“Nimeni nu este interesat să utilizeze subiectul securităţii ca pe o monedă de schimb”, a declarat Tusk, adăugând că nu consideră ameninţătoare afirmaţiile oficialilor britanici privind cooperarea în domeniul securităţii după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
“Trebuie să fie o neînţelegere. Partenerii noştri sunt decenţi şi înţelepţi”, a continuat preşedintele Consiliului European, potrivit agenţiei de ştiri Reuters.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Donald Tusk a fost reales, la începutul lunii martie, în cursul summitului de la Bruxelles, în funcţia de preşedinte al Consiliului European, cu un mandat din iunie 2017 până în noiembrie 2019.
Ministrul polonez a declarat că la acest summit a fost organizat un “pseudo-vot” pentru Tusk, fiind pusă doar întrebarea cine este “împotrivă”, însă nu şi cine este “pentru” sau se abţine. Waszczykowski a declarat pentru postul de televiziune N24 că nu a existat şi un vot pentru contracandidatul propus de Polonia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Donald Tusk a fost reales, la începutul lunii martie, în cursul summitului de la Bruxelles, în funcţia de preşedinte al Consiliului European, cu un mandat din iunie 2017 până în noiembrie 2019.
Ministrul polonez a declarat că la acest summit a fost organizat un “pseudo-vot” pentru Tusk, fiind pusă doar întrebarea cine este “împotrivă”, însă nu şi cine este “pentru” sau se abţine. Waszczykowski a declarat pentru postul de televiziune N24 că nu a existat şi un vot pentru contracandidatul propus de Polonia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Camera de Comerţ Americană în Romania (AmCham Romania) are un nou Consiliu Director, ca urmare a alegerilor şi Adunării Generale a Membrilor din data de 22 martie 2017.
Jaak Mikkel, general manager Coca-Cola HBC Romania, este noul Preşedinte al organizaţiei pentru următorul an. Din Comitetul Executiv fac parte Vice-Preşedinţii Anda Todor, Managing Partner Dentons şi Radu Florescu, CEO Centrade Cheil şi Madeline Alexander, Audit Partner & EU Account Leader, Deloitte în calitate de Trezorier. Din Consiliul Director fac parte în calitate de membri: Elisabeta Moraru- Country Business Development Manager, Google, Gabriela Matei – General Manager, Microsoft Romania, Daniela Nemoianu – Senior Partner, Nemoianu Consulting, Tax&Law, Ionuţ Sas- Tax Partner, PwC Romania şi James Daniel Stewart- Vice President, Raiffeisen Bank.
Jaak Mikkel, Preşedintele AmCham Romania, a reiterat angajamentul ferm al AmCham Romania de a reprezenta comunitatea de afaceri în consultările cu decidenţii, în scopul adoptării celor mai bune politici publice şi măsuri economice în beneficiul României. “Contextul global, regional şi intern în continuă schimbare îşi pune amprenta asupra dinamicii mediului economic, şi impune o mai mare implicare din partea comunităţii de afaceri. AmCham Romania are misiunea de a îndeplini acest rol în numele membrilor noştri, peste 400 de companii americane, internaţionale şi româneşti care au în comun aceleaşi aspiratii pentru dezvoltarea României. Vom urmări cu prioritate cele cinci direcţii strategice de dezvoltare identificate în contextul Priorităţilor pentru România, respectiv: capitalul uman, infrastructură modernă, atragerea fluxurilor de capital, dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului, şi statul de drept şi aplicarea legii” a declarat Jaak Mikkel, Preşedintele AmCham Romania.
Consolidarea relaţiilor comerciale transatlantice, atât prin prisma Parteneriatului Strategic SUA – Romania cât şi ca parte a UE, este în viziunea AmCham o prioritate şi se va regăsi ca atare în agenda organizaţiei. O nouă direcţie de dezvoltare pe care Consiliul Director o va demara odată cu debutul acestui mandat este contribuţia AmCham la dezvoltarea sectorului de IMM-uri şi antreprenori, atât prin reflectarea nevoilor specifice acestora în agenda de advocacy cât şi prin programe care vor facilitata schimbul de bune practici între membrii din acest sector.
El face parte din generaţia tânără de bancheri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani.
Absolvent de aeronautică, una dintre cele mai spectaculoase facultăţi din perioada comunistă, Oprescu indică „ieşirea din aviaţie“ în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui, nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea.
De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Gheţea, Gabriela Mateescu şi alţi colegi în 1994, pentru a pune bazele Băncii Bucureşti, primul proiect de bancă străină care se înfiinţa atunci, ca subsidiară a grupului elen Alpha, ulterior transformată în Alpha Bank. Instituţia pe care o conduce, jucător plasat în top 10 în sistemul bancar, a fost printre puţinele bănci cu conducere stabilă pe parcursul crizei.
Anul trecut Oprescu a fost desemnat şi preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), iar la începutul acestui an acţionarii băncii au hotărât ca Sergiu Oprescu să facă parte din Consiliul de Administraţie al Alpha Bank încă patru ani.
“Cred că Guvernul Scoţiei se gândeşte foarte, foarte serios să organizeze un referendum pe tema independenţei anul viitor”, a declarat joi Charles Grant, membru al Consiliului pentru Europa al Guvernului de la Edinburgh.
“Există sentimentul că există suficientă emoţie şi impuls astfel încât, pentru depăşirea regreselor economice, a unui Brexit dur…, să fie o probabilitate mai mare pentru desprinderea” de Marea Britanie, a subliniat Charles Grant.
Noua putere de la Palatul Victoria şi-a înlocuit, printr-o decizie fulger, întreaga echipă de reprezentanţi din Consiliul de administraţie al Telekom România, cel mai mare grup de comunicaţii fixe şi mobile de pe piaţă cu afaceri anuale de peste 1 miliard de euro, şi una dintre cele mai mari companii la care statul mai are participaţii, au declarat pentru ZF mai multe surse din industrie.
Decizia luată PESTE noapte la Telekom de noua putere politică. Totul s-a schimbat dintr-un FOC
“Având în vedere lansarea, preluarea şi amplificarea în spaţiul public, prin intermediul mass media, a unor grave afirmaţii, declaraţii şi mesaje cu privire la activitatea instituţiilor judiciare şi a magistraţilor, provenite în special din zona reprezentanţilor clasei politice, considerând că acestea au un real potenţial de afectare a independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, culminând cu afirmaţiile lansate în spaţiul public la data de 6 februarie 2017, în cadrul interviului acordat postului britanic BBC News (British Broadcasting Corporation), de către preşedintele Senatului României, dl. Călin Popescu Tăriceanu, CSM, în calitatea sa de apărător al independenţei justiţiei, apreciază că afirmaţiile lansate în spaţiul public, prin care se conturează imaginea unui sistem judiciar care nu este independent şi a unor magistraţi care îşi desfăşoară abuziv activitatea, la comandă politică, cu încălcarea cadrului legal şi a libertăţilor civile, reprezintă afirmaţii de o gravitate extremă la adresa justiţiei din România”, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), remis marţi MEDIAFAX.
Consiliul Superior al Magistraturii şi-a manifestat îngrijorarea şi, totodată, dezacordul faţă de exprimarea publică, cu depăşirea limitelor admisibile ale libertăţii de exprimare, a unor astfel de opinii.
“Astfel de afirmaţii pot afecta nu numai independenţa, imaginea, credibilitatea şi prestigiul magistraţilor şi sistemului judiciar român, angrenat într-un amplu efort de reformă şi luptă împotriva corupţiei odată cu aderarea la Uniunea Europeană, apreciate pozitiv la nivel european şi internaţional, dar şi imaginea, prestigiul şi credibilitatea României în plan extern. Actualul context, determinat de adoptarea unor acte normative ce afectează în mod direct activitatea autorităţii judecătoreşti şi reacţiile societăţii civile faţă de acest proces, nu justifică în niciun fel lansarea unor afirmaţii care să depăşească limitele admisibile ale discursului politic public”, potrivit sursei citate.