BusinessMagazin

Tag: candidati

  • Experiment chimic de dreapta cu Mandela şi politruci. Perlele politice ale săptămânii

    “PMP este fundul de sac al unei experienţe ratate (…) E ca un experiement chimic care a fost prost mânuit în laborator, iar cel care a încercat să constituie produsul nu era chimist ” – Mihai-Răzvan Ungureanu (ACL)

    “Cu siguranţă, în turul unu va fi o cafteală la care nu doresc să particip. În turul unu îmi voi lua popcorn şi băutură răcoritoare şi mă voi uita la dezbaterile între doamnele… d-na Macovei, d-na Udrea, d-na Diaconescu, dl. Iohannis şi aşa mai departe” – premierul Victor Ponta

    “M-am gândit că, în multe feluri, eu semăn cu Nelson Mandela, care nu şi-a sacrificat principiile niciodată, care şi-a scos poporul dintr-o stare dezastruoasă, pentru care nimic nu a fost imposibil şi care a făcut foarte mulţi ani de închisoare, s-a sacrificat, şi-a sacrificat interesele personale pentru ţară” – Monica Macovei (ACL)

    “Dl. Iohannis se găseşte într-un caz de unică bigamie politică din România: este preşedintele PNL şi este în continuare membru al Forumului Democrat German” – Liviu Dragnea (PSD)

    “Eu chiar am antecedente în sistemul educaţional, am fost dascăl de fizică timp de 15 ani, am condus un inspectorat şcolar timp de trei ani şi acuma sunt un politruc care vrea să candideze la Preşedinţia României” – Klaus Iohannis (ACL) despre cele 6 locuinţe ale familiei sale

    “Poate are şi latura bună: desparte bărbaţii de curve” – Vasile Blaga (ACL) despre ordonanţa care permite aleşilor locali să-şi schimbe partidul în 45 de zile

  • Experiment chimic de dreapta cu Mandela şi politruci. Perlele politice ale săptămânii

    “PMP este fundul de sac al unei experienţe ratate (…) E ca un experiement chimic care a fost prost mânuit în laborator, iar cel care a încercat să constituie produsul nu era chimist ” – Mihai-Răzvan Ungureanu (ACL)

    “Cu siguranţă, în turul unu va fi o cafteală la care nu doresc să particip. În turul unu îmi voi lua popcorn şi băutură răcoritoare şi mă voi uita la dezbaterile între doamnele… d-na Macovei, d-na Udrea, d-na Diaconescu, dl. Iohannis şi aşa mai departe” – premierul Victor Ponta

    “M-am gândit că, în multe feluri, eu semăn cu Nelson Mandela, care nu şi-a sacrificat principiile niciodată, care şi-a scos poporul dintr-o stare dezastruoasă, pentru care nimic nu a fost imposibil şi care a făcut foarte mulţi ani de închisoare, s-a sacrificat, şi-a sacrificat interesele personale pentru ţară” – Monica Macovei (ACL)

    “Dl. Iohannis se găseşte într-un caz de unică bigamie politică din România: este preşedintele PNL şi este în continuare membru al Forumului Democrat German” – Liviu Dragnea (PSD)

    “Eu chiar am antecedente în sistemul educaţional, am fost dascăl de fizică timp de 15 ani, am condus un inspectorat şcolar timp de trei ani şi acuma sunt un politruc care vrea să candideze la Preşedinţia României” – Klaus Iohannis (ACL) despre cele 6 locuinţe ale familiei sale

    “Poate are şi latura bună: desparte bărbaţii de curve” – Vasile Blaga (ACL) despre ordonanţa care permite aleşilor locali să-şi schimbe partidul în 45 de zile

  • Au apărut găleţile şi micii electorali (FOTO, VIDEO)

    Emil Boc, primul suporter din PDL al Elenei Udrea de la PMP, s-a raliat “Ice Bucket Challenge”, campania de promovare a donaţiilor pentru bolnavii de scleroză laterală amiotrofică, turnându-şi o găleată de apă rece pe cap şi apoi pasându-i leapşa Elenei Udrea.

    Aceasta a văzut imediat ocazia de reclamă electorală şi a vestit că vine cu găleata în faţa clădirii Guvernului, ca să arate că e contra lui Ponta. Tot Elena Udrea a început să-şi demoleze cu metodă imaginea de divă, postând pe pagina ei de Facebook poze de la o cârciumă de ţară unde a mâncat mici şi dintr-o băcănie de unde şi-a luat salam (cu soia?).

    Nu s-a lăsat mai prejos nici Monica Macovei, care a folosit pretextul campaniei umanitare pentru bolnavii de scleroză ca să se laude că ea a înfiinţat DNA, scop în care a turnat apă cu gheaţă într-un vas cu pozele unor adversari politici condamnaţi penal în ultimii ani. Monica Macovei a adăugat ulterior pe Facebook şi un îndemn pentru susţinătorii care strâng semnăturile necesare pentru intrarea ei în cursa prezidenţială: “Hai să transformăm strângerea semnăturilor într-o provocare mai mare decât cea a Ice Bucket Challenge”.

  • Au apărut găleţile şi micii electorali (FOTO, VIDEO)

    Emil Boc, primul suporter din PDL al Elenei Udrea de la PMP, s-a raliat “Ice Bucket Challenge”, campania de promovare a donaţiilor pentru bolnavii de scleroză laterală amiotrofică, turnându-şi o găleată de apă rece pe cap şi apoi pasându-i leapşa Elenei Udrea.

    Aceasta a văzut imediat ocazia de reclamă electorală şi a vestit că vine cu găleata în faţa clădirii Guvernului, ca să arate că e contra lui Ponta. Tot Elena Udrea a început să-şi demoleze cu metodă imaginea de divă, postând pe pagina ei de Facebook poze de la o cârciumă de ţară unde a mâncat mici şi dintr-o băcănie de unde şi-a luat salam (cu soia?).

    Nu s-a lăsat mai prejos nici Monica Macovei, care a folosit pretextul campaniei umanitare pentru bolnavii de scleroză ca să se laude că ea a înfiinţat DNA, scop în care a turnat apă cu gheaţă într-un vas cu pozele unor adversari politici condamnaţi penal în ultimii ani. Monica Macovei a adăugat ulterior pe Facebook şi un îndemn pentru susţinătorii care strâng semnăturile necesare pentru intrarea ei în cursa prezidenţială: “Hai să transformăm strângerea semnăturilor într-o provocare mai mare decât cea a Ice Bucket Challenge”.

  • Urzeala tronurilor în variantă dâmboviţeană: candidaţi blatişti, candidaţi iepuri

    Acum, fiecare tabără le acuză pe celelalte două că fac blat pentru ca una dintre ele să câştige prezidenţialele: pe rând, Iohannis e acuzat de PSD că face blat cu Băsescu şi de PMP că face blat cu Ponta, Udrea e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis şi de ACL că face blat cu Ponta, Macovei e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis.

    Uneori, blatul incriminat nici măcar nu are legătură cu prezentul candidaţilor, ci cu trecutul, devenind un fel de blat retroactiv: Iohannis a fost acuzat de PMP că a fost adus de “coaliţia Grivco” în 2009 în politica centrală şi de PSD că l-a votat pe Traian Băsescu în 2004 şi că l-a făcut cetăţean de onoare al Sibiului. PMP şi-a amintit că fostul pesedist Cristian Diaconescu ar fi votat în 2007 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, revelaţie motivată de faptul că preşedintele şi Elena Udrea aveau nevoie de un pretext spre a renunţa la serviciile lui Diaconescu de candidat la prezidenţiale.

    Cu Diaconescu însă intrăm deja într-o subcategorie a acuzaţiilor de blat, cea care îl reduce pe câte un candidat la statutul de “iepure” pentru un candidat mai puternic: PSD spune că Diaconescu ar fi fost iepure pentru Udrea, Băsescu spune că Macovei ar fi iepure pentru Iohannis, ACL spune că Tăriceanu ar fi iepure pentru Ponta.

    Orice acuzaţie de blat, fie că e întemeiată sau nu, poate trece drept plauzibilă din două motive: traseismul cronic al politicienilor români şi interesele economice transpartinice care îi leagă pe mulţi, dincolo de rivalităţile politice de moment. Excesul de acuzaţii de blat e însă contraproductiv pentru cei care le emit, întrucât electoratul, zăpăcit de aceste tiruri încrucişate la infinit, sfârşeşte prin a nu mai reţine decât cele două motive de mai sus, excelente stimulente pentru absenteism.

  • Urzeala tronurilor în variantă dâmboviţeană: candidaţi blatişti, candidaţi iepuri

    Acum, fiecare tabără le acuză pe celelalte două că fac blat pentru ca una dintre ele să câştige prezidenţialele: pe rând, Iohannis e acuzat de PSD că face blat cu Băsescu şi de PMP că face blat cu Ponta, Udrea e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis şi de ACL că face blat cu Ponta, Macovei e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis.

    Uneori, blatul incriminat nici măcar nu are legătură cu prezentul candidaţilor, ci cu trecutul, devenind un fel de blat retroactiv: Iohannis a fost acuzat de PMP că a fost adus de “coaliţia Grivco” în 2009 în politica centrală şi de PSD că l-a votat pe Traian Băsescu în 2004 şi că l-a făcut cetăţean de onoare al Sibiului. PMP şi-a amintit că fostul pesedist Cristian Diaconescu ar fi votat în 2007 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, revelaţie motivată de faptul că preşedintele şi Elena Udrea aveau nevoie de un pretext spre a renunţa la serviciile lui Diaconescu de candidat la prezidenţiale.

    Cu Diaconescu însă intrăm deja într-o subcategorie a acuzaţiilor de blat, cea care îl reduce pe câte un candidat la statutul de “iepure” pentru un candidat mai puternic: PSD spune că Diaconescu ar fi fost iepure pentru Udrea, Băsescu spune că Macovei ar fi iepure pentru Iohannis, ACL spune că Tăriceanu ar fi iepure pentru Ponta.

    Orice acuzaţie de blat, fie că e întemeiată sau nu, poate trece drept plauzibilă din două motive: traseismul cronic al politicienilor români şi interesele economice transpartinice care îi leagă pe mulţi, dincolo de rivalităţile politice de moment. Excesul de acuzaţii de blat e însă contraproductiv pentru cei care le emit, întrucât electoratul, zăpăcit de aceste tiruri încrucişate la infinit, sfârşeşte prin a nu mai reţine decât cele două motive de mai sus, excelente stimulente pentru absenteism.

  • Metoda sigură prin care obţii rapid o mărire de salariu. Cum să te joci cu mintea angajatorului

    Brian Adkins, consultant în management, a publicat recent un material despre experienţele sale cu cei pe care a încercat să îi recruteze. Adkins explică metodele prin care angajaţii pot juca la cacealma cu angajatorii lor pentru a obţine o mărire de salariu.

    Printre exemplele date de Adkins se regăseşte şi situaţia în care un candidat ce pare perfect pentru post va refuza orice ofertă primită, indiferent dacă este vorba despre una extrem de generoasă. Este vorba de o tactică ce s-a dovedit de multe ori utilă: aceea de a aplica pentru un post şi, în cazul primirii unei oferte, folosirea acesteia în cadrul negocierilor cu actualul angajator. 

    Această metodă de a obţine extrem de rapid o mărire de salariu funcţionează adeseori, angajatorul fiind dispus să plătească mai mult atunci când există alte companii dispuse să-i ofere angajatului un salariu mai mare pentru serviciile oferite. Există şi riscul de a fi refuzaţi de către actualul angajator, un risc pe care angajaţii şi-l asumă în lipsa altor posibilităţi de a obţine creşteri salariale.

    Cei care vor să avanseze în carieră ar trebui să accepte să lucreze pe proiecte, oferte în industrii diferite sau promovări fără creşteri de salariu, potrivit managerilor de HR din companiile de pe piaţa locală.

  • Cine îşi împarte moştenirea lui Băsescu

    Udrea şi-a motivat posibila intrare în cursa prezidenţialelor prin faptul că lansarea neaşteptată a Monicăi Macovei în aceeaşi cursă sabotează şansele lui Diaconescu, întrucât şi Macovei, şi Diaconescu se luptă în fond pentru acelaşi electorat (ceea ce e adevărat), însă apariţia lui Macovei nu face decât să pună în evidenţă slăbiciunile deja existente ale poziţiei lui Diaconescu.

    Deşi comentatorii s-au străduit să arate că o candidatură Udrea îl avantajează sau dezavantajează numai pe Victor Ponta sau numai pe Klaus Iohannis, în realitate ea nu va strica niciunuia dintre ei, întrucât ambii au interes să se poziţioneze în contrast cu un candidat ostentativ “băsist” (ceea ce Diaconescu nu este).

    În tabăra puterii, ca să separe şi mai mult apele politice în funcţie de unicul criteriu al adeziunii/opoziţiei faţă de “băsism”, favorabil şanselor sale electorale, premierul Ponta a denunţat pactul de coabitare cu preşedintele, după ce acesta a admis că l-a “păcălit” la momentul semnării. Evenimentul a deschis calea mărginirii tot mai clare a strategiei PSD-PLR de campanie pentru alegerile prezidenţiale la reproşuri de “băsism” aruncate tuturor contracandidaţilor lui Victor Ponta.

    Cum cel mai nou confirmat oficial dintre aceştia şi cu şansele cele mai mari în sondaje este Klaus Iohannis, atacurile liderilor PSD şi ale partidului lui Tăriceanu s-au concentrat pe demonstrarea “băsismului” lui Iohannis, nu doar prin acuzaţii că s-ar fi întâlnit în secret cu preşedintele, ci şi prin exploatarea faptului că numeroşi fruntaşi ai ACL au făcut parte din guvernările PDL. Strategia unidirecţională a PSD-PLR are însă limite evidente, ţinând cont că atât PNL, cât şi PDL au convenit cu PSD să susţină organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru reducerea CAS de la 1 octombrie, adică exact măsura pentru care guvernul Ponta s-a încontrat cu preşedintele Băsescu.

  • Voiculescu e cu brutăria, politicienii cu pâinea

    Premierul Victor Ponta a scăpat, pentru moment, de tirul periodic contra sa al Antenei 3 (altminteri mereu gata să-i reproşeze un sinistru “blat” cu preşedintele Traian Băsescu, încă din perioada guvernării Ungureanu), pentru că soarta televiziunilor familiei Voiculescu depinde acum de ceea ce va decide Ministerul Finanţelor în privinţa clădirilor unde funcţionează televiziunile respective.

    În acelaşi timp însă, Dan Şova, şeful de campanie al lui Ponta şi la rândul lui urmărit penal de DNA pentru foloase necuvenite de pe urma unor contracte de asistenţă juridică încheiate de complexurile Turceni şi Rovinari, a avut grijă să declare că Dan Voiculescu este “al doilea condamnat politic după Adrian Năstase”, menţinând astfel vii speranţele unei părţi a electoratului-ţintă că, după plecarea de la putere a actualului preşedinte, nu doar diverse graţieri importante ar putea avea loc, dar va dispărea şi reticenţa lui Ponta de a ataca sistemul “justiţiei lui Băsescu”, înlocuind, de exemplu, actuala conducere a DNA sau a ANI.

    Liderii ACL au folosit condamnarea lui Voiculescu mai curând ca punct de plecare teoretic pentru conturarea programului lor politic, judecând după declaraţiile “premierului din umbră” Cătălin Predoiu că dosarul privatizării frauduloase a ICA ar trebui să fie premisa pentru un control pe scară largă al tuturor privatizărilor din România, îndeosebi al celor prin care capitaliştii români au cumpărat active ale statului.

    În fine, Monica Macovei şi Elena Udrea au folosit şi ele sentinţa în cazul Voiculescu şi protestul de stradă al spectatorilor Antena 3 spre a arăta că ele sunt singurele care apără cu adevărat independenţa justiţiei şi statul de drept, mai ales prin comparaţie cu Klaus Iohannis şi liderii ACL, care au condamnat prea târziu şi prea moale atât violenţele de la protestul de stradă organizat de Antena 3, cât şi atacurile la DNA din partea susţinătorilor lui Voiculescu.

  • ANALIZĂ: Prezidenţialele din noiembrie: Care sunt candidaţii oficiali şi neoficiali – FOTO

    Un prim candidat sigur este VICTOR PONTA, din partea PSD, actualul premier anunţându-şi, în mai multe rânduri, din primăvară, candidatura la Preşedinţie. Cel mai recent anunţ oficial a fost la finele lunii iulie, la Craiova, când Ponta a cerut Consiliului Naţional lărgit sprijinul pentru a candida la prezidenţiale. Candidatura efectivă urmează a fi validată de Congresul partidului, în septembrie.

    Cel mai recent anunţ privind intrarea în cursa prezidenţială din iarnă este cel al MONICĂI MACOVEI. Europarlamentarul PDL a anunţat, într-un mesaj video online, că va candida la Preşedinţie, menţionând că este nemulţumită de opţiunile de vot oferite şi că aceste opţiuni impuse de partide nu au fost testate în nicio bătălie electorală naţională. Anunţul a fost criticat de preşedintele Băsescu şi de colegii ei din PDL.

    Un alt candidat aninţat deja oficial este CRISTIAN DIACONESCU, din partea PMP, partid condus de Elena Udrea. Preşedintele Traian Băsescu şi-a anunţat sprijinul pentru Diaconescu, fost social-democrat, fost ministru al Justiţiei şi Externelor, fost consilier prezidenţial. Diaconescu este preşedinte al Fundaţiei Mişcarea Populară. Diaconescu susţine că dacă nu va intra în turul II, atunci ”probabil” nu va mai merge la vot ca cetăţean, acesta arătând că nu se poate dezice de principiile sale.

    Un alt anunţ oficial este cel al omului de afaceri VIOREL CATARAMĂ, care spunea, la mijlocul lunii iulie, că vrea să candideze sub sloganul “Românii liberi îngenunchează mafia politică”, principalul său obiectiv fiind acela de a schimba Constituţia.

    Fostul premier liberal CĂLIN POPESCU TĂRICEANU a fost ales, recent, preşedinte al Partidului Liberal Reformator (PLR), el precizând apoi că acest vot îi dă speranţa şi încrederea că va ajunge şi preşedintele României. El şi-a mai declarat şi convingerea că echipa PLR va reuşi să dea primul preşedinte liberal al României. Preşedintele Traian Băsescu declara, recent, că dacă Tăriceanu va intra la guvernare, cu partidul său, va beneficia de sprijinul foarte multor primari liberali şi chiar preşedinţi PNL de Consilii Judeţene în perspectiva candidaturii sale la prezidenţiale.

    Senatorul IOAN GHIŞE a anunţat, pe 23 iulie, că intenţionează să candideze ca independent la Preşedinţie şi că doreşte să strângă, cât de repede, peste 200.000 de semnături, el precizând că speră să inte în turul doi. El a vorbit, la momentul anunţului, despre suveranitatea poporului, demnitatea fiecărui cetăţean, moralitatea politică. El a precizat că preşedintele trebuie să fie cu adevărat mediatorul între societatea civilă şi autorităţile publice.Întrebat pe cine va susţine în turul II, Ghişe a răspuns: ”Cu ajutorul cetăţenilor care m-au stimulat, m-au convins şi împins să depun această candidatură, sper să am şanse să intru în turul doi şi mă voi susţine pe mine”.

     

    O decizie importantă pentru soarta alegerilor din noiembrie este cea legată de desemnarea oficială a candidatului alianţei PNL-PDL. Este vorba despre alegerea între KLAUS IOHANNIS– PNL şi CĂTĂLIN PREDOIU – PDL. Este de aşteptat ca, în final, actualul primar al Sibiului să fie desemnat candidat, cel mai probabil anunţul urmând să fie făcut pe 11 august.

    Iohannis a anunţat că partidele din ACL vor începe de lunea viitoare strângerea de semnături pentru candidatul la prezidenţiale al alianţei, precizând că din acel moment se va intra “sută la sută în precampania electorală”.

    De asemenea, preşedintele PRM – aripa Funar, GHEORGHE FUNAR, va candida ca independent la Preşedinţie, sloganul electoral al acestuia fiind ”România unită, cu români fericiţi!”. Funar susţine că vrea să candideze ca independent deoarece Justiţia nu s-a pronunţat în legătură cu modificările la Statutul PRM şi noua conducere a partidului aleasă la Congresul Extraordinar de la Alba Iulia, din 27 iulie 2013.

    Alte nume vehiculate în contextul prezidenţialelor sunt cele ale directorilor pricipalelor Servicii de informaţii, GEORGE MAIOR şi TEODOR MELEŞCANU, precum şi cel al guvernatorului BNR, MUGUR ISĂRESCU. Întrebat, în mai multe rânduri, despre o posibilă candidatură la Preşedinţie, directorul SRI a răspuns evaziv, vorbind despre îndatoririle mandatului în fruntea Serviciului precum şi despre responsabilităţile viitorului preşedinte.

    Pe de altă parte, Meleşcanu şi-a exprimat disponibilitatea de a analiza o eventuală propunere de a candida la prezidenţiale, pentru de a contribui “cu ceva mai mult” la evoluţia României, precizând că va examina atent o posibilă propunere “serioasă”.

    Aşa cum se întâmplă de fiecare dată înaintea prezidenţialelor, numele guvernatorului BNR, Mugur Isărescu a fost vehiculat printre cele ale posibililor candidaţi. Ca de fiecare dată, declaraţiile acestuia pe acest subiect sau răspunsurile la întrebările pe această temă au fost evazive.

    Potrivit legii pentru alegerea preşedintelui României, dosarul de candidatură pentru funcţia supremă în stat trebuie să conţină cel puţin 200.000 de semnături de susţinere a candidatului. Alături de semnăturile din partea susţinătorilor pentru candidatul la prezidenţiale mai trebuie depusă la Biroul Electoral Central declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.