BusinessMagazin

Tag: director general

  • Numărul turiştilor care îşi petrec vacanţa în România a crescut cu peste 65% în ultimii cinci ani

    Numărul de turişti, români şi străini, care îşi petrec vacanţa în România a crescut cu peste 65% în ultimii cinci ani, depăşind zece milioane, iar în 2016 se va înregistra cea mai mare dezvoltare din ultimul deceniu, potrivit unui comunicat transmis de BIBI Touring Touroperator.

    „Pentru 2016, estimăm o creştere cu peste 30% a pieţei faţă de anul anterior”, declară Adrian Voican, director general BIBI Touring Touroperator.

    Afacerile BIBI Touring Touroperator au crescut cu 60% în 2016 din turismul intern, în contextul interesului crescut pentru destinaţiile interne.

    Datele companiei arată că, odată cu evoluţia cererilor pentru destinaţiile din România, au crescut şi aşteptările turiştilor în materie de servicii şi confort. „Observăm o cerere tot mai mare pentru cazări în hoteluri de patru şi cinci stele şi o atenţie deosebită acordată condiţiilor de cazare, facilităţilor de divertisment şi de petrecere a timpului liber, zonelor de relaxare şi accesului la tehnologii”, adaugă Adrian Voican.

    Numărul de turişti străini care vizitează România este din ce în ce mai mare. Compania estimează că numărul turiştilor cazaţi în România se va dubla până în 2020.

    Voucherele de vacanţă reprezintă un alt factor de creştere al consumului turistic în România. Acestea vor contribui din ce în ce mai mult la creşterea vânzărilor agenţiilor specializate.

    „În strânsă legătură cu această creştere, până în 2020 vom vedea noi investiţii în dezvoltarea infrastructurii în turism, un exemplu fiind transformarea vechilor centre de tratament în SPA-uri şi centre moderne”, a explicat directorul BIBI Touring Touroperator.

  • Profitul net al Electrica a crescut cu 9% în trimestrul al treilea

    Profitul net al Electrica a crescut cu 9%, iar EBITDA – profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare – a urcat cu 10% în trimestrul al treilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, potrivit unui raport transmis de societate către Bursa de Valori (BVB).

    Cantitatea de energie furnizată totală a crescut cu 6,7%, iar cea de pe piaţa de retail cu 6,3%, în timp ce cantitatea distribuită a înregistrat o creştere de 2,1%.

    „Rezultatele înregistrate de Grupul Electrica în primele nouă luni din acest an sunt în linie cu aşteptările. Performanţele Grupului trebuie privite în contextul în care 2016 a fost un an cu multe provocări pentru companiile din sectorul energetic, în condiţiile liberalizării pieţei de energie şi a necesităţii controlării costurilor, respectiv a creşterii eficienţei pe segmentul de distribuţie”, susţine Cătălin Stancu, director general al Electrica SA.

    Profitul operaţional din al treilea trimestru din 2016, cumulat, a fost de 556,7 milioane de lei, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2015 profitul fusese de 497 de milioane de lei, înregistrând astfel o creştere de 12%.

    Mai mult, veniturile operaţionale au crescut de la 4,13 miliarde de lei în 2015, la 4,19 miliarde de lei în 2016. Cheltuielile operaţionale au rămas la un nivel similar; în al treilea trimestru din 2016 au fost de 3,63 miliarde de lei.

  • Elon Musk a făcut public planul său de colonizare a planetei Marte. Coloniştii trebuie să fie ”pregătiţi să moară”

    Elon Musk, directorul general al SpaceX, companie care se ocupă cu realizarea vehiculelor pentru transport în spaţiul cosmic, îşi doreşte să trimită un număr de 1.000.000 de persoane către Marte în cazul în care apocalipsa ar lovi pământul.

    Această companie şi-a exprimat dorinţa de a coloniza planeta Marte, oferind şi soluţii. O colonizare a planetei Marte are nevoie de doar 40.000 de voluntari pentru ca baza acesteia să fie creată.

    Vezi aici planul lui Elon Musk de colonizare a planetei Marte. De ce coloniştii trebuie să fie ”pregătiţi să moară”

  • FM Logistics România se extinde: în construirea celei de-a treia platformă logistică a companiei se investesc 20 de milioane de euro

    CONTEXT:
    FM Logistic Romania, operator logistic cu activităţi în principal în zona bunurilor de larg consum şi retail, a crescut an de an rulajele şi a ajuns la o cifră de afaceri de 24 milioane euro în ultimul an fiscal, încheiat în martie 2016. Pe parcursul ultimilor ani, în piaţa de profil s-a evidenţiat un fenomen de consolidare, iar, pe de altă parte, tot mai multe companii au preferat să externalizeze serviciile de logistică.

    DECIZIE:
    Profitând de creşterea economiei şi de stabilitatea evoluţiei cifrei de afaceri, compania a decis să se extindă prin noi investiţii. În septembrie compania a demarat construcţia celei de-a treia platforme logistice din România; FM operează depozite şi la Petreşti, în Dâmboviţa, şi Dudeşti în Timiş. Pentru dezvoltarea noii platforme, investiţia estimată se învârte în jurul a 20 de milioane de euro, iar construcţia primei faze ar urma să se încheie la finalul anului viitor.

    EFECTE:
    Noul depozit, cu o suprafaţă de 20.000 mp, va găzdui în proporţie de 75-80% produsele clienţilor actuali. De asemenea, pentru acoperirea restului de spaţiu, FM Logistic îşi propune să atragă noi parteneri.

    Cu o investiţie de 20 de milioane de euro, operatorul logistic FM România a început construcţia celei de-a treia platforme logistice din portofoliul său pe plan local. „Am profitat de îmbunătăţirea economiei pentru a ne dezvolta”, spune Cătălin Olteanu, directorul general al companiei, cu trimitere la faptul că plusurile din consum se reflectă în rulajele clienţilor. şi, implicit, în afacerile companiei.

    „Decizia la nivel de board cred că a fost luată acum un an sau doi ani, când s-au hotărât şi să caute terenul”, spune Cătălin Olteanu, director general al FM Logistic România, despre momentul în care a apărut ideea acestei noi investiţii. „Decizia mea cred că a fost luată acum cinci ani, când am început să presez boardul să caute terenul şi să înceapă aici ceva. Este al treilea depozit pe care îl construim în România, al treilea depozit care se află în proprietatea FM, pentru că noi mai operăm şi huburi sau proprietăţi închiriate”, explică tot el.

    Depozitul, aflat la circa 10 km distanţă de Capitală, în Dragomireşti (Ilfov), va avea o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi, pe un teren de 80.000 de metri pătraţi, ce are ca avantaj apropierea de autostradă. Investiţia este, în prima fază, de 20 de milioane de euro şi include cumpărarea terenului, studiul de fezabilitate şi construcţia în sine a clădirii. „În momentul în care vom adăuga clădiri, o să fie mai ieftin”, povestea Cătălin Olteanu la ceremonia de demarare a lucrărilor depozitului, în septembrie. „Noi avem acum clienţi care vor fi operaţi în această nouă clădire, însă spaţiul va fi puţin mai mare decât necesarul pentru clienţii care se vor muta în ea. Ideea este de a avea şi ce să vindem”, declară şeful FM România, stabilind un procent de 80% din clădire pentru clienţii actuali, iar restul pentru cei poteţiali. Platforma FM Logistic de lângă autostrada A1 (Bucureşti – Piteşti) va avea, în prima fază, două celule ce vor însuma o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi, birouri şi spaţii tehnice de 2.500 de metri pătraţi, parcări, drumuri şi spaţii verzi de 30.000 de metri pătraţi. Pe viitor, depozitul din Dragomireşti poate fi extins până la capacitatea maximă a terenului; în primă fază vor fi deserviţi clienţii companii din domeniul cosmeticelor şi farmaceuticelor.

    Cu câteva luni mai devreme, în mai, FM Logistic România anunţa extinderea depozitului din Petreşti, o investiţie de aproximativ 5 milioane de euro, decizie luată în contextul creşterii solicitărilor venite din partea clienţilor, dar şi al planului de dezvoltare a companiei. Consolidarea prezenţei în România şi dezvoltarea unei oferte complete de servicii de distribuţie şi grupaj fac parte din planul de dezvoltare pentru următorii ani, afirmă Cătălin Olteanu. Astfel, în ultimul an fiscal, care s-a încheiat în martie 2016, filiala locală a FM Logistic a înregistrat circa 24 de milioane de euro cifră de afaceri „şi am profitat de îmbunătăţirea economiei pentru a ne dezvolta”. În termeni de cifră de afaceri, evoluţia companiei care are 450 de angajaţi a fost oarecum constantă. „Luăm banii pe care îi câştigăm şi îi reinvestim, nu prea apucăm să-i numărăm, i-am lăsat să circule”, explică şeful FM România. Însă în prezent, după declaraţiile sale, „lucrurile sunt destul de «roze»”, compania având în plan alte două proiecte la care lucrează şi care vor putea fi dezvăluite în câteva luni. „Strategia noastră a fost să scădem puţin cifra de afaceri, dar am crescut profitul, fiind vizibil în rezultat”, spune Cătălin Olteanu. Şi detaliază deciziile: „Am renunţat la nişte clienţi pe care îi aveam doar ca să îi avem, nu neapărat ca să fie profitabili, şi ne‑am decis să facem loc unor parteneri serioşi care şi plătesc ce facem noi pentru ei. Nu suntem nici noi firmă de întrajutorare”. Cei mai mari clienţi provin din domenii precum FMCG şi retail, iar ceea ce face FM este, practic, să se pună undeva între producător şi consumator”.

    Iar oportunităţile afacerilor de logistică se află în creştere pe plan local datorită avansului altor  industrii care depind de activităţile acestea, spune şeful FM Logistic. „Aşa cum am mai spus într-un interviu pentru Business Magazin, dacă industria este inima economiei, atunci logistica este sistemul cardiac: noi aducem, noi ducem, fără noi nu ar putea să trăiască”, explică el. Ceea ce trage în jos domeniul este una dintre marile probleme ale României – infrastructura – un subiect sensibil, spune Olteanu, care ilustrează gravitatea problemei printr‑un exemplu personal: „Eu locuiesc în Timişoara şi fac cu maşina până în Bucureşti în jur de şase – şapte ore. Până la Viena fac în jur de patru ore”. Olteanu completează: „De data asta nu o să dau vina pe autorităţi. Autorităţile sunt alese. Responsabilii suntem noi, care alegem ce alegem”.

    Pe de altă parte, România a început să câştige teren la capitolul creşterii consumului, dar cu oarecare rezerve, menţionează reprezentantul FM. „Ca oamenii să se simtă confortabil cu ceea ce înseamnă consumul trebuie să aibă în primul rând banii, dar mai ales să aibă percepţia că şi mâine vor avea banii. Chiar dacă au bani acum, dacă percepţia lor este pesimistă faţă de ziua de mâine, nu vor cheltui, vor ţine banii la ciorap, că nu se ştie cum va fi mâine.” De asemenea, el vede în România o economie meteodependentă în ceea ce ţine de consum, iar acesta poate reprezenta un impediment pentru industria dinamică în care activează: „Chiar dacă românul se scaldă în bani, dacă a plouat în weekend, se duce la mall, bea o cafea etc. Iar acel weekend este un total fiasco pentru cel care lucrează în industria noastră, în FMCG sau conexe. Dacă e soare afară, producătorii de bere sunt fericiţi, cei de sucuri, de îngheţată sunt fericiţi, iar noi la fel, pentru că am cărat toate acestea”, mai spune Cătălin Olteanu.

    Dimensiunile exacte ale pieţei de logistică nu pot fi estimate, pentru că multe companii cu alte obiecte de activitate au activităţi de logistică. Industria numită generic „transport şi logistică“ reuneşte sute de firme care au acest obiect de activitate, dar aproape toate companiile mari au departamente cu acest profil. Cei mai mulţi operatori au un specific: există companii cu flote foarte mari, de ordinul sutelor de camioane; altele închiriază zeci de mii de metri pătraţi pentru depozitare. Totuşi, cele mai mari 100 de companii de profil înregistrează o cifră de afaceri cumulată de peste 1 miliard de euro. În ultimii ani piaţa de logistică s-a consolidat, operatorii mari sporindu‑şi afacerile; zeci de firme cu activităţi în domeniu au dispărut de pe piaţă după 2009.

  • Tânăra de 32 de ani din Rădăuţi care conduce o afacere de 41,8 de milioane de euro

    În opinia Danielei Bîzgan, femeia lider are o personalitate puternică, capacitatea de a aduna oameni în jurul ei, are o putere de convingere pe măsură, îşi pune amprenta personală în tot ceea ce face şi poate obţine rezultate la înălţimea celor mai exigenţi bărbaţi. „Valorile fundamentale ale leadershipului feminin sunt ambiţia, capacitatea de a crea armonie între intuiţie şi logică, dorinţa permanentă de cunoaştere, pasiunea, tenacitatea şi nu în ultimul rând eleganţa.“

    Daniela Bîzgan este este una dintre cele trei fiice ale lui Dumitru Mihalescul, antreprenorul care a clădit afacerea Marelvi, cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice, fiind, ca director general adjunct al firmei, mâna sa dreaptă. A absolvit în 2004, la Iaşi, Facultatea de Finanţe-Contabilitate, în acelaşi an începând să lucreze şi în afacerea familiei; în 2005 „s-a nimerit să aibă loc separarea de fostul asociat al Marelvi şi am rămas doar eu şi o colegă să ne ocupăm de contabilitate“.

    A înţeles însă că nu-i plăcea domeniul, având activităţi repetitive, în fiecare zi, şi a încercat să descopere ce se întâmplă în alte departamente. A urmat un curs de management la CODECS, iar din 2006 a devenit mâna dreaptă a directorului general.

    Pe o piaţă a electrocasnicelor care a crescut în 2014 cu 13% în volum şi 16% în valoare, cifra de afaceri Marelvi a crescut de la 34 milioane de euro la 38 milioane de euro. Anul trecut compania a atins o cifră de afaceri de 41,8 de milioane de euro şi mizează pe o creştere de 20% anul acesta, până la nivelul de 50 de milioane de euro

  • Conducerea RADET a demisionat

    Conducerea RADET anunţă că a demisionat, după ce Primăria Capitalei a cerut acest lucru, cei care şi-au prezentat demisiile fiind Gabriel Dumitraşcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET şi alţi patru membri, directorul general al regiei părăsind funcţia începând cu luna septembrie.

    Mandatele conducerii Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) au început în urmă cu 15 luni şi ar fi urmat să se încheie în anul 2019, însă joi, preşedintele Consiliului de Administraţie al Regiei, Gabriel Dumitraşcu, a anunţat demisia conducerii. Astfel, atât preşedintele consiliului cât şi alţi patru membri şi-au anunţat demisiile, directorul general al companiei, Valentin Viţalariu, anunţându-şi demisia începând cu luna septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este noul ministru al Transporturilor

    Noul ministru al Transporturilor, Petru Sorin Buşe, are o experienţă de peste 25 de ani în industria auto globală, între septembrie 2010 şi mai 2015 fiind vicepreşedinte al Inginerie Renault Globale şi Directorul General al Renault Technologie Roumaine (RTR), informează Guvernul.

    Anterior, tot în cadrul grupului Renault, în perioada iulie 2009 – septembrie 2010 a fost Director General adjunct al RTR, iar în perioada septembrie 2008 – iunie 2009, Inginer Şef Adjunct pentru Rusia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriela Firea: RADET are de încasat aproximativ 160 de milioane de euro de la MAI

    Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, miercuri, că Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) are de încasat aproximativ 160 de milioane de euro de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) din perioada 2007-2011.

    “RADET are de încasat de la terţe instituţii peste 260 de milioane de euro, dintre care aproximativ 160 de milioane din perioada 2007-2011 de la MAI sumă care ar trebui să poată să fie recuperată în perioada următoare tocmai pentru a nu intreveni prescripţia”, a declarat Gabriela Firea la finalul întâlnirii pe care a avut-o, miercuri, cu ministrul Energiei, Victor Grigorescu şi directorul general al ELCEN, Marcel Nicolaescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ascendia se listează pe piaţa AeRo

    Compania românească specializată pe domeniuleLearning Ascendia (ASC)va intra la tranzacţionare în data de 7 iulie 2016, pe piaţa AeRO administrată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

    Ascendia creează produse educaţionale digitale şi dezvoltă software educaţional personalizat. Produsele Ascendia se adresează atât sistemului de învăţământ, cât şi angajaţilor din corporaţii, prin programe de pregătire digitală.

    Domeniul de aplicaţii educaţionale(eLearning) – reprezentat pe de o parte de conţinut educaţional în format digital pentru corporaţii şi mediul academic, iar pe de altă parte de platforme educaţionale – va atinge 150 miliarde de dolari la nivel global până în anul 2020. România se situează în top 4 la nivel global  în ceea ce priveşte creşterea frecvenţei utilizării cursurilor în format digital.

    Ascendia a înregistrat în anul 2015 o triplare a cifrei de afaceri, la 0,9 milioane euro şi o marjă a profitului net de 33%.

    Pentru copiii preşcolari şi şcolari, compania a creat produsele marca EduTeca, revista EduTeca, precum şi manualele şcolare tipărite şi digitale. Pentru segmentul de pregătire a specialiştilor din corporaţii, Ascendia produce platforme de management al învăţării şi oferă servicii de dezvoltare de module educaţionale personalizate, către un portofoliu de clienţi sau parteneri format din, precum ING Bank, Orange, Raiffeisen Bank, BricoDepot, Groupama, Samsung România, Microsoft România, Allianz, AdPharma etc.

    “Ascendia este o companie clădită pe baza pasiunii pentru educaţia de calitate şi a credinţei că putem contribui la schimbarea în bine a modului în care preşcolarii, şcolarii şi adulţii învaţă. Considerăm că ”listăm educaţia la bursă” pentru că dorim să ne concentrăm eforturile în direcţia reaşezării procesului de învăţare pe noi piloni, care să includă tehnologia şi produsele de eLearning şi în România, nu doar pe pieţele externe. Potenţialul industriei globale este enorm, cu creşteri anuale previzionate de două cifre. Am demonstrat prin proiectele pe care le-am dezvoltat că avem determinarea şi capacitatea de a contribui la ascensiunea acestui tip de educaţie, bazată pe instrumente moderne, în pas cu tehnologia. Suntem încrezători că viziunea noastră, confirmată de profesori, părinţi, specialişti în educaţie şi manageri, va fi împărtăşită şi de investitori”, a declarat Cosmin Mălureanu, Director General al Ascendia.

    Ca parte a procesului de listare pe piaţa de capital, Ascendia a adus în acţionariatul companiei fondul român de investiţii Certinvest Dinamic, care a preluat 10% din acţiunile acesteia, oferind premisele şi suportul pentru dezvoltarea viitoare a companiei.

    Consultantul Autorizat care a derulatprocedura de admitere la tranzacţionare a acţiunilor Ascendia este este SSIF Intercapital Invest. Acţiunie Ascendia vor avea simbolul de tranzacţionare „ASC”. Listarea Ascendia pe piaţa AeRO va fi marcată printr-o deschidere oficială a şedinţei de tranzacţionare, care va avea loc la Bursa de Valori Bucureşti, pe 7 iulie 2016, la ora 9.30.

    “Aş dori să felicit Ascendia pentru decizia de a deveni o companie listată, pe o piaţă ce pare a fi una dintre cele mai promiţătoare pieţe de capital din Sud-Estul Europei şi în unele aspecte una dintre cele mai atractive pentru investitori şi antreprenori din întrega Europă Centrală si de Est. Suntem mulţumiţi că putem merge mai departe spre modernizare împreună cu Ascendia şi restul partenerilor noştri ce ne împărtăşesc viziunea, având totodată determinare şi curaj – valori ce vor aduce companii noi pe piaţa de capital.” a declarat Ludwik Sobolewski, Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti” aspusLudwik Sobolewski, Director General la Bursa de Valori Bucureşti.

    “Prin listarea Ascendia pe piaţa AeRO, dorim să consolidăm segmentul companiilor private care se listează la bursă şi utilizează piaţa de capital pentru finanţare. Prin acest proiect, prezentăm investitorilor o companie inovatoare, dintr-un domeniu foarte căutat pe pieţele bursiere şi care are un potenţial important de creştere. Această listare continuă strategia Intercapital Invest de diversificare continuă a instrumentelor financiare prezentate investitorilor. Dorim ca acest eveniment să reprezinte o referinţă importantă pentru listările viitoare ale unor companii IT româneşti inovatoare”, a declarat Răzvan Paşol, Director General al SSIF Intercapital Invest.

  • Studiu de caz: Dacă trebuie, mutăm fabrica

    CONTEXTUL

    La sfârşitul lui 2015, grupul Wetterbest a ajuns la o cifră de afaceri consolidată de circa 130 milioane lei şi un profit de 6,5 milioane de lei şi deţine, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) şi Podari (jud. Dolj), una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii din România. Deşi vânzările merg bine, Dragoş Irimescu, directorul general al companiei, consideră că amplasarea fabricilor din Băicoi încetineşte ritmul de lucru al producţiei firmei, cu efecte atât asupra companiei, cât şi a clienţilor.

    DECIZIA

    S-a decis relocarea fabricii de la Băicoi, centrul afacerilor grupului, unde pe circa două hectare de află companiile Depaco şi Polnebo, în care lucrează aproximativ 180 de angajaţi din totalul de 210 – 220 ai grupului.

    EFECTELE

    Va creşte capacitatea de livrare, de distribuţie, elemente care sunt în prezent perturbate de segmentarea terenurilor fabricilor. Conform reprezentanţilor săi, Wetterbest nu se aşteaptă, prin această decizie, la creşterea capacităţii de producţie, ci la eficientizarea procesului de muncă şi câştigurile aferente acesteia.

    Decizia a fost luată în contextul în care la Băicoi se află şi motorul businessului, fabrica Depaco, care are ce mai mare contribuţie la cifra de afaceri a grupului Wetterbest. Anul trecut compania producătoare de ţigle metalice şi accesorii a înregistrat o cifră de afaceri de circa 107 milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de 2014 şi un profit de 4,5 milioane de lei.

    Avem o cotă de piaţă de 15% pe segmentul acesta, al învelitorilor, şi ţintim un procent de 18% până în 2020, realizat printr-o creştere treptată”, spune Irimescu. Pentru anul acesta conducerea companiei îşi propune o creştere cu încă 20% a firmei Depaco, atingerea unui profit de opt milioane de lei şi extinderea echipei, atât pentru Depaco, cât şi pentru întregul grup.

    Astfel, se va ajunge la 250 de angajaţi până la sfârşitul anului, la nivel de grup, iar oameni noi sunt căutaţi pentru departamentele de producţie, livrări, vânzări şi financiar.  „Am angajat peste 30 de oameni de la începutul anului şi mai vrem încă vreo 10-20 oameni”, spune şeful grupului. În ceea ce priveşte investiţiile, Wetterbest a alocat circa două milioane de euro până la sfârşitul lui 2016, pentru lansarea a cinci noi produse, spaţii de depozitare şi utilaje.

    Obiectivele sale sunt susţinute şi de evoluţia rapidă a vânzărilor, de creşterea cererii pentru produsele Wetterbest. Avansul s-a datorat, în mare parte, şi extinderii portofoliului cu produse lansate anul trecut. „Putem ajunge la 200 de tone de oţel pe zi, dar nu e deloc uşor să livrăm această cantitate zilnic”, spune Irimescu. De aceea, directorul general al companiei spune că „eficienţa este cuvântul de ordine acum”, aceasta fiind strategia companiei încă de anul trecut, când Wetterbest a demarat un proces de reorganizare a fluxurilor interne. „Am investit în Warehouse Management System (WMS), care ne ajută să organizăm mai bine stocurile, comenzile şi livrările, lucru ce va îmbunătăţi calitatea serviciilor Wetterbest”adaugă CEO-ul. Din bugetul de investiţii pe 2016, pentru WMS s-au alocat deja circa 70.000 de euro.

    Directorul general se arată optimist şi în privinţa vânzărilor din perioada imediat următoare: „Creşterea va fi mai ales pentru lunile de vară, atunci când e o cerere mare pentru materialele de construcţii”, spune acesta. În primele patru luni ale lui 2016,  grupul Wetterbest a avut o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei, în creştere cu 36% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sumă la care au participat toate cele trei companii din grup: Depaco – producător de ţiglă metalică, Polnevo – importator de folii, membrane şi ferestre de mansardă şi Cortina – producător şi distribuitor.

    „Am avut un start bun, dar pe piaţa materialelor de construcţii e o concurenţă acerbă”, spune Dragoş Irimescu. Tocmai de aceea, deciziile sunt foarte bine calculate – chiar dacă fabrica de la Băicoi va fi relocată, terenul nu va fi vândut, ci păstrat ca soluţie de back-up în cazul în care ceva nu merge conform planului, spune CEO-ul companiei. Irimescu nu a dat mai multe detalii despre noua fabrică, spunând că va dezvălui mai multe după ce va primi autorizaţiile de construcţie.

    La acest capitol, Dragoş Irimescu se declară nemulţumit de solicitările exagerate ale autorităţilor: „Avem nevoie în România de un Minister al Autorităţilor Locale, unde sunt multe lipsuri. De asemenea, România este ţara hârtiilor – avem nevoie de un Minister al Hârtiilor”, spune el mai în glumă, mai în serios. La câte hârtii inutile ni se cer, ne taie cheful, atât nouă, investitorilor locali, cât şi celor din afară”, completează acesta.

    De asemenea, lipsa meseriaşilor pe această nişă este un subiect fierbinte pentru inginerul Irimescu, care susţine că România duce o lipsă acută de specialişti în domeniul construcţiilor şi consideră că statul ar trebui să se implice direct în soluţionarea acestei probleme: „Hai să luptăm şi pentru înfiinţarea unei legi care să ne oblige să angajăm specialişti, să se impună ca în orice fabrică de materiale de construcţii să fie angajat minimum un inginer specializat cu calificare în domeniul respectiv”. Astfel, s-ar evita multe dintre neregulile existente astăzi pe piaţă, cum ar fi utilizarea unor materiale mai ieftine, dar mai puţin indicate, sau acordarea unor garanţii de trei ori mai mari pentru un produs finit decât cea oferită de producătorul materiei prime, spune CEO-ul.

    Aşadar, lipsa meseriaşilor a determinat compania să îşi producă proprii specialişti. „În absenţa şcolilor de meserii, am creat Şcoala Wetterbest, unde realizăm câte un curs intensiv de training specializat, cel puţin o dată pe lună, pentru montatori şi agenţi de vânzări de învelitori”, adaugă Irimescu. Până acum au fost pregătiţi prin intermediul acestei şcoli circa 600-700 de oameni, care vor ridica calitatea serviciilor pe această piaţă: „Noi nu mergem pe principiul „să moară şi capra vecinului”, ci pregătim oameni pentru toată piaţa, fiindcă interesul final este comun –  dacă oferim servicii de calitate, creşte întreaga piaţă, şi eu şi concurenţa”, spune Dragoş Irimescu. Printre competitorii direcţi ai producătorului de ţiglă metalică şi accesorii se numără Ruukki, Lindab sau Bilka.