BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • Ce vor clientii cu bani

    “Definitia bogatiei se schimba”, este concluzia la care a ajuns Martin Raymond, Strategy and Insight Director al companiei de cercetare The Future Laboratory, care a prezentat saptamana trecuta, in cadrul unei conferinte organizate de MasterCard la Lisabona (Portugalia) si in fata a 140 de reprezentanti ai industriei bancare europene, un studiu inedit despre atitudinea de consum si comportamentul uneia dintre cele mai dorite categorii de clienti din portofoliul oricarei companii.

    Desi isi permit cu usurinta luxul, noii imbogatiti ai Europei (“nouveaux riches”, “new mass affluent” sau “noua clasa de mijloc”) sunt printre cei mai atenti, pretentiosi si atipici clienti atunci cand vine vorba despre modul in care aleg sa isi cheltuiasca banii, arata Martin Raymond, Sansele sunt aproape nule daca incerci sa-i vinzi o masina luxoasa, gen Lamborghini sau Ferrari, unui francez avut sau daca incerci sa il faci pe un britanic din clasa celor cu venituri peste medie sa isi petreaca vacanta intr-o destinatie extravaganta. “Pentru cei ce stiu sa o interpreteze corect, aceasta stare de fapt e o sursa imensa de oportunitati de castig”, spune Raymond. Care sunt preferintele de consum ale acestui tip de client, prin ce e el mai altfel decat clasicul bogatas cu milioane de euro in cont si cum trebuie el tratat pentru a deveni dintr-un client greu de multumit o sursa aparte de venituri?

    In medie, un client din categoria “new mass affluent” (o terminologie tot mai des intalnita si in discursul companiilor romanesti, intr-o traducere aproximativa desemnandu-i pe noii imbogatiti) castiga anual in jur de 50.000 de euro. In Rusia, ca exponenta a economiilor tinere inclusa in studiul realizat la solicitarea MasterCard, cu o clasa a oamenilor cu bani ce creste “cel mai puternic din intreaga regiune analizata”, potrivit lui Raymond, veniturile anuale ale acestui tip de client sunt ceva mai reduse decat in vestul Europei – intre 30.000 si 50.000 de euro. Ca profil social, acesti clienti au varste medii cuprinse intre 35 si 55 de ani, sunt in proportie de 80% absolventi de studii superioare si muncesc. Studiul a fost realizat pe un esantion de 3.500 de persoane din aceasta categorie, din Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Rusia si Irlanda.

    Mai aproape de Romania, si in regiunea central si est-europeana “exista fara doar si poate tot mai multi oameni care ajung sa se incadreze in aceasta categorie de venituri, chiar daca nu exista un istoric suficient de indelungat pentru a putea crea un profil”, comenteaza pentru BUSINESS Magazin Jorn Lambert, group head, commercial & consumer products al MasterCard Europe. “Pana nu de mult am privit economiile est-europene ca fiind formate doar din oameni foarte bogati sau foarte saraci, insa in ultimii doi ani lucrurile s-au schimbat mult”. Lucru sesizat, de altfel, si de numeroase companii romanesti, care incep sa includa in oferte produse special concepute pentru “noua clasa de mijloc”. Pentru a da doar cateva exemple, aici se incadreaza cardul de credit lansat de ABN Amro sau serviciile de private banking ale Raiffeisen (si nu doar) adresate clientilor cu peste 40.000 de euro in cont.

    La nivel mondial, o estimare aproximativa incadreaza in aceasta categorie de clienti cateva zeci de milioane de persoane, adauga Raymond, dand exemplu Marea Britanie, cu circa 4-5 milioane, si Franta, cu circa 2 milioane de persoane. Mai putin numerosi decat clientii de masa si nici pe departe la fel de puternici precum cei cu (zeci de) milioane de euro in conturi, aceasta categorie de clienti este extrem de importanta nu doar datorita puterii ridicate de cumparare, ci si pentru ca, arata studiul MasterCard, “sunt cei care provoaca schimbari esentiale in atitudinea fata de consum in toate tarile”.

    Prin ce isi pun ei amprenta? In primul rand, dat fiind ca si-au construit averile intr-o perioada de puternica crestere economica si fara crize majore, acesti clienti au un stil de viata aparte si – pe masura – cerinte foarte ridicate. Desi isi permit sa cheltuie cu usurinta sume peste medie, ei sunt si printre cei mai mari “vanatori” de afaceri bune. Majoritatea celor intervievati (46,5%) spun ca analizeaza cu mare atentie toate optiunile si preturile atunci cand isi propun sa faca o achizitie. Internetul, magazinele si recomandarile personale sunt toate cai la fel de bune pentru a gasi pretul cel mai mic, fara a face insa rabat la calitate. Doar 6,2% din total cumpara orice isi doresc, indiferent de pret. Pe lista celor mai atenti cumparatori se plaseaza pe primul loc britanicii (57% cauta cele mai bune oferte), urmati de germani (cu 49%). La polul opus, italienii (cu 35%) sunt cel mai putin atenti pe ce dau banii.

    Acest tip de client este, cel mai adesea, “sedus” de companiile care demonstreaza ca sunt cu adevarat specializate in ceea ce fac si, cel mai adesea, au o istorie indelungata in domeniul respectiv, arata acelasi studiu. Mult mai putin dispusi la cumparaturi din impuls, clientii din categoria “noii clase de mijloc” sunt, pe de alta parte, mai inclinati spre economisire si investitii. Printre cei mai deschisi la ideea de a cheltui, germanii au cele mai multe carduri de credit, iar 45,8% sunt gata sa plateasca peste 1.000 de euro pe o cina festiva. Pe locul secund, atunci cand vine vorba de a cheltui aceasta suma pentru o masa, sunt rusii, cu 22%.

    Pe de alta parte, noteaza studiul citat, o mare parte a celor ce se incadreaza in aceasta categorie sunt salariati si nu si-au acumulat bogatia din mosteniri fabuloase. Motiv pentru care, in actualele conditii economice mai tulburi decat in anii precedenti, multi dintre ei spun ca sunt extrem de atenti la schimbari si la riscurile pe care le implica ele, ingrijorati de posibilitatea de a-si pierde locurile de munca si statutul social. Statut pe care, arata acelasi studiu, multi prefera sa il ascunda (sau sa pastreze discretia asupra lui) – iar mare parte dintre ei sunt mai degraba de gasit scotocind internetul pentru a-si cheltui banii si mai putin in boutique-uri luxoase sau plecati in vacante de lux.

    Portret robot

  • Intrebati-va prietenii

    Cel putin asa reiese dintr-un studiu realizat de compania de cercetare Pew Internet and American Life Project, care sustine ca, desi internetul este o sursa foarte vasta de informatie, decizia de cumparare este influentata in primul rand de media traditionale, de prieteni si familie sau de specialistii de vanzari din magazine. Altfel spus, internetul este mai degraba util pentru cercetarea si documentarea prealabila despre produsul sau serviciul de interes pentru consumator, prin comparatie cu altele similare, dar rar contribuie decisiv la luarea deciziei finale de cumparare.

    Spre exemplu, in cazul utilizatorilor americani care au cumparat CD-uri cu muzica in ultimul an, 83% spun ca decizia de cumparare a fost luata pe baza recomandarilor de la radio sau de la televizor, in timp ce 64% au fost sfatuiti de membrii familiei, de prieteni sau de colegi de serviciu. Recomandarile online ale altor consumatori sau reclamele de pe internet i-au ajutat pe aproximativ jumatate din consumatori, dar numai 7% dintre acestia considera ca internetul a avut un impact semnificativ in decizia de cumparare, potrivit analistilor Pew.

    Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul electronicelor sau al bunurilor imobiliare. Spre exemplu, cand isi cumpara un celular nou, 59% dintre americani cer ajutorul specialistilor din magazine, 46% viziteaza cateva magazine de telefoane pentru a vedea si testa terminalele si doar 39% si-au cumparat telefonul pe baza informatiilor disponibile online. “Desi are o influenta modesta asupra deciziei de cumparare, internetul elimina de multe ori alternativele irelevante si are, pe de alta parte, o contributie importanta la gasirea ofertelor mai bune pentru un anumit produs”, considera John Horrigan, director in cadrul Pew Internet and American Life Project.

  • S-a sfarsit petrecerea

    La un moment dat, Alexis Hall avea peste 50 de perechi de pantofi si posete create de designeri. Niciodata nu i-a trecut prin cap directoarei de relatii media de 39 de ani din Glasgow ca datoria ei de 31.500 de lire sterline (39.800 de euro) va ajunge o problema. “Era atat de usor sa iei credite, incat aproape ca erai tentat sa crezi ca lucrurile sunt cadou de la magazin”, spune ea. “Nu-ti dai seama ca sunt bani adevarati pana cand nu te asezi si nu-ti faci bilantul contabil, si atunci ai un soc.”

    Deteriorarea economiei americane si faptul ca multi americani sunt coplesiti de datorii se afla acum in centrul atentiei, insa britanicii s-au dovedit inca mai nechibzuiti cand a fost vorba sa ia credite.

    Rezerva Federala din Washington a redus ratele dobanzilor intr-un efort de a mai atenua blocajul din zona creditelor; in schimb, cresterile dobanzii de referinta practicate anul trecut de Banca Angliei s-au strecurat in piata ipotecara exact in momentul in care preturile imobiliarelor au inceput sa scada si bancile au devenit tot mai reticente in a acorda imprumuturi. Pana acum, indatorarea a fost mai mult benefica pentru Marea Britanie. Pofta de consum a alimentat cresterea economica, iar guvernul s-a imprumutat masiv in ultimii ani pentru a investi in infrastructura, educatie si sanatate, dand nastere unui cerc virtuos: cheltuielile guvernamentale au dus la crearea de locuri de munca, ceea ce a dus la cresterea increderii consumatorilor si la un consum sporit care, in schimb, a stimulat cresterea economica.

    Economistii spun ca relatia Marii Britanii cu indatorarea este complexa, dar ca aceasta din urma a evoluat mai mult in acord cu ceea ce s-a intamplat in SUA decat conform cu tendintele europene. Ca si in Statele Unite, un boom imobiliar care a tinut un deceniu si o crestere economica puternica au impulsionat increderea consumatorilor, creand o impresie de bogatie aproape necunoscuta in tari precum Germania si Italia. “Din punct de vedere cultural, poate si din cauza infrangerii suferite in razboi, germanii raman mai reticenti cu privire la imprumuturi, iar bancile sunt adesea detinute de stat, obtinand o parte mai mica din profit din activitatile de creditare”, spune Alistair Milne, profesor la Cass Business School din Londra. Peste Canalul Manecii, multi dintre britanicii mai tineri nu au trait niciodata intr-o perioada de crestere economica lenta, asa incat putini dintre ei sunt in stare sa simta nevoia de a fi retinuti cu privire la imprumuturi, ca sa nu mai vorbim ca nu sunt tentati sa economiseasca. “Deviza tuturor este: cheltuieste acum, gandeste mai tarziu”, spune Jason Butler, consilier la Bloomsbury Financial Planning. “E mai usor sa iei un imprumut sau sa-ti faci un card de credit decat sa recurgi la un instrument bancar de economisire.”

    Un adult britanic are in medie 2,8 credite sau carduri de credit, mai mult decat orice alta tara din Europa. Tot mai multi se imprumuta ca sa plateasca pentru concedii, mobila, chiar si pentru operatii de chirurgie estetica. Ca urmare, britanicii cheltuiesc mai mult decat castiga, ceea ce i-a dus la un raport imprumuturi/venituri pe gospodarie de 1,62, comparativ cu 1,42 in Statele Unite si 1,09 in Germania.

    Pentru generatia parintilor ei, spune Alexis Hall, a avea alte datorii in afara unei ipoteci era “o rusine”, o recunoastere a faptului ca traiai dincolo de posibilitatile tale. Creditele se obtineau si ele mai greu. Situatia s-a schimbat la sfarsitul anilor ‘90, cand creditorii americani, inclusiv Citigroup si CapitalOne, au intrat pe piata britanica cu o galerie de noi produse de creditare. Competitia acerba dintre banci a insemnat ca potentialii clienti au inceput sa fie bombardati cu reclame si oferte de credite si carduri de credit cu dobanda redusa sau chiar fara dobanda.

    In vreme ce autoritatile britanice de reglementare financiara au privit de pe margine explozia creditului de consum, institutiile similare din Germania si Franta au fost mai restrictive. Ca urmare, piata britanica a devenit cea mai mare si cea mai sofisticata din Europa. Cererea de credite a luat avant si pe seama scumpirilor din sectorul imobiliar si a dobanzilor relativ reduse de la sfarsitul anilor ‘90 si inceputul acestui deceniu. Cei care nu aveau o casa s-au grabit sa intre in lumea proprietarilor bucurosi sa vada cum preturile proprietatilor lor s-au triplat. Pe continent, tendinta a fost exact pe dos. Preturile la case si terenuri abia s-au clintit in cele mai multe state europene, in special pentru ca pietele au fost acolo mai reglementate, a existat un stoc mai mare de locuinte neocupate, iar practica inchirierii a fost mai populara. Liz Bingham, director de restructurare la Ernst & Young din Londra, explica obsesia detinerii de proprietati prin “mentalitatea insulara” a britanicilor. Pamantul este aici vazut ca un bun finit si un activ valoros. “Boom-ul imobiliar i-a facut automat pe oameni sa se simta mai bogati decat erau si ei au inceput sa foloseasca averea imobiliara aproape ca pe un cont bancar din care pot face retrageri de fiecare data cand au nevoie sa cumpere o masina noua”, spune Bingham.

  • Baietii destepti vor sa aprinda becul

    Jack Cutisteanu, directorul Petprod, al doilea furnizor privat de energie electrica de pe piata, le prezenta acum un an celor cinci colegi ai sai o noua achizitie, mica, dar importanta: un program software cu care sa poata urmari micii consumatori.

    Programul software era parte din planul lui Cutisteanu de a intra, imediat dupa liberalizarea pietei de energie (care a avut loc la 1 iulie 2007), in segmentul micilor consumatori, „de apartament”.

    „Acest segment iti schimba radical structura de vanzari, dar eu am cochetat mult cu ideea, deoarece il consider un segment important si stabil”, spune Cutisteanu. Petprod, firma prin care Jack Cutisteanu livreaza energie catre combinatul siderurgic Arcelor Mittal, nu a fost singura care a luat in considerare intrarea in acest segment, micii consumatori fiind vizati si de o parte din ceilalti furnizori privati din piata de energie – precum EGL Power & Gas, Energy Financing Team (EFT) sau Luxten.

    Prima faza a interesului nu se va concentra direct pe cei mai mici dintre consumatori, adica pe cei casnici, ci pe micii institutionali – companii mici si medii, cu consum stabil din activitati precum mica productie sau utilizarea intensa a serverelor, dar si consumatori medii de curent pentru iluminare, precum magazinele sau cafenelele si cluburile.

    Primul anunt de acest fel a fost facut la sfarsitul anului trecut de EFT, trader de energie care spune ca principalul obiectiv al grupului pentru acest an este patrunderea in segmentul de consumatori intre 1 si 10 MW. EFT, care a avut anul trecut afaceri de 40 de milioane de euro, a vandut pana acum energie pe piata en-gros, avand ca parteneri grupuri ca CEZ, ENEL, E.ON, Romelectro, Petprod, Grivco si Elcomex.

    „Acesti consumatori intre 1 si 10 MW sunt o piata destul de mica din punct de vedere valoric, insa destul de pretioasa din punctul de vedere al stabilitatii”, spune Jean Cutisteanu, analist independent al pietei de energie. Asadar, desi un client de 5 MW va aduce mult mai putini bani decat unul de 50 sau 500 MW, acesta nu va fi vanat, cum sunt marii consumatori, mai spune Cutisteanu.

    Pe langa ca sunt vanati, marii consumatori mai au un dezavantaj – dupa cum spune Jean Cutisteanu: vor cam disparea de pe listele de clienti, deoarece marile companii consumatoare de energie, precum Alro, Petrom sau chiar unele fabrici de dimensiuni medii iau in calcul fie constructia unor centrale pentru a-si produce singure energia, fie participarea la proiecte de dezvoltare a unor producatori de energie.

    De ce nu au aparut astfel de intentii mai devreme, mai precis imediat dupa liberalizarea totala a pietei de energie? Cel mai important raspuns este ca acesti clienti mici nu au fost destul de atractivi pentru furnizorii alternativi, care vizeaza marii consumatori – strategia lor de lucru fiind lucrul cu putini angajati si putini clienti, asadar costuri reduse si profituri mari.

    „Furnizorii alternativi de astazi nu sunt interesati de consumatorii mici, nici macar de cei industriali mici, cu atat mai putin de cei casnici. Costurile lor cu furnizarea sunt mari si prefera sa aloce resursele catre consumatorii mari, cu consum in banda previzibil”, spune Adrian Borotea, corporate affairs la CEZ Romania, companie care a cumparat Electrica Oltenia, avand, asadar, si un important portofoliu de clienti captivi. „Experienta internationala arata ca mai mult de 95% din consumatorii casnici prefera sa nu-si exercite eligibilitatea si sa ramana protejati cu tarife reglementate, fiind in continuare alimentati de furnizorul traditional”, spune Adrian Borotea.

    Dupa cum arata datele pietei, pretul reglementat se va mai mentine o perioada destul de lunga pe piata: „Toate statele membre au ales sa pastreze o perioada de tranzitie de maxim sase ani pana la eliminarea definitiva a preturilor reglementate, iar Romania va adera cu siguranta la aceasta optiune”, spune Jean Cutisteanu.

    Asadar, deocamdata cel putin, investitia intr-un sediu mare si in infrastructura necesara nu se justifica pentru a atrage niste clienti acum captivi, cu un consum mic si care beneficiaza, deocamdata, de un pret reglementat – minim garantat de catre Autoritatea Nationala de Reglementare a Energiei.

    Jack Cutisteanu explica faptul ca, pentru a intra pe piata acestor consumatori, furnizorii ar trebui sa construiasca un pret destul de apropiat de cel reglementat, prin adunarea unor costuri fixe si reglementate (precum acciza care merge la buget, pretul transportului energiei, platit la Transelectrica, taxa de distributie platita distribuitorului zonal si TVA) cu unele variabile (pretul energiei si profitul propriu al furnizorului).

  • Convertind click-uri in consumatori

    In 5 minute si cu mai putin de 10.000 de euro, 10-15 site-uri pot fi modalitatea cea mai rapida si economica de promovare a unor produse sau servicii. Cu acest buget si intr-un timp atat de scurt poate incepe o campanie publicitara in mediul in care milioane de oameni isi petrec o mare parte din zi. Publicitatea online concureaza advertising-ul din mediile “traditionale” precum radioul sau TV-ul, iar analistii sunt de parere ca acest gen de campanii publicitare are sanse reale sa se transforme din “cenusareasa” in “printesa” publicitatii in mai putin de un deceniu. Proiectele speciale de publicitate pe Internet atrag de multe ori bugete mai mari decat campaniile simple de bannere, reusind sa isi indeplineasca mai bine scopurile si avand un efect mult mai pronuntat asupra publicului “targetat”, spun jucatorii din piata. “Daca privim costul unei campanii in stricta legatura cu rezultatele acesteia, atunci cred ca publicitatea on-line are un cost accesibil pentru multe categorii de consumatori”, este de parere Valentin Oeru, director de vanzari la furnizorul de servicii online netBridge.De aceeasi parere este si Orlando Nicoara, directorul MediaPro Interactive, divizia de internet a Mediapro, care crede ca mediul online este cel mai ieftin mediu in ceea ce priveste campaniile publicitare, pentru ca “o campanie buna se poate face pe Internet si cu 4-5.000 de euro, lucru care nu se intampla in celelalte medii precum radio, TV sau print. Cand spun campanie buna, ma refer la o campanie de 2-3 saptamani care sa ruleze pe 7-10 site-uri”, explica el. Desi bugetele pentru publicitatea online sunt sub 50% din piata de advertising in toate statele lumii (chiar si in SUA, unde bugetele pentru mediul online reprezinta intre 20-30% din totalul bugetelor alocate publicitatii), aceasta piata are cresteri de peste 40-50% si chiar 100% de la an la an.Mai putin de 3%Mediul online in general a avut o crestere continua din punctul de vedere al numarului de utilizatori in ultimii 4 ani, iar piata de advertising online din Romania s-a dezvoltat in acelasi ritm. Jucatorii romani de pe piata advertising-ului online impart intre ei aproximativ 6 milioane de euro – valoarea estimata a pietei pentru acest an. Suma corespunde unei valori de sub 3% din totalul pietei de advertising si reprezinta o crestere de peste 100% comparativ cu anul trecut. Procentul redus al pietei de advertising online in totalul pietei este si motivul optimismului jucatorilor din piata.”Companiile romanesti sunt din ce in ce mai interesate de publicitatea online, pentru ca reclamele ajung la un public mult mai mare decat cele de pe televizor sau radio. Practic, acesta este si unul dintre motivele pentru care piata publicitatii online din Romania este in crestere de la an la an”, mai spune Oeru. “In ultimii ani s-a conturat o oarecare tendinta in ceea ce priveste publicitatea online, atat la nivel international, cat si in Romania, in special datorita Google care a impulsionat foarte mult piata online din SUA si nu numai, lucru care a atras automat atentia unui numar mare de alte tari”, a explicat Orlando Nicoara. Cu toate acestea, Google a marit recent preturile pentru publicitatea online, de la 35 de centi per click pana la 10 dolari. Criticii spun ca aceasta noua politica a Google cu privire la advertising-ul online are un efect distrugator asupra afacerilor mici care “traiau” datorita publicitatii facute pe Google si care nu-si permit sa-si faca publicitate online prin alte moduri. In aceste conditii, mare parte din bugetele de advertising online ale companiilor mici vor migra catre proiecte speciale la care fac referire jucatorii din piata.”In Europa Occidentala, piata publicitatii online este condusa de Marea Britanie, unde publicitatea online va depasi anul acesta 10% din totalul cheltuielilor cu publicitatea si se bate cu radioul si cu printul ca suma de bani absorbita, iar in Europa Centrala si de Est conduce Polonia cu o piata destul de ridicata, undeva intre 40-50 de milioane de euro”, a mai spus Nicoara.Cu toate acestea, asa cum era si normal, SUA detin suprematia pe piata mondiala a publicitatii online, care creste in fiecare an cu 38% si a inregistrat, in primul trimestru al acestui an, venituri de aproximativ 4 miliarde de dolari, conform unui studiu facut de Interactive Advertising Bureau si PricewaterhouseCoopers, ceea ce inseamna ca va atinge aproximativ 12 miliarde pe intreg anul 2006.”Faptul ca de aici a pornit fenomenul Internet si ca tot aici s-a dezvoltat cel mai rapid o comunitate online deosebit de puternica a dus la aceasta situatie. Cresterea economica si interesul crescut pentru metodele alternative de promovare nu au facut altceva decat sa potenteze valoarea pietei de profil”, considera Eveline Fabritius, managing partner in cadrul agentiei Splendid Media Interactive. In ceea ce priveste piata de advertising online din Romania, constatarile analistilor din industrie arata ca este inca vorba de o piata destul de mica, care nu se poate compara cu pietele puternice pe acest segment. “Din punct de vedere al sumelor cheltuite pe publicitatea online in Romania, tara noastra ocupa unul din ultimele locuri din Europa. Chiar daca depaseste ca si valoare a pietei tari ca Moldova sau Bulgaria, este mult sub Polonia sau Ungaria”, spune Valentin Oeru. “Ca pondere din bugetele alocate publicitatii online din totalul sumelor cheltuite pentru publicitate, suntem cu putin in urma Cehiei, Poloniei, Ungariei, si mult sub Statele Unite, Marea Britanie sau Germania”, completeaza Doru Panaitescu, director de vanzari online al companiei ARBOmedia, unul dintre jucatorii de pe piata online din Romania. Eveline Fabritius este mai optimista cu privire la evolutia pietei romanesti. “Dupa aderare, cred ca vom ajunge la nivelul Poloniei, ca volum al pietei si al banilor investiti in publicitatea online”.In pozitie de “challenger”Companiile romanesti opteaza pentru publicitatea pe Internet in primul rand pentru ca advertising-ul online este un mod accesibil pentru companii de a-si testa produsele sau serviciile pe care le ofera. In al doilea rand, Internetul este un mediu disponibil non-stop. Astfel, utilizatorul poate naviga pe site-ul respectiv, poate gasi informatiile de care are nevoie si poate interactiona cu producatorul respectiv, trimitand feedback pentru produsele sau serviciile promovate.Desi analistii de pe piata de publicitate online sunt de parere ca aceasta va avea un boom si in Romania si va ajunge la cateva zeci de milioane, acestia recunosc ca acest gen de publicitate nu are numai avantaje. Panaitescu defineste advertising-ul online prin costuri mici de intrare, interactivitate, feedback imediat si posibilitati aproape infinite de targetare si segmentare. Dar Panaitescu vede acest mediu si ca un mediu putin palpabil si complicat (fata de TV sau radio). Acesta crede de asemenea ca “mediul publicitatii online este un mediu aflat inca in pozitie de ‘challenger’, adica la un nivel de inceput, cu bugete alocate sub ponderea de consum media reala. In plus, aceasta piata nu este inca educata – lipsesc studii de audienta si tiraj comune si lipseste un instrument de eliminare a duplicarii intre retelele de publicitate existente”.Nicoara crede si el ca cel mai mare dezavantaj al pietei de publicitate online din Romania in momentul de fata este ca mediul online nu este auditat oficial. Fiecare jucator din piata online isi face propriile lui studii si pe baza acelor studii se stabilesc profilurile utilizatorilor pe site-urile pe care le gestioneaza. “Aici am putea vorbi de dezavantaje – in zona de audienta, profilul respectivei audiente si auditarea traficului pe site-urile unde se conecteaza”, conchide Nicoara. O tendinta periculoasa?Astfel, intrebarea care apare cel mai frecvent in randul jucatorilor din piata publicitatii, dar si al analistilor din piata este daca publicitatea din mediile clasice ar putea fi detronata de cea de pe Internet. “Eu nu cred ca mediul online va putea inlocui radioul sau TV-ul cand vine vorba de publicitate, dar cred ca le va completa si le va asimila intr-o oarecare masura”, este de parere Panaitescu. Eveline Fabritius este si ea de acord ca mediul online nu va inlatura celelate medii. “Mediul online se contureaza din ce in ce mai mult ca o alternativa viabila la toate celelalte medii ‘traditionale’. Nu mai este nicio noutate faptul ca la ora actuala se pot urmari programe de televiziune prin Internet, se pot citi reviste si ziare online si, in acelasi timp, se poate asculta postul de radio preferat. Cu toate acestea, nu consider ca publicitatea radio sau TV sunt in pericol de a fi inlocuite de catre reclamele pe Internet in perioada urmatoare”, spune Eveline. “Mediul online va creste in importanta in fiecare an. Televiziunea, radioul si online-ul vor ramane domenii complementare pentru urmatorii ani in Romania”, conchide Oeru.Un mediu complementarCompaniile romanesti au inteles ca au nevoie si de acest mediu, mai ales ca numarul utilizatorilor de Internet creste cu procente impresionante in fiecare an, la fel si timpul pe care acestia il petrec in mediul online.”Directorii companiilor au inteles deja necesitatea si oportunitatile pe care publicitatea online le aduce. Principalii advertiseri sunt in acest moment companiile de telecomunicatii, jucatorii din piata auto sau din zona de lifestyle, dar in curand se vor alatura tot mai multe firme din IT si din sistemul bancar, bunuri de larg consum si din zona de turism si divertisment”, spune Eveline Fabritius. “Publicitatea online este accesibila aproape oricarei categorii de produse si servicii, implicand costuri mai mici decat metodele clasice de publicitate”, adauga ea.”In momentul de fata, online-ul romanesc traieste din publicitatea platita de marile companii precum Vodafone, Orange, ING sau Tiriac. Practic sunt companii mari care au vazut in Internet un mediu complementar pe care il pot utiliza pentru a ajunge la potentialii lor clienti”, este de parere Orlando Nicoara.”Daca ne referim la companiile media, acestea nu prea exista pe Internet in momentul de fata. In schimb sunt foarte multi mici intreprinzatori care-si desfasoara intr-un fel sau altul activitatea pe Internet si care isi fac masiv reclama pe Google”, a mai spus el. “Mai exact, este vorba despre companii de dimensiuni mici, care aloca insa bugete cuprinse intre 500 si 1.000 de dolari pe luna pentru publicitate pe Google.”In numai 2 aniPrima companie multinationala care si-a facut campanie online in Romania este operatorul aerian KLM, in anul 2000, dar se poate vorbi de o piata a publicitatii online incepand din 2004-2005, pentru ca in aceasta perioada investitiile au inceput sa creasca, valoarea pietei depasind anul trecut 2 milioane de euro.