BusinessMagazin

Tag: capital

  • Un startup dedicat pasionaţilor de călătorie a obţinut o finanţare de 50 de milioane de dolari

    Startup din Berlin numit GetYourGuide a obţinut o finanţare în valoare de 50 de milioane de dolari pentru platforma sa online care ajută pasionaţii de călătorie să găsească şi să-şi rezerve activităţi, călătorii oriunde în lume, scrie Business Insider.

    Reprezentanţii companiei au declarat că în urma aceste runde de finanţare startup a primit un nou investitor, Nokia Growth Partners care se alătură investitorilor existenţi, Spark Capital, Highland Capital Partners şi Sunstone Capital.

    În prezent, GetYourGuide are peste 200 de angajaţi, iar pe platforma online se găsesc peste 27.000 de activităţi în peste 2.500 de destinaţii pentru pasionaţii de călătorie. Startup lansat în 2009 are sediul la Berlin, dar a deschis birouri în Las Vegas şi la Zurich. Această finanţare le permite să se extindă în alte pieţe şi să-şi îmbunătăţească produsul.

    100 de miliarde de dolari este piaţa de activităţi de călătorie, potrivit GetYourGuide.

  • OTTO Broker atrage 4 milioane euro de la fondul de investiţii The Foundations 1.0 SEE

    Compania OTTO Broker de Asigurare, ce activează pe piaţa din România din 2001, va beneficia de o infuzie de capital de 4 milioane de euro de la fondul de investitii The Foundations 1.0 SEE.

    Noul asociat al OTTO Broker, care va deţine 50% din companie, urmează să fie supus aprobării de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    Capitalul angajat este destinat dezvoltării accelerate a direcţiilor strategice ale companiei, acesta fiind primul de acest gen în piaţa de brokeraj de asigurări din România, potrivit 1asig.ro.

    TF1 este un fond de private equity, operaţional din toamna anului 2014 şi care investeşte în IMM-uri din Europa de Sud Est (România, Bulgaria, Republica Moldova şi Serbia), fiind unul dintre puţinele fonduri locale de private equity ridicate în ultimii ani pentru a deservi această regiune. Investitorii principali ai TF1 sunt Fondul European de Investiţii (FEI) şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), alături de companii specializate de investiţii, fonduri mutuale şi investitori privaţi.

  • Marile bănci ar putea avea nevoie de suplimentarea capitalului cu 1.100 miliarde de euro

    Băncile de importanţă sistemică trebuie să ajungă în 2019 la o capacitate de absorbţie a pierderilor echivalentă cu cel puţin 16% din activele ponderate în funcţie de risc, iar în 2022 la minim 18%, a anunţat luni FSB, relatează Bloomberg.

    Deficitul înregistrat în prezent de bănci, faţă de nivelul de 18%, variază între 457 de miliarde de euro şi 1.100 miliarde de euro, în funcţie de instrumentele financiare luate în considerare, potrivit FSB.

    Excluzând patru bănci din China care fac parte dintr-o listă de 30 de instituţii financiare de importanţă sistemică la nivel global, necesarul de capital este cuprins între 107 miliarde de euro şi 776 miliarde de euro.

    “Anunţul are o importanţă uriaşă. Este un moment de referinţă în reforma băncilor, care rezolvă problema băncilor prea mari pentru a da faliment”, a declarat Wilson Ervin, vicepreşedintele Credit Suisse Group.

    Guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, care conduce FSB, a spus că regulile fac mai puţin probabilă prăbuşirea unei bănci, întrucât creditorii acesteia vor şti că vor suporta pierderi.

    “Anterior, creditorii neasiguraţi ai unei bănci se bazau pe sprijinul statului şi din acest motiv nu dădeau o atenţie prea mare operaţiunilor acestora. Acum este pielea lor în joc aşa că vor exercita presiuni mai mari, iar din acest motiv eşecul este mai puţin probabil”, a explicat Carney luni, la Basel.

    Regulile FSB separă fondurile necesare pentru funcţionarea în continuare a unei bănci de datoriile acesteia acumulate prin emisiuni de obligaţiuni.

    Prin reevaluarea în scădere a obligaţiunilor sau convertirea lor în acţiuni autorităţile de reglementare vor să se asigure că o bancă în dificultate are resurse să se recapitalizeze fără să fie folosite fonduri publice.

    Faţă de practicile anterioare, obligaţiunile cu prioritate la plată emise de bănci sunt expuse în mod explicit la pierderi.

    Patru bănci din China incluse pe lista FSB au timp până în 2025 să ajungă la o capacitate de absorbţie a pierderilor de 16% şi până în 2028 să ajungă la 18%.

  • Povestea antreprenorului român care a lansat unul dintre cele mai importante pariuri tehnologice ale anului

    Ceasul gândit în România, produs în China şi poziţionat strategic ca brand britanic este unul dintre cele mai importante pariuri tehnologice ale acestui an.

    Andrei Pitiş îmi arată pe modelul său Vector Watch Luna spaţiile pline din cercul ce dublează cadranul. Spaţiile reprezintă intervalele orare în care are întâlniri, iar cele libere sunt orele în care poate să facă şi alte lucruri. „Pentru o persoană care nu are foarte mult timp, acest calendar clar este valoros“, descrie Pitiş utilitatea ceasului său.

    De fapt, ideea de utilitate a stat la baza conceptului Vector Watch, după cum povesteşte antreprenorul: „Când Vector Watch s-a născut, am pornit de la ideea că viaţa noastră este extrem de fragmentată, că ar trebui să fie mai puţin dependentă de telefon şi de notificările acestuia: vezi pe ceas cine te sună şi cine îţi scrie şi de ce este asta important, aşa că poţi să decizi să ignori persoana respectivă; altfel, dacă iei telefonul ca să vezi SMS‑ul, poate începi să răspunzi, poate mai intri şi în alte aplicaţii şi aşa pierzi 10 minute. 10 minute, de mai multe ori pe zi, înseamnă mult timp pierdut“.

    Vremea, rezultatele sportive, rezultatele bursiere, toate aceste mici bucăţi de informaţii care ar putea genera pierderea timpului verificând neîncetat telefonul pot astfel fi văzute mai rapid pe ceas. Spre deosebire de un ceas obişnuit, modelele Vector Watch, disponibile cu ecran rotund sau dreptunghiular, se conectează prin intermediul tehnologiei wireless Bluetooth la un smartphone şi pot afişa notificări atunci când utilizatorul primeşte un apel sau un SMS. Andrei Pitiş, iniţiator al proiectului, vorbeşte despre Vector la fel de pasionat ca în urmă cu doi ani, când, în cadrul unui eveniment Innovation Labs, mărturisea că vrea să intre pe piaţa de wearables cu ceva revoluţionar. Acum mărturiseşte că în intervalul care s-a scurs de când i-a venit ideea a reînvăţat tot ce ştia. „În ultimul an am învăţat mai mult despre tot – nu doar despre ceasuri, dar tot ce ştiam până atunci şi până anul trecut am învăţat din nou. Nimeni nu înţelege cât de greu este să asamblezi totul: design, hardware, software, manufactură, logistică, distribuţie. Un astfel de produs este un proiect uriaş.“

    La circa două luni de la lansarea pe piaţa din Marea Britanie, în prag de a fi promovat oficial pe piaţa Statelor Unite ale Americii şi la mai puţin de trei săptămâni de prezenţă pe piaţa locală, smartwatch-ul din oţel a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei:  „Durata de viaţă a bateriei: atracţia vânzărilor pentru un nou brand britanic de ceasuri“ – New York Post, „Un smartwatch superb – de la un producător de ceasuri, nu de la Apple“, scria şi ComputerWorld, „Vector Luna Smartwatch: Simplu, Subtil şi Sexy“, sunt caracteristicile sesizate de Wareable. Nu mulţi jurnalişti din presa internaţională au sesizat însă originile adevărate ale Vector Watch. Andrei Pitiş povesteşte cum ideea de a face un smartwatch i-a venit în urmă cu doi ani, când singurii competitori erau Pebble şi primul smartwatch Samsung, iar despre Apple Watch nici nu se discuta încă. „Voiam un ceas inteligent care făcea ce face şi Fitbit, în acelaşi timp Pebble avea unele notificări şi aplicaţii, dar eu voiam ceva care să facă ambele lucruri, dar să fie într-o carcasă din oţel şi să arate mai bine decât Pebble.“S-a asociat cu designerul Irina Alexandru, cât şi cu profesorul Dan Tudose, specialist în hardware, şi au început să construiască prototipul. „Irina făcea desenele, Dan hardware‑ul, iar eu făceam software-ul ca să demonstrez că poate să funcţioneze.“ La momentul când au ajuns să prezinte proiectul lui Radu Georgescu, partener fondator al grupului Gecad, în vederea obţinerii primei finanţări, aveau un prototip dreptunghiular. „Am făcut pitch-ul proiectului, iar sâmbătă am primit mesajul că vom obţine finanţarea de 500.000 de euro.“

    Andrei Pitiş îşi aminteşte cum prezentarea era construită din mai multe prezentări mici, cu mai multe finaluri – o construise astfel pentru a se opri în cazul în care i-ar fi plictisit pe investitori. Investitorii nu s-au plictisit, aşa că luni, după obţinerea finanţării, a început deja să sune specialişti pentru a forma echipa de software – majoritatea participanţi la primul eveniment Innovation Labs. „Căutam programatori care să gândească dincolo de cod, la cum vor arăta produsele.“

    Ca în mai toate poveştile cu antreprenori din zona IT, odată ce au format echipa de aproximativ 10 dezvoltatori, au început să lucreze la primele prototipuri într-un apartament din apropiere de Piaţa Victoriei. „Primul era ca un panou, iar pentru al doilea am făcut chiar şi carcasă la un bijutier. Este foarte greu să faci ceasul propriu-zis şi să îl vinzi. Să găseşti producători care să construiască designul tău este iarăşi foarte complicat, trebuie să îi convingi, să pui la punct linia de producţie, să faci ingineria produsului.“ Acesta a fost principalul motiv pentru care, în iunie 2014, au prezentat proiectul fostului CEO al Timex, Joe Santana. Necesitatea de a aduce la conducerea Vector Watch un specialist din industria ceasurilor s-a dovedit ulterior un atu important al produsului, produsul fiind lansat la târgul de ceasuri de la Basel de către fostul CEO al Timex, care a devenit CEO al Vector Watch. Referitor la producţia în China, spune că aceasta a fost singura variantă de a produce smartwatch-urile: „Am căutat şi fabrici în România, m-am uitat spre exemplu în Braşov, unde avem fabrici pentru componente din industria auto, dar mi s-a spus că nimeni din România nu va face ceva atât de mic şi la precizia aceasta“.

  • Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea

    Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea. Ea a fost promovată recent, alăturându-se celor doi parteneri care coordonează activitatea de la Bucureşti – Daniel Badea, managing partner, şi Nadia Badea. „Mă aflu, în acest moment, faţă în faţă cu cea mai mare provocare din cariera mea. Statutul de partener global al uneia dintre cele mai importante firme de avocatură din lume implică un grad enorm de responsabilitate.“ 

    Absolventă a Facultăţii de Drept Bucureşti (2002), Mădălina Rachieru este membru în Baroul Bucureşti din 2003. A acumulat experienţă în special în tranzacţii de piaţă de capital, atât pe piaţa locală cât şi pe pieţele internaţionale, precum şi în domeniul financiar-bancar. De-a lungul anilor, a consiliat instituţii financiare, bănci de investiţii şi companii locale şi internaţionale.

    Expertiza sa include toate aspectele legate de oferte publice iniţiale de acţiuni (IPO-uri), oferte secundare de acţiuni (SPO-uri), oferte de obligaţiuni domestice, oferte de euroobligaţiuni corporatiste şi suverane, programe de emisiune continuă de obligaţiuni (programe EMTN), emisiuni de certificate de depozit global (GDR-uri), securitizări de creanţe, fiind implicată în aproape toate tranzacţiile majore de piaţă de capital din România în ultimii 10 ani.

    Face parte din echipa Clifford Chance Badea încă de la înfiinţarea firmei, în 2002. În 2007, Mădălina Rachieru a fost detaşată pentru şase luni în cadrul grupului de pieţe de capital al biroului Clifford Chance din Londra. A fost promovată la poziţia de counsel în 2008

  • După 20 de ani, primul fond de investiţii lansat în România, RAEF, a fost închis

    Primul fond de investiţii lansat în România, RAEF, a fost închis oficial în urmă cu trei săptămâni. În portofoliul lui Horia Manda, CEO-ul Axxess Capital, rămân BAF şi EEAF, care mai au şi bani de investit, şi businessuri de crescut, şi exituri de planificat.

    Pe Horia Manda îl încearcă o oarecare nostalgie când povesteşte despre închiderea RAEF. Fondul de investiţii, primul care s-a dezvoltat în piaţa din România (în anii 90), adună în portofoliul său atât poveştile celor 24 de afaceri în care a investit, cât şi evoluţia unui domeniu neexistent pe piaţa locală până în acel moment.

    Povestea RAEF a început în 1995, când guvernul american a susţinut dezvoltarea, şi în România, a unui fond de investiţii care a fost capitalizat cu 50 de milioane de dolari şi care a avut ca principal scop investiţii în companii care să reprezinte exemple de succes pentru economie. „Mentalul colectiv are o memorie scurtă“, zâmbeşte Horia Manda: „În România şi în Albania, aceste Enterprise Funds au fost înfiinţate în 1995, în timp ce în celelalte ţări din regiune ele au înfiinţate mai devreme (în Polonia, Ungaria, Cehia şi Bulgaria în 1990, iar în Rusia şi în Ucraina în 1992). Această întârziere s-a datorat perioadei lungi de instabilitate care a caracterizat climatul socio-politic din aceste ţări la începutul anilor ’90 (când România era în „convalescenţă“ după „mineriade“, iar Albania după războiul civil) şi a avut drept consecinţă imediata reducere a alocărilor de capital către aceste ţări, sub alocările la care ar fi potenţial acces în raport cu dimensiunea populaţiei (de ex. Polonia a primit 250 milioane dolari, în timp ce Bulgaria a primit 50 milioane de dolari, ca şi România). Am fost aşadar ultimele două fonduri, cu alocări mai mici, dar, lucru foarte interesant, şi cu succes mai mare“.

    Investitor de meserie, Horia Manda măsoară succesul RAEF (în cadrul căruia a lucrat din 1997 şi a cărui conducere a preluat-o în 2001), prin IRR-ul său (internal rate of return), care a atins 25% pentru aceşti 20 de ani. Cei 25% reprezintă însă o medie, după cum povesteşte Horia Manda: „Au fost 24 de companii în portofoliul RAEF. Unele dintre ele au fost companii foarte mici, unele au fost greenfield-uri (pentru că am încercat diverse structuri), unele nu au avut succes, s-au mai pierdut şi bani. A fost practic un proces de învăţare. Din 1999, a început perioada comercială a fondului, în care am devenit mult mai selectivi cu investiţiile şi performanţele au devenit mult mai bune, permiţând IRR-ul acesta. Prima perioadă, până în 1999, a fost de încercare, s-au pierdut bani în mai multe deal-uri, a fost o perioadă de development, am încercat susţinerea unor companii fără a avea un scop comercial precis, am încercat revitalizarea pieţei. Chiar şi aşa, în această perioadă iniţială multiplul realizat la exit a fost de aproape de două ori banii investiţi, iar IRR-ul pentru intervalul 1995-1998 a fost de 9%.

    După anul 1998, când am început investiţiile care ne-au făcut şi renumiţi, mai ales cele din sectorul financiar – Banca Agricolă, Banca Românească, cele trei firme vândute la GE Money –, am realizat câştiguri până la de patru ori banii investiţi şi un IRR de 55% pe portofoliu“. Horia Manda se uită cu atenţie pe hârtiile unde sunt trecute performanţele RAEF (total sumă investită: 88,1 milioane de dolari şi total sumă realizată: 275,2 milioane de dolari) şi ţine să precizeze că, deşi fondul s-a închis, moştenirea lăsată înseamnă mai mult decât cifrele de pe masa lui: „La terminarea activităţii investiţionale a Fondului RAEF, suma de 25 milioane de dolari – jumătate din suma capitalizării iniţiale – a fost restituită Guvernului American, iar restul câştigurilor realizate de către RAEF au fost donate de către Guvernul American unei Fundaţii – Romanian–American Foundation („RAF“) -, care a pornit astfel la drum în anul 2009 cu o finanţare alocată de aproximativ 150 de milioane de dolari, fiind cea mai mare fundaţie din România. Aşadar, RAEF a lăsat în urmă o moştenire importantă, dat fiind că această fundaţie este activă şi susţine interesele românilor în educaţie, antreprenoriat şi dezvoltare comunitară. În plus faţă de banii lăsaţi Fundaţiei, RAEF a lăsat în spate şi echipa de la Axxess Capital, expertă în activităţi investiţionale“.

    Echipa de la Axxess Capital se concentrează acum pe celelalte două fonduri, BAF şi EEAF. „Mai avem încă bani de investit din ultimul fond, EEAF, cu o perioadă de investiţie care se prelungeşte până în noiembrie 2016. Practic urmează să mai investim şi să mai facem 2-3 tranzacţii care vor însuma 25-30 milioane de euro“, spune Horia Manda, cea mai aproape de finalizare fiind o potenţială intrare a EEAF în acţionariatul unei companii din Serbia, o piaţă nouă pentru Axxess.

    Închiderea RAEF a avut loc odată cu vânzarea completă a ultimei companii deţinută de fond, Patria Credit. Tranzacţia prin care Patria Credit (deţinută de RAEF şi BAF) a fost preluată de Nextebank (o investiţie a EEAF, cel mai nou fond al carui consultant investiţional este Axxess Capital) a fost prima tranzacţie realizată în acest an de compania de investiţii: „S-a făcut un transfer de business, care s-a finalizat în luna mai 2015, iar în octombrie s-a finalizat procesul de preluare a Patria Credit de către Nextebank, care a devenit 100% acţionarul Patria Credit“.

    Horia Manda povesteşte că, încă de când EEAF a achiziţionat Nextebank (bancă fondată în 1993 şi preluatăintegral de EEAF în mai 2014), a dorit să consolideze experienţa acumulată în cei peste şapte ani de dezvoltare în grup a Patria Credit, care a devenit între timp liderul companiilor de microfinanţare din estul Europei: „Strategia a fost de a prelua şi de a dezvolta într-un setup bancar – prin reţea, ofertă de produse de economisire, dar şi alte servicii şi tranzacţii bancare – clienţii avuţi până atunci, firme mici şi foarte mici, din zona rurală (menţionez că zona rurală înseamnă pentru noi si oraşele mici, nu neapărat numai satele unde serviciile bancare nu sunt bine sau deloc reprezentate). Am învăţat în aceşti 7 ani cum să gestionăm riscul pentru asemenea finanţări şi, cu toată această experienţă acumulată, am decis să preluăm toată expertiza şi activitatea Patria în cadrul Nextebank. Banca nu va face exclusiv servicii pentru acest tip de client, dar va fi un pilon foarte important în strategia băncii, pe care dorim să o diversificăm: vom aborda segmentul persoanelor fizice, ceea ce nu am făcut în Patria, dar vom merge şi către companiile mici şi medii – practic vom intra şi pe zona IMM“. Chiar dacă activitatea Patria va deveni o parte a băncii, Horia Manda spune că doreşte să menţină avantajul obţinut de Patria pe anumite segmente, cum ar fi serviciile de creditare pentru agricultură – „nu neapărat spre fermele mari, ci tot în zona unde suntem acum foarte puternici, în afacerile mici si medii din agricultură, cum este zona legumicolă, unde avem o poziţie bună. Pe zona de microfinanţare, Patria Credit are o cotă de piaţă de 14%. Este o bază de plecare bună pentru a construi. Asta a fost şi gândirea, pentru că atunci când am cumpărat Nextebank, banca avea un număr mic de clienţi şi o expunere redusă de retail, iar noi am preluat practic platforma pe care să putem construi“. 

     

  • Istoria unei calamităţi pe bursă: Lunea neagră, catastrofa care a lovit lumea acum fix 28 de ani şi a schimbat regulile ”jocului”

    Luni, 19 octombrie 1987, pieţele bursiere din întreaga lume s-au prăbuşit, aruncând în aer o sumă imensă de capital într-un un timp foarte scurt. Incidentul a început în Hong Kong şi s-a răspândit spre vest în Europa, lovind Statele Unite, după ce şi alte pieţe scăzuseră cu o marjă semnificativă. ”Lunea neagră” a fost un punct de cotitură în istoria bursei, care a schimbat regulile jocului.

    Indicele Dow Jones a căzut cu 508 de puncte, sau mai exact 22.61% în doar câteva ore.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Gabriela Leca conduce divizia Charisma HCM, cel mai popular sistem informatic pentru gestiunea capitalului uman din România

    Conduce divizia Charisma HCM, responsabilă cu primul produs proprietate intelectuală TotalSoft şi cel mai popular sistem informatic pentru gestiunea capitalului uman din România. Portofoliul de clienţi al diviziei depăşeşte 600 de companii.

    În cei peste 10 ani petrecuţi în companie, Gabriela Leca a devenit a fost unul dintre motoarele din spatele soluţiilor Charisma. Din 2010, de când a preluat conducerea diviziei, managerul a triplat echipa de outsourcing, a reuşit să gestioneze din ce în ce mai multe proiecte de HR & payroll, orientând această linie de business pe o direcţie de creştere constantă. Gabriela Leca este absolventă a Facultăţii de Matematică, secţia Informatică, din cadrul Universităţii din Bucureşti. 

  • Asigurările auto se vor scumpi cu până la 15%. Care sunt motivele

    Asigurările auto se vor scumpi de anul viitor cu până la 15%, avertizează companiile de asigurări.

    Motivele invocate sunt falimentul companiei Astra, dar şi implementarea unor noi standarde europene privind majorarea capitalului firmelor de asigurări, scrie radioconstanta.ro

    Creşterea tarifelor va fi aplicată în etape, la trei sau şase luni, spun reprezentanţii companiilor de asigurări.

    La aceste scumpiri se adăugă şi cele determinate de intrarea în vigoare a directivei europene care aduce reguli mult mai stricte pentru companiile de asigurări.

    Practic, acestea vor fi obligate să îşi majoreze capitalul, iar acest lucru se va vedea şi în preţul poliţelor, scrie sursa citată.

  • JP Morgan: Băncile europene ar putea înregistra un deficit de capital de 26 mld. euro, până în 2019

    Europa adoptă un set de reguli în domeniul capitalului stabilite pe nivel global în urma crizein financiare din 2007-2009.

    Analiza realizată de JP Morgan arată că 13 din 35 de mari bănci ar putea să nu îndeplinească cerinţele minime în domeniul capitalului, având în vedere că măsurile internaţionale de armonizare vor reduce probabil raportul Tier 1 (între capital şi activele ponderate în funcţie de risc) la nivelul sectorului de la 14% la 12,1% în 2018, relatează Reuters.

    Eforturile de armonizare vor avea probabil un impact total asupra capitalului băncilor europene de 137 de miliarde de euro, cu un deficit estimat de 26 de miliarde de euro în cazul raportului Tier 1, potrivit JP Morgan.

    Cel mai mare deficit va fi înregistrat de Raiffeisen Bank, Credit Agricole, UniCredit, Societe Generale, Banco Santander şi Natixis, se arată în analiză.

    Credit Agricole, SocGen şi Santander vor tăia cel mai probabil dividendele pentru a acoperi deficitul de capital, iar alte bănci vor reduce activele ponderate în funcţie de risc.

    Dintre aceste bănci, numai Raffeisen Bank, cu un deficit de capital de 1 miliard de euro, se va confrunta cu riscul diluării acţiunilor, în timp ce restul instituţiilor financiare vor putea să acopere deficitul, potrivit analiştilor.