BusinessMagazin

Tag: Bulgaria

  • Tensiuni între Rusia şi Bulgaria din cauza intenţiei Sofiei de a cumpăra avioane militare F-15

    Premierul Gheorghi Bliznaşki a anunţat că Bulgaria nu va mai utiliza avioane militare de fabricaţie rusă, iar ministrul Apărării, Velizar Şalamanov, a subliniat că industria militară bulgară trebuie să fie independentă de Rusia.

    După ce Sofia a sugerat că ar putea achiziţiona avioane de vânătoare de tip F-15, vicepremierul rus, Dmitri Rogozion, a transmis prin Twitter: “Cineva numit Şalamanov l-a convins pe premierul Bliznaşki să trădeze încă o dată Rusia în favoarea unor avioane de tip F-15 aflate în uz”.

    Ministerul de Externe de la Sofia a catalogat drept “total inacceptabile” afirmaţiile lui Dmitri Rogozin.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Bulgaria, văzută ca un CAL TROIAN rusesc în interiorul UE

    Sărbătoarea “rusofilă” anuală de la Lacul Koprinka, în centrul Bulgariei, a atras 7.000 de persoane, sub supravegherea atentă a candidaţilor mai multor partide.

    Uniunea Europeană este principalul susţinător financiar al Bulgariei, care face parte şi din NATO. Dar mulţi bulgari înclină către est. Astfel, 40 la sută dintre ei se opun sancţiunilor impuse Rusiei de occidentali pentru politica sa faţă de Ucraina, în raport cu 13 la sută care le aprobă, potrivit unui studiu al institutului Mediana.

    Într-un mesaj citit la Lacul Koprinka, ambasadorul Rusiei Iuri Isakov a salutat faptul că această reuniune este atât de bine “înrădăcinată în inimile bulgarilor, în pofida conjuncturii schimbătoare”.

    Cele două ţări au limbi similare, alfabet chirilic şi aceeaşi religie. În timpul dictaturii comuniste, Bulgaria a fost aliatul cel mai fidel al Moscovei.

    “Tentativele Occidentului de a se opune popoarelor noastre înfrăţite sunt destinate eşecului”, asigură Danail Dimitrov, în vârstă de 38 de ani, întâlnit de AFP la “sărbătoarea rusofilă”. Acest profesor de istorie invocă războiul ruso-turc din 1977-1878, care a pus capăt celor cinci secole de dominaţie otomană în Bulgaria.

    Nostalgia “fratelui” mai mare se manifestă la unii bulgari cu atât mai mult cu cât după un sfert de secol de democraţie, mica naţiune balcanică având 7,4 milioane de locuitori rămâne cea mai săracă din UE.

    Înaintea alegerilor anticipate, tensiunea dintre Uniunea Europeană şi Rusia este o speranţă pentru partidul ultranaţionalist Ataka. La Lacul Koprinka, liderul său Volen Siderov a promis să facă totul pentru a evita ca Bulgaria să devină o “platformă de tir” împotriva Rusiei.

    Dintre marile formaţiuni, la sărbătoarea prorusă au fost prezenţi socialiştii, care au susţinut Guvernul “tehnocrat” destituit în iulie. Mai nuanţaţi decât Ataka, ei promovează o “politică echilibrată” între Est şi Vest pentru apărarea “intereselor naţionale”.

    Dreapta fostului premier Boiko Borisov (2009-2013), a cărei revenire la putere este anticipată de sondaje, priveşte mai degrabă către Germania, considerând că acesta este “modelul de gestionare mai adecvat” pentru Bulgaria.

    Blocul reformator (dreapta anticomunistă), un potenţial aliat pentru Borisov, merge mai departe propunând demontarea monumentului armatei sovietice din Sofia “în semn de apartenenţă europeană”.

    Potrivit analiştilor, viitorul Guvern va trebui să îşi arate loialitatea faţă de UE dar în acelaşi timp să menajeze Rusia.

    “Bulgaria are un statut paradoxal”, rezumă pentru AFP Ognian Mincev, de la Centrul de studii internaţionale. “Ea aparţine NATO şi UE, dar Moscova controlează total sursele de energie, iar oligarhii bulgari apără interesele economice şi strategice ruse”, explică el.

    Stânga şi dreapta converg atunci când consideră necesar proiectul de gazoduct ruso-italian South Stream care să ocolească Ucraina, la originea căruia se află gigantul rus Gazprom.

    Lansarea lucrărilor de construcţie a tronsonului bulgar al acestui echipament faraonic a fost oprită in extremis înainte de începutul verii după protestele Bruxelles-ului şi Washington-ului.

    Proiectul este totuşi departe de a fi abandonat. Borisov asigură că în cazul unui acord european, construirea sa ar putea reîncepe în toamnă.

    Echilibristica bulgară alimentează suspiciunile în Europa. În primăvară, revista Der Spiegel cita surse din cadrul serviciilor de informaţii germane, potrivit cărora Berlinul şi alte capitale se temeau că Moscova va exploata influenţa pe care o are în Bulgaria pentru a “diviza blocul” european.

    “Ţara apare ca un cal troian rusesc în interiorul UE”, admite politologul Daniel Smilov, în opinia căruia “viitorul Guvern va trebui să depăşească o problemă gravă de reputaţie”.

  • AVERTISMENTUL ministrului Energiei din Bulgaria: O nouă criză a gazelor este foarte probabilă

    Ştonov a explicat că Bulgaria primeşte toate gazele necesare prin intermediul unei conducte din Rusia, care tranzitează Ucraina şi România, producţia locală fiind neglijabilă, de sub 0,5 milioane de metri cubi pe zi.

    Ministrul a arătat că un depozit subteran de gaze din Ciren poate furniza până la 4 milioane de metri cubi de gaze pe zi. El a insistat că, deşi e încărcat cu suficiente gaze, depozitul are o capacitate prea mică, fiind esenţială o extindere a acesteia.

    Centralele termice din Bulgaria ar putea folosi păcură în cazul unei crize a gazelor, dar această schimbare necesită pregătiri substanţiale, inclusiv de transport şi logistică.

    Oficialul a avertizat că impactul unei crize a gazelor ar fi resimţit în câteva ore, iar centralele termice ar trebui să fie pregătite să treacă la utilizarea unui carburant alternativ în decurs de 10 ore.

    Potrivit ministrului, Bulgaria ar reuşi să facă faţă timp de o lună unei crize a gazelor, dar în a doua lună ar fi necesară restricţionarea consumului industrial de gaze.

    Ştonov a arătat că interesul Bulgariei în proiectul gazoductului South Strem este legat de tarifele de tranzit, autorităţile de la Sofia încercând să obţină un nivel maxim al acestora.

    Ministrul a mai spus că guvernul bulgar a susţinut toate proiectele legate de conducte de gaze, prioritatea fiind conductele de interconectare cu reţelele din România, Grecia, Turcia şi Serbia.

    Ştonov a dat asigurări că autorităţile bulgare urmăresc îndeaproape evoluţia relaţiilor dintre Ucraina, Rusia şi Uniunea Europeană, luând măsuri pentru prevenirea întreruperii livrărilor de gaze.

  • Noi date despre starea răniţilor din accidentul din Bulgaria: Trei din cele 16 persoane care au ajuns la SUUB au fost internate

    Purtătorul de cuvânt al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, dr. Leonard Grecescu, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, că dintre cele 16 persoane rănite uşor în accidentul rutier din Bulgaria care au ajuns la unitatea sanitară pentru investigaţii, trei au fost internate, dintre care două au rămas doar 24 de ore, pentru supraveghere şi vor fi externate luni.

    Leonard Grecescu a precizat că şi celelalte 13 persoane aveau răni uşoare, cum ar fi zgârieturi, vânătăi, însă în cazul acestora nu a fost necesară spitalizarea, fiind lăsate să plece acasă. Medicul a precizat că unele dintre aceste persoane nu au dorit să rămână sub supraveghere medicală 24 de ore.

    Alţi şase răniţi în accidentul din Bulgaria – doi bărbaţi şi patru femei – sunt internaţi la Spitalul Floreasca din Capitală. Aceştia au fost aduşi din Bulgaria cu elicoptere, întrucât aveau traumatisme şi fracturi, fiind transportaţi la Bucureşti după ce au fost stabilizaţi la un spital din Veliko Târnovo.

    Purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca, dr. Bogdan Opriţa, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, că una dintre femeile rănite în accidentul din Bulgaria a fost operată duminică seară, pentru o fractură la un picior, în cazul celorlalţi cinci nefiind decise deocamdată intervenţii chirurgicale.

    Opriţa a spus că starea celor şase pacienţi internaţi la Spitalul Floreasca după accidentul din Bulgaria este stabilă, toţi fiind conştienţi. Aceştia vor fi din nou investigaţi luni, iar medicii vor decide dacă sunt necesare alte intervenţii chirurgicale sau dacă aceştia vor urma doar tratamente de recuperare.

    Accidentul s-a produs duminică, în jurul orei 05.00, când un autocar cu turişti care venea spre România din Turcia, de la Kuşadasi, s-a răsturnat în Pasul Republika din Bulgaria, între localităţile Gurkovo şi Veliko Târnovo – zonă muntoasă din ţara vecină. În autocar se aflau 27 de români – 25 de pasageri şi doi şoferi.

    În urma accidentului, un român a murit, şase au fost răniţi grav, iar alţii au suferit răni uşoare. Conform agenţiei Focus, persoana decedată în accident avea 27 de ani.

    Răniţii au fost transportaţi iniţial la un spital din Veliko Târnovo, unde doi dintre ei au fost operaţi. Ulterior, şase răniţi grav au fost transportaţi în Bucureşti cu elicoptere, aceştia fiind internaţi la spitalele Floreasca şi Universitar.

    Celelalte persoane care se aflau în autocarul implicat în accident au fost aduse în ţară cu un alt autocar, pus la dispoziţie de firma transportatoare. După ce au ajuns în ţară, 16 dintre acestea au mers la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti pentru investigaţii.

    Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, din primele informaţii furnizate de autorităţile bulgare, autocarul nu a adaptat viteza la condiţiile meteo şi, într-o curbă, a pierdut controlul direcţiei de mers şi s-a răsturnat.

    Autocarul era condus de un român în vârstă de 44 de ani, care nu consumase alcool, după cum au comunicat tot autorităţile bulgare. El a fost testat şi în ce priveşte consumul de alte substanţe interzise.

    MAI a precizat că Poliţia Română a efectuat primele verificări în ţară privind firma transportatoare, şoferii şi autocarul din accidentul produs în Bulgaria, nefiind evidenţiate probleme din punct de vedere al avizelor şi atestatelor prevăzute de legislaţia română în materie.

    Autocarul răsturnat în Bulgaria avea doi şoferi, care, date fiind distanţele lungi de parcurs, conduceau cu schimbul. Vehiculul aparţine firmei Camira Eurotrans, ce are ca obiect de activitate transportul terestru de călători.

    În iunie 2013, un autocar cu turişti români s-a răsturnat într-o prăpastie din Muntenegru. În urma accidentului şi-au pierdut viaţa 18 persoane, iar alte 29 au fost rănite.

  • Accident grav în Bulgaria: Un român a murit, iar cinci sunt răniţi grav (VIDEO)

    Trei elicoptere SMURD vor aduce în ţară şase dintre răniţii din accidentul produs duminică dimineaţă în Bulgaria, cinci dintre aceştia fiind în stare gravă, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din Ministerul Afacerilor Interne.

    IMAGINI VIDEO DE LA LOCUL ACCIDENTULUI

    Poliţia Română a efectuat primele verificări în ţară privind firma transportatoare, şoferii şi autocarul din accidentul produs în Bulgaria, nefiind evidenţiate probleme din punct de vedere al avizelor şi atestatelor prevăzute de legislaţia română în materie, informează Ministerul Afacerilor Interne.

    Autocarul, care aparţine unei firme de turism din România, era condus de un român în vârstă de 44 de ani. Şoferul nu consumase alcool, au comunicat autorităţile bulgare.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Peste 1.800 de turişti români, consiliaţi de poliţiştii români detasaţi pe litoralul Bulgariei

    Aflaţi în misiune în ţara vecină pentru al cincilea sezon estival consecutiv, poliţiştii i-au consiliat pe cei aflaţi în vacanţă cu privire la identificarea unor spaţii sau în legătură cu prevederile legislative din Bulgaria.

    Poliţiştii români detaşaţi în Bulgaria au fost în misiune comună, alături de colegii bulgari, în staţiunile Balcic, Albena şi Nisipurile de Aur.

    La 28 iunie 2010, la Giurgiu, şeful Poliţiei Române, Petre Tobă, şi secretarul general al Ministerului de Interne al Bulgariei, au semnat “Regulile privind realizarea controalelor rutiere comune în zona de frontieră precum şi a misiunilor de patrulare comune a autorităţilor competente din România şi Republica Bulgaria în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice”.

    În baza acestui acord, poliţişti din cele două ţări acţionează în patrule comune în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice. Activităţile de patrulare în comun au loc, îndeosebi, pe perioada sezonului turistic, atât vara, cât şi iarna, în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.

  • Bulgaria a suspendat orice operaţiune legată de South Stream

    Ministrul Economiei şi Energiei din Bulgaria, Vasil Shtonov, a cerut companiei de stat Energy Holding să oprească orice tip de operaţiune legată de construcţia gazoductului South Stream, potrivit unei declaraţii oficiale a acestuia, informează RIA Novosti.

    Proiectul gazoductul South Stream presupune transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei. Scopul construirii acestui gazoduct este de a diversifica rutele disponibile pentru exportul de gaze din Rusia.

    Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia.

    Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale. În acest caz, proiectul este condus de către gigantul rus Gazprom şi grupul energetic italian Eni.

    Construcţia gazoductului South Stream a început în 2012, urmând ca primele livrări să se facă în 2016. Proiectul presupune ca gazoductul să fie complet operaţional în 2018.

  • Bulgaria continuă alba-neagra cu South Stream

    Mai exact, după ce firma rusească de construcţii Stroitransgaz, aflată pe lista celor sancţionate de SUA, s-a retras din societatea mixtă formată pentru South Stream cu grupul bulgăresc de stat Bulgarian Energy Holding, acesta din urmă i-a atribuit rapid contractul unei subsidiare a Gazprom.

    Preşedintele Rosen Plevneliev a dat asigurări UE că proiectul South Stream va rămâne însă îngheţat şi a cerut noului guvernul interimar să lanseze rapid un pachet legislativ de e-government, spre a limita posibilitatea abuzurilor legate de atribuirea contractelor publice. După demisia guvernului socialist al lui Plamen Oreşarski, Plevneliev l-a numit premier interimar pe specialistul în drept constituţional Gheorghi Bliznaşki, fost parlamentar din partea socialiştilor. Guvernul lui Bliznaşki va funcţiona până la alegerile anticipate din 5 octombrie.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.