BusinessMagazin

Tag: deficit

  • FMI critică Guvernul pentru că nu privatizează suficient de repede companiile de stat

    Autorităţile au îndeplinit toate criteriile de performanţă şi ţintele indicative pentru a treia revizie a acordului, încheiată la 7 decembrie 2011, inclusiv cele pentru legislaţia de supraveghere bancară şi în domeniul companiilor de stat (recrutarea de manageri privaţi). Au fost îndeplinite doar parţial obiectivele programului privind privatizările, iar autorităţile “au dat înapoi faţă de angajamentul iniţial de a vinde pachete majoritare la companiile de distribuţie a energiei electrice rămase în portofoliul statului”.

    Deteriorarea mediului economic ar putea întârzia programul de privatizare, însă perspectiva în sectorul energetic rămâne favorabilă din punctul de vedere al preţurilor, apreciază FMI. Programul prevede, pentru prima parte a lui 2012, vânzarea pachetului deţinut de stat la Oltchim, a pachetului majoritar al Cuprumin Deva şi pachete minoritare din Tarom, Poşta Română, Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica şi Transgaz, plus o a doua încercare de vânzare a 10% din Petrom. Pentru a doua parte a anului, programul prevede privatizarea unui alt grup de companii, incluzând un pachet minoritar din Nuclearelectrica şi vânzarea pachetelor majoritare ale CFR Marfă, ale tuturor companiilor de furnizare a energiei electrice şi ale producătorilor de energie.

    Autorităţile trebuie să facă eforturi mai ferme pentru restructurarea companiilor de stat, “pentru că spaţiul bugetar pentru amortizarea pierderilor mari ale unora dintre acestea nu există, iar condiţiile externe ar putea limita succesul ofertelor de privatizare (în special în cazul pachetelor minoritare, unde problemele cu modul cum sunt conduse ar putea limita interesul investitorilor). Activităţile ineficiente sau care generează pierderi sunt o pierdere de resurse pe care România nu şi-o mai poate permite”, afirmă FMI, adăugând că “inclusiv dacă toate reformele din programul FMI sunt aplicate, tot va mai rămâne un sector al companiilor de stat doar parţial adaptat necesităţilor unui stat modern european”.

    În privinţa situaţiei bugetului, FMI apreciază că deficitul de 1,9% din PIB prevăzut de Guvern pentru acest an este “mai mic decât cel strict necesar pentru încadrarea în plafonul de 3% din PIB (ESA) cerut de UE. “Controlul strict al cheltuielilor de care va fi nevoie poate pune probleme, însă pentru atingerea acestui obiectiv nu vor fi necesare schimbări majore de politici, fiind suficientă îngheţarea salariilor şi a pensiilor, coroborată cu sprijin suplimentar din partea UE pentru bugetul de investiţii”.

    “Guvernul demonstrează angajament constant în raport cu măsurile convenite, însă opoziţia politică se intensifică, odată cu apropierea alegerilor din 2012”, notează experţii FMI în ultimul raport despre România, publicat marţi.

    Performanţa economică s-a îmbunătăţit în trimestrul al treilea din 2011, ca efect al recoltei agricole excepţionale şi al producţiei industriale solide, iar cererea internă, construcţiile şi piaţa muncii încep să-şi revină, notează experţii Fondului. Criza din zona euro însă “va încetini puternic creşterea în trimestrele următoare”, cu o reducere a contribuţiei la PIB a exporturilor care deja se simte, iar “incertitudinea de pe pieţele internaţionale a determinat o creştere acută a primelor de risc (CDS), care se va reflecta în ratele dobânzilor, în încetinirea investiţiilor şi a consumului”. Inflaţia a scăzut considerabil şi este aşteptată să se încadreze în ţinta asumată (2-4%), iar deficitul de cont curent este aşteptat să rămână sub 5% din PIB.

    Misiunea FMI soseşte marţi la Bucureşti pentru o nouă vizită de evaluare a programului cu autorităţile române, urmând ca discuţiile să se încheie la 6 februarie.

  • Deficitul bugetar s-a oprit anul trecut la 4,35% din PIB, cu puţin sub ţinta convenită cu FMI

    “Datele pentru întregul an relevă că deficitul bugetar a fost de 4,35% din PIB, cu puţin sub ţinta stabilită”, au arătat sursele. Guvernul a anunţat, la începutul acestui an, că România a înregistrat anul trecut o creştere economică de aproape 2% şi s-a încadrat în ţinta deficitului bugetar de maximum 4,4% din PIB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul structural al Românei va coborî la 0,1% din PIB în 2012, în limita cerută de UE

    “Când facem calcule privind deficitul bugetar (raportat la PIB – n.r.), noi calculăm totodată şi cât ar însemna acest procent dacă economia ar creşte cu o rată normală. Rezultatul este ceea ce noi numim deficit structural. În perioadele de boom, deficitul structural este mai mare decât cel bugetar, dar dacă apar dificultăţi economice, deficitul structural devine mai mic decât cel bugetar”, a declarat Franks pentru MEDIAFAX. Autorităţile române şi instituţiile internaţionale au luat în calcul un deficit bugetar de 4,4% din PIB pentru acest an şi de 1,9% din PIB pentru anul viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Principalele două consecinţe pentru România după summitul UE: reducerea deficitului bugetar şi finanţarea datoriei publice

    Statele UE se chinuie să-şi reducă deficitul bugetar, cheltuielile şi datoriile într-o perioadă în care devine clar că o nouă recesiune nu poate fi evitată, potrivit Ziarul Financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: România susţine regula unui deficit de maxim 3% din PIB, cu sancţiuni pentru nerespectare

    El a arătat, la postul public de radio, că în lipsa unei unanimităţi a celor 27 state membre UE pentru amendarea rapidă a Protocolului 12 al Tratatului UE, procedură care nu ar mai fi necesitat acordul parlamentelor, următoarea soluţie care se conturează este un acord interguvernamental al statelor din zona euro, la care să poată participa voluntar şi ţări din zona non-euro, acord care să fie ratificat până în primăvara anului viitor. Acest acord va impune regula unui deficit maxim 3% din PIB şi a unei datorii publice de cel mult 60%, cu mecanisme automate de conformare şi sancţionare. Premierul a explicat că în joc este soarta monedei euro, care reprezintă simbolul Uniunii Europene, iar colapsul acestei monede ar duce şi la colapsul Uniunii ca întreg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primiţi cu valul al doilea al crizei?

    Guvernul de la Bucureşti a fost “elevul model al FMI”, spunea recent ambasadorul Franţei, Acelaşi argument era reluat de ministrul Elena Udrea când susţinea ideea că România e acum mai bine pregătită de un eventual nou val al crizei nu doar decât în urmă cu trei-patru ani, dar şi în raport cu celelalte ţări europene. Iar cancelarul german Angela Merkel, în discursul de vinerea trecută în care a încercat să-i convingă pe parlamentarii germani să-i dea mandat pentru o înăsprire a regulilor fiscale în UE, a lăudat “sacrificiile” unor ţări din afara zonei euro, ca Bulgaria, România şi statele baltice, adică reformele acceptate în numele aderării la zona euro.

    România din 2011 a făcut într-adevăr progrese cu totul remarcabile faţă de 2008. Analiştii agenţiei de evaluare financiară Coface arată că România a avut una dintre cele mai mari rate de reducere a deficitului de cont curent din Europa, de la 13,4% din PIB în 2007, la 4,4% din PIB estimat pentru 2011, “deci o diminuare a dependenţei de capitalurile străine”. Economia “are însă un deficit de cont curent încă ridicat comparativ cu noile state membre UE, în medie de 1% din PIB la sfârşitul primului trimestru, în timp ce ţări precum Lituania, Letonia, Estonia înregistrează excedente ale contului curent”, spun analiştii Coface, adăugând că în condiţiile în care rata de economisire internă rămâne la niveluri scăzute, “este probabil ca aceste deficite să persiste în perioada imediat următoare”.

    Această situaţie este importantă pentru că, aşa cum atrag atenţia la unison economiştii români şi străini, va fi obligatoriu ca România să se descurce cu alte surse de finanţare decât banii aduşi în ţară de băncile străine – iar aceasta atât în privinţa nevoii de bani a statului, ale cărui costuri de îndatorare au crescut din cauza tensiunilor de pe pieţe, cât şi în privinţa nevoii de bani a afacerilor. Lucrurile sunt cu atât mai delicate cu cât investiţiile străine directe au scăzut cu 52% în primele opt luni, în timp ce gradul de acoperire a deficitului de cont curent cu investiţii străine directe s-a redus de la un maxim de 93% în septembrie 2009 la 24,10% în septembrie 2011.

    Celălalt capitol la care România a excelat comparativ cu celelalte ţări europene este, desigur, consolidarea fiscală – atât a deficitului bugetar general (de la 9% din PIB în 2009 la 6,9% anul trecut şi 4,9% anul acesta, în estimarea Comisiei Europene), cât şi a celui structural, adică din care s-a eliminat influenţa ciclurilor economice (de la 9,1% în 2009 la 5,9% anul trecut şi 3,7% anul acesta). Ea are însă o problemă, remarcă analiştii Raiffeisen Bank România – faptul că a fost realizată în principal pe seama tăierii cheltuielilor, în special a cheltuielilor cu salariile în sectorul public (care au scăzut de la 10,9% la 8,9% din PIB între 2009 şi prima jumătate a anului curent, calculat în bază ESA95) şi a investiţiilor totale (de la 6% la 2,5% din PIB), în timp ce cheltuielile cu bunurile şi serviciile chiar au crescut (de la 6,9% la 7,2% din PIB). Per total, în aceeaşi bază de calcul, totalul cheltuielilor a rămas la fel ca pondere din PIB (41,1%).

  • După 535 de zile, belgienii ies din criza de guvern

    Evenimentul pune capăt perioadei de 535 de zile în care ţara a funcţionat fără un guvern central – un record mondial, după cum notează The Wall Street Journal. În zilele următoare va fi anunţată componenţa guvernului federal, primul de după criza politică din aprilie 2010. După ce vor fi selectaţi miniştrii, componenţa guvernului va fi prezentată spre aprobare regelui Albert al II-lea, după care se va trece la votarea ei în parlament.

    Elio di Rupo, 60 de ani, este francofon, descendent al unor imigranţi italieni, homosexual şi lider al Partidului Socialist din 1999, iar ulterior prim-ministru regional al Valoniei. El s-a impus ca viitor prim-ministru în urma eforturilor depuse cu succes şi a diplomaţiei de care a dat dovadă pentru negocierea unei formule de guvern.

    Acordul asupra bugetului, la care s-a ajuns la câteva ore după ce agenţia Standard&Poor’s a redus ratingul Belgiei de la AA+ la AA, prevede reducerea deficitului de la 3,6% din PIB în acest an la 2,8% anul viitor, pentru ca în 2015 să se ajungă la un deficit zero. Comisia Europeană estimează pentru 2012 o creştere economică de 0,9%, cu 0,1% peste estimarea pe care a fost construit bugetul.

  • Aşadar, deficit bugetar zero. Şi creştere economică tot zero?

    Să îndeplinim doar criteriile de la Maastricht nu mai e suficient, spunea preşedintele Traian Băsescu săptămâna trecută, la televiziunea publică, pledând pentru limitarea deficitului bugetar la 1,9% din PIB la anul (2,3% calculat ESA) şi la zero în 2013, faţă de un plafon acceptat de cel mult 3% în zona euro.

    “Austeritatea bugetară constrânge creşterea economică, dar noi avem de optat între riscurile unui buget care nu stimulează creşterea economică şi riscul de a nu ne mai putea împrumuta ca să plătim salarii şi pensii”, a fost argumentul prezentat de preşedinte. Şi cu suplimentul că incapacitatea unui buget cu deficit aproape de zero de a stimula creşterea economică e relativă şi incertă, “pentru că plecăm de la realitatea că avem şi alte surse de creştere” (investiţiile private şi fondurile europene adică), în timp ce perspectiva urcării până la niveluri prohibitive a preţurilor la care se poate împrumuta România e deja certă.

    Un asemenea peisaj sumbru are rolul evident de a induce în partide, în companii şi în populaţie teama de a mai propune, respectiv de a mai cere majorări de salarii şi pensii sau stimulente fiscale ale creşterii (ne amintim aici de mânia prezidenţială recent exprimată contra “analiştilor cu ochi umezi care propun reducerea CAS”). De aici şi prima reacţie a analiştilor: “Considerăm că o ţintă de deficit bugetar sub 3% din PIB este mai curând ambiţioasă, în condiţiile presiunilor politice semnificative generate de alegerile din 2012”, este opinia Melaniei Hăncilă, economistul-şef al Volksbank România.

    Prognoza de toamnă a Comisiei Europene, publicată la 10 noiembrie, nu vede un deficit ESA mai mic de 3,7% din PIB în 2012 şi 2,9% în 2013, dacă nu se schimbă politicile actuale asumate de Guvern prin programul cu FMI şi UE (adică dacă nu se modifică nivelul principalelor taxe şi impozite): reducerea cheltuielilor, în special a subvenţiilor, reforma asistenţei sociale, reforma pensiilor, “tranziţia de la finanţarea internă a cheltuielilor de capital spre finanţarea lor din fonduri europene şi prioritizarea marelui număr de proiecte de investiţii existente”.

    Pe de altă parte, pentru ca arătarea acestei pisici să nu aibă efect negativ asupra aşteptărilor de creştere economică ale publicului şi deci să nu inhibe în continuare cererea internă şi încrederea în relansare, anunţul prezidenţial de restrângere a limitei de deficit a venit la pachet cu anunţul că economia a avut în trimestrul al treilea una dintre cele mai mari creşteri din UE faţă de anul anterior (4,4% în serie brută, 4,5% în serie ajustată), bazată pe performanţe surprinzător de bune în industrie (5,5%), agricultură (25%), turism (17%) şi chiar construcţii (7,2%).

    Această evoluţie s-ar pune deci frumos la baza estimării de creştere a PIB de 2,1% pentru 2012, înlăturând percepţia că Guvernul accentuează politicile prociclice, adică strânge şurubul exact când economia e mai ameninţată de criza din zona euro. În lipsa datelor oficiale de la Statistică, ce vor deveni publice abia la 6 decembrie, ne bazăm aşadar pe notiţele preşedintelui, dar şi pe comentariile analiştilor, luaţi prin surprindere de ritmul înalt al creşterii.

    “O asemenea rată de creştere aminteşte de vremurile dinainte de criză. Dar, cum ea s-a datorat în primul rând sectorului agricol, acest trimestru va fi probabil rememorat ca o întâmplare norocoasă”, comentează Vlad Muscalu, economist la ING Bank România, care estimează că anul se va încheia cu o creştere de 2,5%, ceea ce, prin acţiunea efectului de bază (faţă de un punct de plecare situat foarte jos, orice creştere apare mai mare, iar faţă de un punct de plecare puternic, orice creştere apare mai slabă), va diminua automat anvergura creşterii de la anul spre 1,1%.

    La fel gândeşte şi Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, care vede un bilanţ de creştere a PIB de 2,5% pentru 2011, ceea ce înseamnă automat o estimare mai redusă pentru 2012, în virtutea aceleiaşi logici. “Contribuţia mare a agriculturii la creşterea PIB în 2011, posibil de până la 1%, implică riscul unei contribuţii negative în 2012, din cauza efectului de bază. Mai mult, sunt semne clare ale unei încetiniri a activităţii economice pe pieţele externe, care vor avea ca efect o contribuţie mai mică la PIB din partea exporturilor nete, precum şi o redresare slabă a consumului şi a investiţiilor.”

    Eugen Şinca, economist al BCR, împărtăşeşte la rându-i viziunea prudentă: “Cererea externă mai redusă, programul ambiţios de consolidare fiscală şi efectul de bază din agricultură vor greva asupra perspectivelor de creştere din 2012”, care ar urma să se situeze undeva sub 1,5%, după un avans de peste 2% în anul în curs. Aceste prognoze coincid cu calculele BERD, care în octombrie a redus deja puternic estimarea de creştere pentru 2012, la 1,1%, de la 3,8% în luna iulie – în linie cu reducerea prognozei pentru toată Europa Centrală, de Sud-Est şi statele baltice.

    Întorcându-ne la buget, dintre toate ţările europene pentru care Comisia a publicat prognoza din noiembrie, excedent bugetar ESA ori deficit mai mic de 1% au numai Norvegia (excedent în jur de 11% în 2012-2013), Suedia (+0,7% în 2012 şi +0,9% în 2013), Elveţia (+0,3% în 2012 şi +0,4% în 2013), Finlanda şi Germania (-0,7% din PIB în 2013), Estonia (-0,8% în 2013), Luxemburg (-0,9% în 2013). Cât despre restul ţărilor est-europene, cel mai mic deficit estimat ar urma să-l aibă Bulgaria în 2013 (-1,3% din PIB). Să însemne că toate ţările cu deficite mai mari nu se vor mai putea împrumuta de pe pieţele financiare, vor ajunge incapabile să-şi refinanţeze datoriile existente şi să achite cheltuielile curente în sectorul public?

  • În plină răzmeriţă populară, Egiptul cere ajutorul FMI (VIDEO)

    Ministrul de finanţe Hazem el-Beblawi a declarat duminică pentru Reuters că va cere FMI să vină să negocieze, urmând ca discuţiile să se bazeze pe cele începute lunile trecute, când însă autorităţile militare ale ţării au renunţat la idee, din dorinţa de a evita îndatorarea externă a ţării.

    Declaraţiile ministrului vin într-un moment de maximă tensiune, în care pentru a doua zi consecutiv, poliţia egipteană se luptă cu protestatarii la Cairo. În preajma pieţei Tahrir, centrul manifestaţiilor din februarie pentru înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, poliţiştii înfruntă circa 5.000 de protestatari, pe care îi combat cu bastoane, gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene.

    Sâmbătă, doi oameni au murit – unul la Cairo, altul la Alexandria – şi 676 au fost răniţi în cursul violenţelor care au marcat capitala egipteană şi alte oraşe din ţară. Un număr de 55 de manifestanţi au fost arestaţi, conform unui oficial din Ministerul de Interne care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Protestele sunt motivate de ritmul lent al reformelor democratice şi de faptul că generalii egipteni care i-au luat locul lui Mubarak nu mai vor să părăsească puterea în favoarea unui guvern civil.

    “Violenţele de ieri ne arată că Mubarak e încă la putere”, a declarat pentru AP un protestatar rănit la frunte de un glonţ de cauciuc. Manifestanţii, care au aruncat cu pietre şi sticle în poliţişti, au blocat piaţa Tahrir, strigând “Libertate, libertate!”, şi au încercat să campeze aici, la fel ca la manifestaţiile din februarie.

    La finele lui octombrie, o misiune a FMI care a vizitat Egiptul ca să studieze necesităţile de finanţare ale ţării a comunicat că instituţia n-a primit nicio cerere oficială de împrumut. La 16 noiembrie, guvernul a anunţat că Egiptul va primi o finanţare de 200 de milioane de dolari de la Fondul Monetar Arab, cu sediul în Abu Dhabi, urmând ca o nouă tranşă să fie furnizată în decembrie.

    Până acum, Egiptul a primit susţinere financiară în valoare de 1 miliard de dolari de la statele Golfului, pentru acoperirea deficitului bugetar care s-a mărit după înlăturarea lui Mubarak. Guvernul estimează un deficit de 8,6% din PIB în anul financiar care se va încheia în iunie 2012, în timp ce deficitul pentru anul financiar 2010-2011 a fost estimat la 9,5% din PIB.

  • Ca să ştie alegătorii dacă le cresc sau nu salariile şi pensiile

    Borbely susţine că solicitarea lui este conformă înţelegerii cu FMI, care a acceptat în negocierile cu partea română ca deficitul bugetar iniţial de 1,9% din PIB (calculat în bază numerar) să fie majorat în a doua jumătate a anului la 2,5% (corespunzător limitei de 3% calculat în bază ESA, sistemul de raportare contabilă la care România va trece din 2012).

    Preşedintele Traian Băsescu a confirmat că aceasta va fi schema de stabilire a deficitului, însă înţelegerea cu FMI nu prevede nicio garanţie că vor fi mărite salariile şi pensiile. Potrivit lui Băsescu, singura garanţie la momentul actual este că în 2012 nu vor fi reduse salariile şi pensiile.