Tag: Cluj-Napoca

  • Aşa arată autostrada din România pe care nu va merge nicio maşină

    Tronsonul Gilău-Nadaselu se apropie de finalizare, dar va rămâne nefolosit pentru că nu se leagă de restul autostrăzii A3.

    “Ciotul” de 8,7 km de autostradă dintre Gilău şi Nadaselu, la vest de Cluj-Napoca, se apropie rapid de finalizare, o arată o nouă filmare din drona publicată de Asociaţia Pro Infrastructura (API).

    Tronsonul va rămâne, însă, doar un “muzeu de autostradă” după terminarea lucrărilor. Asta pentru că tronsonul nu va putea fi folosit de şoferi din cauza că nu este conectată de restul autostrăzii A3 printr-un pod peste Someş la Gilău.

    “Acest tronson de autostradă ete o exponată excelentă a incompetenţei autorităţilor, ce nu au fost capabile să finalizeze o licitaţie şi să semneze un contract de execuţie a unui pod/viaduct, deşi au avut 4 (patru!) ani la dispoziţie”, susţine API.

    Podul lipsă peste Someş în zonă Gilău este de fapt un viaduct deja parţial construit încă din vremea contractului cu Bechtel. Pentru finalizarea sa Compania de Autostrăzi lansase în 2015 o licitaţie ce în cele din urmă a fost anulată. Licitaţia a fost, în cele din urmă, lansată abia în octombrie 2016, iar ofertele au fost depuse, într-un final, în 9 februarie 2017, potrivit Hotnews.ro. Conform caietului de sarcini, după semnarea contractului termenul pentru finalizarea lucrărilor este de 10 luni, scrie realitatea.net

     

  • Locuitorii dintr-un oraş din România vor vota online cum să cheltuie banii primăriei

    Pe Facebook, primarul Emil Boc a scris: „Primăria Cluj-Napoca: prima din România care va implementa bugetarea participativă cu ajutorul tehnologiei (online). Clujenii vor decide cum vor fi cheltuiţi o parte din banii pe care i-au achitat prin impozite şi taxe locale.

    Cluj-Napoca va fi primul oraş din România care va aplica bugetarea participativă utilizând tehnologia modernă. Ce înseamnă asta?

    Vom aloca o sumă de bani, între 1 milion şi 4 milioane de euro, pentru proiecte pe care cetăţenii să le propună în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului, pe diverse domenii: parcuri/spaţii verzi/ locuri de joaca; strazi/alei/trotuare; puncte gospodăreşti/deşeuri; spaţii publice; clădiri publice şi modernizarea de şcoli ş.a.m.d.

    Vom utiliza modelul bugetării participative prin care s-a decis modernizarea Cinema Dacia din Mănăştur, însă de această dată vom include şi componenta tehnologică – o aplicaţie inteligentă pentru telefoane mobile şi calculator, prin care clujenii să se poată înscrie pentru a propune proiecte şi pentru a evalua proiectele trimise de cetăţeni.

    Fiecare proiect propus de cetăţeni, potrivit domeniilor menţionate, va trebui să se încadreze într-o limită pe care o vom stabili, între 50.000 şi 80.000 de euro. Primăria Cluj-Napoca va evalua şi filtra proiectele, asigurându-se de legalitatea şi viabilitatea lor, după care vor fi supuse votului cetăţenilor, pe domenii, fiecare cetatean având posibilitatea să voteze câte un proiect din fiecare domeniu.

    Clujenii pot să îşi facă o campanie pentru promovarea unui anumit proiect, în diverse zone ale oraşului, se votează pe domenii, iar primele 5 proiecte din fiecare domeniu vor fi ierarhizate şi supuse din nou unei campanii publice de mediatizare şi informare, pentru al doilea vot. În această etapă finală, toţi cetăţenii înscrişi pe platformă vor putea vota un singur proiect dintre toate cele existente iar, în ordinea numărului de voturi, proiectele vor fi incluse în planificările de buget ale anului următor, pentru a fi finanţate de Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca.

    Am lansat această propunere în cadrul Consiliului Consultativ de Inovare şi IT în vederea realizării şi promovării acestei aplicatţi de bugetare participativă.

    Astăzi Clujul este recunoscut ca un hub al inovării, cercetării şi dezvoltării, la nivel naţional şi internaţional, dar totodată un oraş cu un mediu local extrem de creativ şi inovativ. Open Innovation Conference 2.0 2017, care va avea loc în luna iunie la Cluj-Napoca, vine ca o reconfirmare a acestui statut.

    De asemenea, Clujul şi oraşul Braga (Portugalia) au fost desemnate oraşe pilot pentru un proiect al Uniunii Europene, Starts – Science, Technology and the Arts, care reprezintă o combinaţie între tehnologie, inovare şi cultură, promovând proiecte care se află la intersecţia dintre cultură şi inovare.

    Încercăm să facem faţă acestor provocări, suntem primul oraş din România care a reuşit să introducă eliberarea documentelor de urbanism în format electronic, am creat aplicaţii pentru parcări, aplicaţii pentru sesizările cetăţenilor etc. Toate acestea sunt doar primii paşi în transformarea Clujului într-un oraş *inteligent*, unul în care tehnologia ajută zi de zi cetăţeanul pentru a avea o viaţă mai bună în oraşul nostru”.

     

  • Locuitorii dintr-un oraş din România vor vota online cum să cheltuie banii primăriei

    Pe Facebook, primarul Emil Boc a scris: „Primăria Cluj-Napoca: prima din România care va implementa bugetarea participativă cu ajutorul tehnologiei (online). Clujenii vor decide cum vor fi cheltuiţi o parte din banii pe care i-au achitat prin impozite şi taxe locale.

    Cluj-Napoca va fi primul oraş din România care va aplica bugetarea participativă utilizând tehnologia modernă. Ce înseamnă asta?

    Vom aloca o sumă de bani, între 1 milion şi 4 milioane de euro, pentru proiecte pe care cetăţenii să le propună în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului, pe diverse domenii: parcuri/spaţii verzi/ locuri de joaca; strazi/alei/trotuare; puncte gospodăreşti/deşeuri; spaţii publice; clădiri publice şi modernizarea de şcoli ş.a.m.d.

    Vom utiliza modelul bugetării participative prin care s-a decis modernizarea Cinema Dacia din Mănăştur, însă de această dată vom include şi componenta tehnologică – o aplicaţie inteligentă pentru telefoane mobile şi calculator, prin care clujenii să se poată înscrie pentru a propune proiecte şi pentru a evalua proiectele trimise de cetăţeni.

    Fiecare proiect propus de cetăţeni, potrivit domeniilor menţionate, va trebui să se încadreze într-o limită pe care o vom stabili, între 50.000 şi 80.000 de euro. Primăria Cluj-Napoca va evalua şi filtra proiectele, asigurându-se de legalitatea şi viabilitatea lor, după care vor fi supuse votului cetăţenilor, pe domenii, fiecare cetatean având posibilitatea să voteze câte un proiect din fiecare domeniu.

    Clujenii pot să îşi facă o campanie pentru promovarea unui anumit proiect, în diverse zone ale oraşului, se votează pe domenii, iar primele 5 proiecte din fiecare domeniu vor fi ierarhizate şi supuse din nou unei campanii publice de mediatizare şi informare, pentru al doilea vot. În această etapă finală, toţi cetăţenii înscrişi pe platformă vor putea vota un singur proiect dintre toate cele existente iar, în ordinea numărului de voturi, proiectele vor fi incluse în planificările de buget ale anului următor, pentru a fi finanţate de Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca.

    Am lansat această propunere în cadrul Consiliului Consultativ de Inovare şi IT în vederea realizării şi promovării acestei aplicatţi de bugetare participativă.

    Astăzi Clujul este recunoscut ca un hub al inovării, cercetării şi dezvoltării, la nivel naţional şi internaţional, dar totodată un oraş cu un mediu local extrem de creativ şi inovativ. Open Innovation Conference 2.0 2017, care va avea loc în luna iunie la Cluj-Napoca, vine ca o reconfirmare a acestui statut.

    De asemenea, Clujul şi oraşul Braga (Portugalia) au fost desemnate oraşe pilot pentru un proiect al Uniunii Europene, Starts – Science, Technology and the Arts, care reprezintă o combinaţie între tehnologie, inovare şi cultură, promovând proiecte care se află la intersecţia dintre cultură şi inovare.

    Încercăm să facem faţă acestor provocări, suntem primul oraş din România care a reuşit să introducă eliberarea documentelor de urbanism în format electronic, am creat aplicaţii pentru parcări, aplicaţii pentru sesizările cetăţenilor etc. Toate acestea sunt doar primii paşi în transformarea Clujului într-un oraş *inteligent*, unul în care tehnologia ajută zi de zi cetăţeanul pentru a avea o viaţă mai bună în oraşul nostru”.

     

  • Cel mai tare oraş din România? Zilele oraşului: 100 de evenimente în 30 de locuri timp de 4 zile!

    Pe Facebook, primarul Emil Boc a postat un video cu mesajul: „În mai puţin de 2 săptămîni încep Zilele Clujului! Peste 100 de evenimente în 30 de locuri din oraş vor avea loc în perioada 25 – 28 mai 2017 la Cluj-Napoca.

    Pe Facebook,Zilele Clujului a scris: „Festivalul de suflet al clujenilor, care a devenit deja o tradiţie în inima Transilvaniei şi care dă viaţă oraşului la fiecare sfârşit de mai, ajunge la cea de-a VII-a ediţie!

    Zilele Clujului deschide sezonul marilor festivaluri clujene, aducând împreună toate categoriile de vârstă prin diversitatea evenimentelor din program.

    “Oraşul se conectează” – tema ediţiei 2017 a Zilelor Clujului

    Municipiul Cluj-Napoca reuneşte oameni talentaţi, cu idei inovatoare, proiecte îndrazneţe şi rezultate pe măsură. Acestea fiind doar câteva elemente care ne-au adus mai aproape unii de alţii, dar şi de Europa. Pornind de la această premisă, tema ediţiei 2017 este “Clujul se conectează / Connectig Cluj” – o cupolă care permite multă creativitate, descoperire, schimbare şi îmbinare.

    Pe parcursul celor 7 ani, festivalul a crescut armonios, reuşind să atingă un public extrem de larg şi acelaşi timp, un standard de calitate ce reflectă oraşul căreia îi este dedicat – conectat, creativ, dinamic, multicultural.

    Elementul cheie al acestei evoluţii a fost – şi rămâne – implicarea comunităţii. An de an, din ce în ce mai multi clujeni, persoane de toate vârstele, ONG-uri, instituţii şi companii se alătură echipei Primariei şi se implică în mod activ în crearea unui eveniment deosebit, al nostru.

     

  • Cel mai tare oraş din România? Zilele oraşului: 100 de evenimente în 30 de locuri timp de 4 zile!

    Pe Facebook, primarul Emil Boc a postat un video cu mesajul: „În mai puţin de 2 săptămîni încep Zilele Clujului! Peste 100 de evenimente în 30 de locuri din oraş vor avea loc în perioada 25 – 28 mai 2017 la Cluj-Napoca.

    Pe Facebook,Zilele Clujului a scris: „Festivalul de suflet al clujenilor, care a devenit deja o tradiţie în inima Transilvaniei şi care dă viaţă oraşului la fiecare sfârşit de mai, ajunge la cea de-a VII-a ediţie!

    Zilele Clujului deschide sezonul marilor festivaluri clujene, aducând împreună toate categoriile de vârstă prin diversitatea evenimentelor din program.

    “Oraşul se conectează” – tema ediţiei 2017 a Zilelor Clujului

    Municipiul Cluj-Napoca reuneşte oameni talentaţi, cu idei inovatoare, proiecte îndrazneţe şi rezultate pe măsură. Acestea fiind doar câteva elemente care ne-au adus mai aproape unii de alţii, dar şi de Europa. Pornind de la această premisă, tema ediţiei 2017 este “Clujul se conectează / Connectig Cluj” – o cupolă care permite multă creativitate, descoperire, schimbare şi îmbinare.

    Pe parcursul celor 7 ani, festivalul a crescut armonios, reuşind să atingă un public extrem de larg şi acelaşi timp, un standard de calitate ce reflectă oraşul căreia îi este dedicat – conectat, creativ, dinamic, multicultural.

    Elementul cheie al acestei evoluţii a fost – şi rămâne – implicarea comunităţii. An de an, din ce în ce mai multi clujeni, persoane de toate vârstele, ONG-uri, instituţii şi companii se alătură echipei Primariei şi se implică în mod activ în crearea unui eveniment deosebit, al nostru.

     

  • Ce record se mai pregăteşte la Cluj-Napoca

    Cea mai mare parte a spaţiilor noi din acest an se află în faza a treia a proiectului The Office (16.770 de metri pătraţi inchiriabili) şi Novis Plaza (14.171 de metri pătraţi inchiriabili), alte proiecte care vor pune pe piaţă o suprafaţă semnificativă de birouri noi fiind Vivido Business Center. aproximativ 7.000 de metri pătraţi inchiriabili, şi Central Business Plaza, cu aproape 4.000 de metri pătraţi.

    ”Piaţa de birouri din Cluj – Napoca trece printr-o perioada de efervescenţă, atât că livrări cât şi din punct de vedere al închirierilor. Aproximativ jumătate de milion de persoane locuiesc în zona metropolitană Cluj – Napoca, dacă luăm în calcul atât Florestiul care a devenit practic un nou cartier, cât şi numărul ridicat de studenţi, Anual există o cerere stabilă de aproximativ 20.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri moderne, ţinând cont că în fiecare an intră în câmpul muncii aproximativ 6.000 de studenţi, fără a ne gândi la reconversiile profesionale”, explică Cristian Simon, director Office Division în cadrul Coldwell Banker Transilvania.

    Aproximativ 47,3% din cei peste 44.000 de metri pătraţi de birouri care se vor livra în acest an în Cluj – Napoca sunt deja închiriaţi în timp ce 64% din suprafaţă de birouri care va fi finalizată în 2018 în oraş este deja închiriată, potrivit datelor Coldwell Banker Transilvania. Cele mai importante proiecte de birouri care vor fi finalizate în 2018 în Cluj – Napoca sunt United Business Center, împreună cu clădirea adiacentă Riviera şi Scala Center.

    Stocul total existent de spaţii de birouri în oraş se ridică la puţin peste 244.000 de metri pătraţi, dintre care 77% sunt clasa A, 10% clasa B şi 13% clasa C, Cluj – Napoca fiind a două piaţă de birouri din România, după Bucureşti.

    Gradul de neocupare al birourilor din Cluj – Napoca se ridică la aproximativ 7%, cu un procent mediu de neocupare de 4% pe segmentul birourilor de clasa A, în timp ce chiria lunară medie se ridică la 11,5 euro / mp pe segmentul birourilor de clasa A.

    Coldwell Banker Transilvania este biroul local din Cluj – Napoca al companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România, fiind activ pe segmentele rezidenţial, unde este agent exclusiv al proiectelor Contemporano şi Grand Hill Residence, pe segmentul spaţiilor de birouri, retail, investment, terenuri şi evaluări.

    Coldwell Banker România este una dintre cele mai mari companii de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.

    Coldwell Banker România oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii.

    Cu o istorie de 110 de ani, compania de origine americană este deţinută în prezent de Realogy Corporation, unul din cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reţeaua să, Coldwell Banker acoperă 50 de ţări cu peste 3.000 de birouri şi are peste 86.000 de consultanţi şi brokeri.

  • Care este noua capitală a tineretului din România

    Obiectivul programului este să elaboreze strategii de dezvoltare locale pentru tineri şi să-i implice activ în procesele decizionale din oraşele lor pe teme ce ţin de educaţie, cultură, politică demografică şi alte domenii de interes pentru ei. De asemenea, îşi propune să stimuleze autorităţile publice locale şi companiile private să susţină şi să se implice în implementarea proiectelor propuse în cadrul programului.

    Cu această ocazie, s-a lansat şi competiţia din acest an pentru desemnarea  următoarei Capitale a Tineretului din România, în perioada 2 mai 2018-1 mai 2019. Competiţia pentru titlul Capitala Tineretului din România se va desfăşura în două runde. Data limită până la care pot fi depuse candidaturile pentru runda întâi este 16 iulie, ora 23:59, la adresa de mail haisavorbim@capitalatineretului.ro, potrivit regulamentului de înscriere în competiţie – www.capitalatineretului.ro/apel -, publicat marţi, 2 mai. Până pe 15 iunie va fi anunţată şi valoarea premiului pe care Guvernanţa programului îl va acorda oraşului câştigător

    Toate oraşele înscrise vor fi înştiinţate despre primirea şi eligibilitatea candidaturilor, iar finalistele vor fi anunţate pe 15 august. Pentru runda a doua, oraşele care vor rămâne în competiţie vor trebui să depună dosarele de candidatură complete până pe 15 octombrie, ora 23:59. Oraşul câştigător va fi anunţat în data de 12 noiembrie, în cadrul unui eveniment festiv ce va avea loc la Bacău.

    Mai multe informaţii despre documentele necesare înscrierii în competiţie, despre criteriile ce trebuie îndeplinite pentru depunerea candidaturii, despre competiţie şi despre program sunt disponibile pe site-ul www.capitalatineretului.ro.

    Capitala Tineretului din România este un program naţional destinat tinerilor, iar partenerii implicaţi în guvernanţa acestuia sunt Consiliul Tineretului din România (CTR) – entitate reprezentativă a tineretului din România; Federaţia SHARE Cluj-Napoca – comanagerul programului Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului;
    Grupul PONT – grup de experţi de tineret, iniţiatorul măsurilor de pregătire a Capitalei Tineretului din România pe baza experienţei candidaturii municipiului Cluj-Napoca pentru Capitala Europeană a Tineretului 2015; Banca Comercială Română (BCR).

     

  • Belvedere Residences, vândut peste 85% din prima fază

    ”Rezultatele de vânzări înregistrate în primele 7 luni de la lansarea proiectului vin ca o confirmare a interesului clienţilor pentru locuinţe în zona de Nord a Capitalei, şi anume în proximitatea cartierului Aviaţiei – Barbu Văcărescu, un areal care a cunoscut o dezvoltare  solidă pe segmentul spaţiilor de birouri în ultimii ani. Pe lângă avantajul de a locui în apropierea locului de muncă, Belvedere Residences oferă compartimentări inteligente ale apartamentelor, aliniate noilor tendinţe de locuire şi numeroase facilităţi pentru locatari precum spaţii comerciale amplasate într-un tronson dedicat, spaţii verzi, curţi interioare spaţioase, locuri de joacă pentru copii şi locuri de parcare subterane şi supraterane”, a declarat Elena Lavric, Administrator Unic – Belvedere Development, dezvoltatorul proiectului rezidenţial.

    Antreprenorul general al Belvedere Residences este Bog’Art, una dintre cele mai mari companii locale de construcţii. De la înfiinţarea sa în 1991, Bog’Art a crescut organic, acoperind în prezent toată gama de servicii şi produse necesare în domeniul construcţiilor civile şi devenind lider de piaţă prin livrarea continuă a unor proiecte complexe şi inovative la cheie şi conform celor mai înalte standarde de execuţie.

    ”Vom vinde cu siguranţă în întregime prima fază din Belvedere Residences până la momentul livrării, datorită conceptului său unic şi creşterii cererii pe segmentul middle market – Bucureştiul va trece printr-o schimbare demografică pe măsură ce tot mai multe persoane tinere, cu un stil de viaţă dinamic, doresc să locuiască într-un proiect rezidenţial cu standarde locative ridicate, amplasat în apropierea centrelor de afaceri din oraş”, afirmă Viorel Mohorea, project manager Belvedere Residences din partea Coldwell Banker România.

    Prima fază a Belvedere Residences include mai multe tipuri de apartamente, de la studiouri duble (53 de metri pătraţi suprafaţă construită) cu preţuri pornind de la 49.300 de euro + 5% TVA, apartamente cu două camere (65 de metri pătraţi suprafaţă construită) cu preţuri pornind de la 60.500 de euro + 5% TVA şi apartamente cu trei camere (88 de metri pătraţi suprafaţă construită) cu preţuri pornind de la 79.000 de euro + 5% TVA.

    Coldwell Banker România a oferit consultanţă pentru Belvedere Residences încă din faza de proiectare şi este agentul principal de vânzare al proiectului. Compania este unul din cei mai mari consultanţi imobiliari locali şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind manager şi agent principal pentru peste 20 proiecte rezidenţiale din Bucuresti şi ţară, printre care Cosmopolis, Estic Park, Felicity Residentials şi Politehnica Park Residence – toate în Bucureşti – Contemporano şi Grand Hill Residence în Cluj-Napoca şi Dorobanţilor Residence şi Sânpetru Residence în Braşov.

     

  • Descoperire DE PROPORŢII în peştera Scărişoara, unde se află cel mai mare gheţar subteran din lume

    Formaţiunile din gheaţă şi zăcămintele de gheaţă din peştera Scărişoara sunt printre cele mai bune zone din Europa pentru cercetările ştiinţifice.  

    Cercetătorii din cadrul Institutului de Speologie Emil Racoviţă, Cluj-Napoca, împreună cu specialişti de la USF’s School of Geoscience din Florida, Statele Unite ale Americii, au făcut cercetări în peştera unde se află cel mai mare gheţar subteran din lume, aflat în ţara noastră. Aceştia au făcut o descoperire uluitoare.

    Vezi aici descoperirea de DE PROPORŢII în peştera Scărişoara, unde se află cel mai mare gheţar subteran din lume

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai bine. Bucureşti, doar pe locul 9 în clasament

    Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Bucureşti, pe locul 9 în clasament

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului.