.

    Sub presiunile ridicate din partea lui Donald Trump care încearcă să influenţeze deciziile de politică monetară, Powell susţine că mandatul său vizează o piaţă a muncii cu un şomaj cât mai scăzut, preţuri stabile şi „independenţa” Fed-ului.

     

     

     

  • Dezastru pentru Marea Britanie: Lira sterlină se prăbuşeşte la minimul ultimilor doi ani

    Lira sterlină s-a depreciat la minimul ultimilor doi ani pe fondul perspectivelro eocnomice slabe într-o piaţă care pariază că banca centrală va fi nevoită să reducă dobânzile, potrivit Bloomberg.

    Moneda a atins cel mai slab nivel din aprilie 2017 în contextul în care statisticile pe vânzările sectorului de retail din Marea Britanie arată o încetinire şi pe fondul sugestiilor economiştilor potrivit cărora economia se îndreaptă spre cel mai prost trimestru din 2012 până în prezent.

    Pieţele financiare se aşteaptă ca Banca Angliei să reducă dobânzile anul viitor pe fondul condiţiilor economice slabe.

    Astfel, lira sterlină s-a depreciat cu 0,6% la o paritate de 1,2443 faţă de dolar, cel mai scăzut nivel din aprilie 2017 până în prezent.

    Stabilitatea lirei sterline a fost ameninţată în uiltimele săptămâni de temerile politice generate de Brexit şi de alegerea unui nou premier.

    Per total, lira sterlină a scăzut cu circa 2% de când premierul Theresa May a dat de înţeles că urmează să se retragă din funcţie.

     

     

     

     

  • Cum obţin băncile din România profituri record

    În timp ce veniturile nete din dobânzi au făcut un salt de 15% faţă de T1/2018, veniturile nete din comisoane au scăzut cu aproape 4%.

    Veniturile nete din dobânzi, cea mai importantă sursă de profit a băncilor, au continuat ascensiunea în primul trimestru (T1) din 2019, în condiţiile în care creditarea s-a revigorat, dar şi ca urmare a deciziei unor bănci de a grăbi majorarea dobânzilor la credite, pe măsură ce banii s-au scumpit pe piaţa interbancară, în timp ce sumele plătite de bancheri pentru depozite au întârziat să avanseze cu aceeaşi viteză.

    Cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienţilor au fost în T1/2019 de 5,1 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite. Marjele ridicate au fost în ultimii ani o trăsătură definitorie a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc, după cum a observat şi BNR în rapoartele publicate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Primăria Bucureştiului spune că are bani ca să plătească dobânzile la obligaţiunile de la bursă şi că pentru aprilie şi mai deja a plătit

    Primăria Bucureşti spune că în lunile aprilie şi mai a realizat plata dobânzilor câtre deţinătorii obligaţiu­nilor de 2,2 mld. lei pe care Capitala le are la bursa de la Bucureşti şi că datoria publică a municipiului Bucureşti şi implicit serviciul acesteia constituie o categorie de cheltuieli prioritară.
    „Politica municipiului Bucureşti în ceea ce priveşte datoria publică locală este una conservatoare, cu limite de prudenţă mult mai stricte decât cele impuse de cadrul legislativ. Serviciul datoriei publice pentru anul în curs, şi anume totalitatea dobânzilor, comi­sioa­nelor şi ratelor de capital scadente pe parcursul acestui an, reprezintă 5,75% din media veniturilor curente a ultimilor trei ani“, a transmis PMB la solicitarea ZF.

    Primarul Gabriela Firea a afirmat recent că Primăria Bucureşti este în „faliment nedeclarat“, ceea ce a reprezentat un semnal de alarmă pentru investitorii în obligaţiuni PMB listate la Bucureşti, iar o astfel de afirmaţie, politică sau nu, poate tulbura pieţele financiare.

    „În ciuda realizării sub aşteptări a veniturilor, au fost achitate la scadenţă toate ratele de capital, dobânzile şi comisioanele datorate până în prezent, reprezentând peste 75% din serviciul datoriei aferent anului curent. În lunile ce urmează, ratele de capital, dobânzile şi comisioanele scadente până la finele anului 2019 reprezintă numai 25% din serviciul datoriei publice anuale şi vor fi de asemenea achitate la termen către creditori“, spune PMB.

    Pentru anul 2020 datoria publică reprezintă sub 20% din media veniturilor curente a ultimilor trei ani, menţionează reprezentanţii PMB. Ei spun că guvernul condus de Viorica Dăncilă va aloca 800 milioane de lei municipiului Bucureşti prin rectificare bugetară.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Schimbare totală a programului „Prima Casă”: Cine se încadrează în noul program şi cum poţi obţine credit la o dobândă de doar 0.9%

    Programul „Prima Casă” ar putea deveni programul „O familie, O casă” încă de la finalul lunii iunie prin proiectul de OUG publicat încă de la finalul lunii mai de Ministerul Finanţelor Publice.

    Noua variantă a programului vine cu dobânzi fixe cuprinse între 0,9% şi 5,5%, iar plafonul maxim care poate fi accesat se ridică la 570.000 lei (aproximativ 120.00 euro), faţă de uin plafon pe programul „Prima Casă” de 250.000 lei.

    Întrebat luni în cadrul unei conferinţe la Ministerul de Finanţe când ar putea intra programul în vigoare, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, spune că acesta ar putea fi aplicat chiar din ultima săptămână a lunii iunie.

    În cadrul proiectului de OUG se menţionează că avansul este propus a fi între 5 şi 10% din suma solicitată, locuinţa trebuie să aibă minim două camere şi o suprafaţă cuprinsă între 50 mp şi 100 mp.

    Mai mult, noul program prevede că statul poate să garanteze 80% din valoarea creditului acordat, faţă de programul „Prima Casă” prin care statul garantează 50% pentru locuinţe mai noi de cinci ani, respectiv 40% pentru locuinţe mai vechi de 5 ani.

    Noutăţile principale vin la nivel de dobândă, unde costul creditului este de 5,5% pe toată durata creditului, faţă de „Prima Casă”, unde dobânda este formată dintr-o marjă fixă de maxim 2%, plus o dobândă variabilă ROBOR/IRCC.

    Însă, proiectul presupune o serie de subvenţii, astfel încât se aplică reducerea cu 2,6% a dobânzii pe toată durata creditului pentru cei care au venituri nete lunare mai mici de 6.000 lei individual, de 7.000 lei pentru o familie formată din doi adulţi sau un beneficiar care este asistent maternal pentru un copil, de 8.000 lei pentru o familie cu un copil şi de 9.000 lei pentru o familie cu doi sau mai mulţi copii.

    Mai mult, se aplică în continuare reducerea dobânzii cu încă 1% pentru beneficiarii care au un copil sau sunt asistenţi maternali pentru un copil, şi cu 2 puncte procentuale pentru cei care au doi sau mai mulţi copii sau sunt asistenţi maternali pentru doi sau mai mulţi copii, cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 ani dacă urmează o formă de învăţământ de lungă durată.

    Se mai prevede reducerea cu 1% a dobânzii pentru beneficiarii care sunt încadraţi sau au în familie persoane încadrate cu un grad de handicap grav.

    Per total, reducerea cumulată pentru un credit nu poate depăşi 4,6% – ajungându-se astfel la o dobândă minimă de 0,9%.

    O altă condiţie a programului care ar putea influenţa trendurile din piaţa imobiliară este cea care ţine de eligibilitatea locuinţelor în funcţie de vechime.

    Astfel, pentru locuinţele noi, acestea nu trevbuie să aibă mai mult de un an de la data finalizării construcţie, cu condiţia să nu fi fost închiriată sau vândută unei persoane fizice.

    În cazul locuinţelor utilizate, vechimea imobilului trebuie să fie cuprinsă între 1 şi 5 ani de la data finalizării construcţiei.

    Proiectul de OUG încadrează în program şi locuinţele mai vechi de 5 ani, dar care au fost „supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării sau reducerii riscului seismic” cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului.

    Veniturile nete ale persoanei sau familiei care contractează creditului nu pot depăşi următoarele valori: 8.000 lei net/persoană, 10.000 lei/ familie cu doi membri sau familie formată din adult şi copil, 11.000 lei pentru o familie cu trei membri sau un adult şi doi copii, şi 12.000 lei pe familie formată din doi adulţi şi minim 2 copii.

    Vârsta maximă a beneficiarilor nu poate depăşi 55 de ani.

     

     

     

     

     

  • România, ţară puţin îndatorată, dar cu cele mai mari cheltuieli cu dobânzile din UE ca procent din datoria publică

    România alături de Ungaria plătesc cele mai mari dobânzi ca procent din datoria lor publică, potrivit datelor AMECO (Economic and Financial Affaires) din cadrul Comisiei Europene.

    România a plătit în 2018 dobânzi însemnând 3,8% din datoria pe care a avut-o la finalul lui 2017. Doar Ungaria a mai atins acest procent, în vreme ce media europeană a fost de 2,3%. Astfel că, în ciuda faptului că are o datorie de sub 40% din PIB, România plăteşte cele mai mari dobânzi din UE, ca procent din datorie. La finalul lui 2017 (dobânda/datorie este calculată de AMECO având drept referinţă datoria raportată cu un an în urmă) România avea o datorie de 301 miliarde de lei, însemnând 35,2% din PIB, potrivit datelor Ministerului de Finanţe român.

    Este una dintre cele mai mici datorii din UE, ca pondere în PIB, dar dobânzile pe care le-a plătit anul trecut raportate la această datorie au fost cele mai mari din UE. Germania care are o datorie de 60% din PIB (adică în jur de 2.000 de miliarde de euro) şi a plătit dobânzi de doar 1,5% raportate la această datorie uriaşă. Italia, cu un PIB de peste 1.000 de miliarde de euro şi cu o datorie publică de 130% din PIB, a plătit dobânzi de 2,8% din această datorie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • România este campioana regiunii la dobânzi şi inflaţie, dar şi la deficite

    România are al doilea cel mai mare ecart între dobânda-cheie şi inflaţie din regiune, după Ungaria. Dar dobânzile interbancare sunt mult mai corelate cu inflaţia decât în Ungaria.

    Puseul inflaţionist a dus rata anuală a inflaţiei peste dobânda de politică monetară şi peste dobânda interbancară ROBOR la trei luni. România are al doilea cel mai mare ecart între dobânda-cheie şi inflaţie din regiune, după Ungaria, însă pe piaţa românească dobânda interbancară la trei luni este mult mai corelată cu inflaţia decât în Ungaria, ratele anuale ale inflaţiei fiind apropiate în cele două ţări.

    „În ţările din regiune în care se practică ţintirea directă a inflaţiei, ratele dobânzilor de politică monetară şi interbancare se plasează sub rata inflaţiei. În 2018, deficitul fiscal şi dezechilibrul extern din România au fost cele mai ample. Cei mai ulii am ajuns noi. Ungaria şi Polonia sunt porumbei. Deficitele ne deosebesc radical şi serios de celelalte ţări. Un deficit bugetar de 3% din PIB în condiţii de creştere economică de 5% este clar prociclicitate. Cehia are dreptul să fie mai porumbel decât noi, având în vedere că are surplus în balanţa comercială. În România deficitul comercial este de peste 7% din PIB“, a declarat recent Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro