BusinessMagazin

Tag: Brasov

  • SONDAJ: Care sunt oraşele considerate favorite pentru a deveni capitalele viitoarelor regiuni de dezvoltare

     Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat joi, la Ploieşti, la finalul unei dezbateri ce a avut ca temă regionalizarea şi descentralizarea, că un sondaj de opinie realizat la nivelul tuturor viitoarelor regiuni de dezvoltare arată care sunt oraşele pe care locuitorii din diverse zone ale ţării le preferă pentru a deveni reşedinţe de regiuni, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Conform rezultatelor acestui sondaj, opiniile exprimate de populaţia din interiorul fiecărei regiuni de dezvoltare, aşa cum au fost acestea creionate până în prezent, arată drept favorite municipiile Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Braşov, Ploieşti şi Constanţa.

    Astfel, în regiunea care ar urma să fie formată din Bucureşti şi judeţul Ilfov, 93,9% din cei chestionaţi sunt de părere că Bucureşti ar trebui să fie reşedinţa viitoarei regiuni de dezvoltare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firma-fantomă din Braşov cu afaceri de 4 mld. euro/an are dosar de insolvenţă deschis de Finanţe

    Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Braşov a cerut intrarea în insolvenţă a companiei American European Marketing and Enterprises S.A din comuna Hoghiz (judeţul Bra­şov) – firma care a apărut pentru prima dată în atenţia presei în anul 2009 când a raportat afaceri de 3,6 mld. euro şi un profit egal cu cifra de afaceri, figurând în unele statistici drept cea mai mare companie locală după cifra de afaceri.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Carrefour va integra în reţeaua proprie 20 de magazine deţinute de doi retaileri români

     “Magazinele ce urmează a fi integrate în reţea vor fi operate în regim de franciză şi reprezintă primul pas al grupului Carrefour de a extinde acest format în afara Capitalei. Rost Com, reţea cu tradiţie în Braşov, gestionează un total de 15 magazine, iar Traditional Ecologic operează 5 unităţi situate în Bucureşt şi Ilfov. În perioada următoare, Carrefour va elabora, împreună cu noii săi parteneri, un plan de integrare a magazinelor în reţeaua Express”, se arată într-un comunicat al companiei franceze.

    Carrefour operează în România trei formate de magazine, cu un total de 119 magazine – 24 de hipermarketuri Carrefour, 68 de supermarketuri Market şi 27 de magazine de proximitate Express.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lactatele făcute la Braşov se vând mai mult afară decât în România

    CONTEXTUL: Olympus a intrat pe piaţa românească în 1999, iar la finalul lui 2011 a inaugurat o fabrică la Hălchiu, lângă Braşov, în care a investit 55 de milioane de euro. Doar mică parte din producţie era destinată pieţei interne, cea mai mare pondere fiind exportată.

    DECIZIA: Deşi efectele crizei erau deja vizibile asupra pieţei lactatelor, grecii de la Olympus au ales anul trecut să continue investiţiile pentru creşterea capacităţii de producţie. Au semnat în prima parte a anului 2012 un acord de împrumut cu Black Sea Trade and Development Bank, în valoare de 30 de milioane de euro.

    EFECTELE: În primele cinci luni ale acestui an cifra de afaceri a companiei a înregistrat un avans de 20-25% faţă de perioada similară a anului anterior, iar previziunile pentru întregul an vizează un ritm de creştere chiar mai alert. Oficialii companiei şi-au bugetat o cifră de afaceri de 55 de milioane de euro, în condiţiile în care rulajul de anul trecut s-a plasat la 38 de milioane de euro.

    DOAR 40% DIN CAPACITATEA DE PRODUCŢIE A FABRICII BRAŞOVENE ESTE FOLOSITĂ ÎN ACEST MOMENT, iar în trei ani volumele procesate s-ar putea dubla, conform lui Ilias Pliatsikas, directorul general al Olympus România, care se află în ţară de circa cinci ani. Fabrica braşoveană are o importanţă strategică pentru grupul elen: a atras cea mai mare investiţie de până acum din afara graniţelor Greciei, iar oficialii companiei spuneau anterior că România este calea lor de acces către alte pieţe europene. Fapt deja dovedit. Chiar dacă afacerile companiei au sporit rapid pe parcursul ultimilor ani, de la 20 de milioane de euro în 2010 la aproape dublu în 2012 (38 de milioane  de euro), tot activităţile de export deţin ponderea cea mai importantă, respectiv 80%. Ba mai mult, Pliatsikas spune că deschiderea unei pieţe de export nu este o problemă pentru companie; mai degrabă întâmpină dificultăţi în creşterea cantităţilor de lapte colectat.

    PE POARTA FABRICII BRAŞOVENE IES LACTATE SUB UMBRELA A DOUĂ MĂRCI – OLY (IAURT NATURAL, LAPTE DE CONSUM, LAPTE UHT, SMÂNTÂNĂ) ŞI OLYMPUS (TELEMEA, IAURT GRECESC, IAURT BIO); 10% din producţie reprezintă mărci proprii pentru reţele de retail. Recent, compania a marcat şi o premieră pe piaţa românească, lansând primul iaurt bio produs local; noul produs se află deja pe rafturile magazinelor în două variante – 0% şi 3,5% grăsime. Deşi valoarea vânzărilor de lactate bio nu poate fi estimată, reprezentanţii Olympus se aşteaptă ca acest segment să crească în următorii ani. În Grecia, de pildă, iaurturile bio sunt produse din 2006, iar nişa reprezintă 4-5% din volumul pieţei de lactate. Iaurtul bio Olympus va fi mai ieftin cu 10-15% faţă de produsele de import, dar mai scump cu 30-40% faţă de competiţia „clasică„. Argumentul stă chiar în preţul de producţie mai ridicat, pentru că materia primă este mai greu şi mai costisitor de produs. De pildă, antibioticele nu pot fi folosite pentru tratarea vacilor din fermele bio. „Noi am deschis un segment, cel al iaurturilor bio produse în România, în care credem foarte mult„, spune Ilias Pliatsikas. Tot el adaugă că Olympus are în plan mărirea portofoliului de produse bio, în funcţie de evoluţia segmentului.

    În ciuda faptului că nu există date certe care să indice acest lucru, Pliatsikas crede că „creşterea consumului de produse bio în general pe piaţa autohtonă este evidentă, însă există încă un decalaj important faţă de producţie„. Şi evoluţia exportului, dar şi creşterea cotei de piaţă pe plan local contribuie la creionarea previziunilor pentru anul în curs, grecii aşteptându-se la o cifră de afaceri de 55 de milioane de euro în 2013. Pliatsikas spune că evoluţia cifrei de afaceri Olympus România se datorează creşterii consumului de lactate produse la Hălchiu. „Într-o piaţă care stagnează în ansamblu, noi suntem, de la deschiderea fabricii din judeţul Braşov, în 2011, în creştere – o evoluţie firească pentru noi.” Reprezentantul companiei mai spune că Olympus România urmează îndeaproape planul de afaceri elaborat iniţial şi „suntem în grafic cu rezultatele”, procesatorul de lactate bazându-se exclusiv pe creştere organică.

    DIN 1999 GRECII ŞI-AU PREPARAT REŢETELE DE IAURTURI PE PLAN LOCAL, după ce au preluat o linie de procesare în Baraolt, Covasna. Pe piaţa din România Olympus are 180 de angajaţi, de trei ori mai mult decât în urmă cu doi ani.

    Piaţa lactatelor, care are o valoare anuală estimată la circa un miliard de euro, este puternic concurenţială. Cea mai consistentă felie a pieţei este ocupată de companii mari, ca Danone, FrieslandCampina, Albalact şi Hochland. Companii de dimensiuni medii au o prezenţă parţială la nivelul ţării, dar sunt şi firme de dimensiuni mai mici care mizează chiar şi numai pe cumpărătorii dintr-un singur judeţ. Cum lupta la raft este aprigă, mai cu seamă în ultimii ani au existat şi victime. Cel mai sonor eşec a fost investiţia israelienilor de la Tnuva, care au pompat nu mai puţin de 55 de milioane de euro în investiţiile de pe plan local, dar au intrat în faliment şi s-au retras de pe piaţă. Grecii de la Olympus în schimb au preferat o politică mai sigură, cu paşi mai mărunţi pe piaţa locală, iar investiţia de la Hălchiu este bazată pe apetitul vest-europenilor pentru lactatele greceşti made in Romania.

  • PIAŢA IMOBILIARĂ în ultimul an: Cum au evoluat preţurile locuinţelor în marile oraşe în ultimele 12 luni

     După ce în aprilie preţurile cerute pentru apartamentele din întreaga ţară s-au depreciat, înregistrându-se o scădere de 2,4%, de la 953 la 935 de euro pe metru pătrat, în luna mai piaţa rezidenţială a fost marcată de stabilitate. Astfel, la nivel naţional în luna mai a fost consemnată o apreciere uşoară, de 0,3%, până la 938 de euro pe metru pătrat. Cu toate acestea, tendinţa generală în marile oraşe ale ţării a fost, cu două excepţii, una de scădere, se arată într-un comunicat al portalului imobiliare.ro.

    Pe primul loc în topul marilor oraşe în funcţie de ieftinirile consemnate pe segmentul rezidenţial în decurs de 12 luni se află Constanţa şi Ploieşti, cu scăderi de 4,2% faţă de 2012.

    În Constanţa preţurile au coborât sub 900 de euro pe metru pătrat, respectiv de la 906 la 868 de euro pe metru pătrat.

    Pe de altă parte, în Ploieşti preţul mediu se apropie de limita de 800 de euro, în condiţiile în care acesta s-a redus de la 836 la 801 euro pe metru pătrat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul care vinde ochelari de 5 milioane de euro de acasă

    “MOTIVUL PENTRU CARE AM ALES SĂ MĂ MUT ÎN BRAŞOV ESTE CĂ AM DOI COPII PE CARE AM ALES SĂ ÎI CRESC ACOLO”, îşi argumentează Nicolae Jurca alegerea de părăsi Capitala, dar şi locul de muncă anterior, din cadrul companiei din IT Ultra Pro Computers. La 31 de ani, el este directorul general al Optiplaza, liderul de piaţă pe segmentul de retail pentru ochelari de vedere, lentile de contact şi ochelari de soare, un business cu o cifră de afaceri de 4,75 milioane de euro în 2012. Uşor timorat din cauza trecerii dinspre IT spre un domeniu diferit, şi-a început cariera la Optiplaza în urmă cu şase ani, după ce a descoperit compania strict din perspectiva relocării în Braşov, după lungi tatonări.

    ABSOLVISE ÎN BRAŞOV FACULTATEA DE MECATRONICĂ, iar IT-ul era visul lui. A depus o serie de CV-uri, a fost acceptat la unul dintre magazinele Ultra Pro Computers, o afacere care, de la statutul de cel mai mare retailer IT&C din România, a intrat în faliment în primii ani de criză. Chiar dacă din funcţia pe care o deţinea în acea perioadă nu avea acces la foarte multe informaţii legate de starea companiei, existau semne care prevesteau falimentul. „Sediul social s-a modificat într-o garsonieră din Constanţa, marfa întârzia din cauza neplăţii furnizorilor, iar carcasele de calculator din magazin erau cumpărate din magazinul alăturat„. Semne care au contribuit, într-o mică măsură, la căutarea unei alte afaceri în care tânărul să se implice. Argumentul principal era viaţa departe de aglomeraţia Capitalei. Astfel, în 2007, Jurca a intrat în contact cu o afacere deloc familiară: Optiplaza, alcătuită în acel moment din şase magazine, din care patru în Bucureşti, unul în Braşov şi unul în Brăila. Afacerea este deţinută de AMC SRL, o firmă de distribuţie de rame de ochelari şi ochelari, cu participaţii deţinute de Marius Chiriac şi Cristina Bereş, în proporţie de 90%, şi Paul Licşor.

    Istoria Optiplaza este mai veche şi se confundă cu cea a marilor centre comerciale. Primul magazin de optică cu design care „sare în ochi”, decorat cu pietre şi cu marmură şi care vindea branduri precum Escada, Furla sau Givenchy, a fost inaugurat odată cu deschiderea complexului Plaza din cartierul bucureştean Militari, de unde şi denumirea lanţului de magazine. Într-o perioadă în care pe piaţă nu existau malluri, iar optica în centrele comerciale era un concept nou, Optiplaza s-a diferenţiat cu uşurinţă, mai ales prin consilierea acordată clientului aflat la cumpărături. „Ochelarii sunt o cumpărătură de impuls, iar traficul din centrele comerciale asigura succesul, mai ales în perioada efervescentă din anii 2007-2008.”

    DATORITĂ PARIULUI PE MALLURI, OPTIPLAZA A CRESCUT AFACEREA  ŞI A DESCHIS ULTERIOR MAGAZINE ÎN VITAN, Băneasa, AFI Palace Cotroceni (unde în prezent există patru magazine şi două centre de optică). În prezent, Optiplaza a ajuns la 13 magazine în Capitală şi 21 în restul ţării, iar în cadrul acestora lucrează 35 de octometrişti şi au zece medici colaboratori. Iar dacă brandul Optiplaza este destinat unui segment de cumpărători cu salarii peste medie şi ajunge chiar la lux, Plus Optic, un alt brand al companiei, vine în completarea acestuia. Administrat tot de Jurca, este destinat oamenilor cu venituri medii. De fapt, la începutul carierei sale în firmă, Jurca avea în responsabilitate exclusiv marketingul acestuia. Post pe care l-a ocupat pentru o scurtă perioadă de timp, îna-in-te ca proprietarii să îi lase în responsabilitate partea de retail a întregului business. „Oamenii făceau atunci vânzarea după talentul nativ, iar noi am încercat să introducem proceduri care să stabilească rolul fiecăruia în magazin”. Dacă până în 2008, reţeaua Plus Optic avea magazine în Braşov, Bucureşti, Drobeta-Turnu Severin şi vindea sub umbrela unei alte firme, în 2008, cu un an înainte de a se face simţite efectele crizei şi pe piaţa locală, cele două au fuzionat. „A fost un moment în care am fost priviţi cu suspiciune de proprietarii de malluri pentru că era o perioadă în care mulţi şi-au transferat magazinele sub firme care nu mergeau, în insolvenţă”. 

  • Protest spontan al şoferilor de la RAT Braşov. Niciun mijloc de transport în comun nu circulă în oraş

     Potrivit purtătorului de cuvânt al RAT Braşov, Silviu Ştefan, protestul spontan a fost declanşat de şoferii de autobuze, care ar fi trebuit să intre în cursă la ora 05.30, iar acestora li s-au alăturat, de la ora 07.00 şi şoferii de troleibuze.

    “La această oră ar fi trebuit să fie pe traseu 140 de şoferi de autobuze şi troleibuze. În total avem circa 360 de şoferi, dar aceştia sunt solidari cu colegii lor. La această oră nu circulă niciun autobuz Singura revendicare a angajaţilor este cea legată de salarii”, a declarat reprezentantul RAT Braşov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANOFM: Peste 190 de programe de formare profesională pentru 4.000 de persoane în iunie. Care sunt cele mai solicitate meserii

     Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va derula, în luna iunie, 192 de programe de formare profesională pentru 3.957 de persoane, care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţia municipiului Bucureşti.

    Judeţele în care se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi, sunt: Dolj (238 de persoane), Hunedoara (238 de persoane), Braşov (168 de persoane), Neamţ (155 de persoane), Iaşi (150 de persoane).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 200 de milioane de euro din afacerea relaţii cu clienţii

    Zece apeluri pe oră, 7 ore şi jumătate de lucru într-o zi, 21 de zile lucrătoare pe lună. Totalul de 1.575 de convorbiri telefonice, o cifră aparent seacă, descrie viaţa de zi cu zi a unui singur angajat din orice departament sau centru de relaţii cu clienţii din România, cu zarva şi toate celelalte implicaţii pe care le are o astfel de profesie. Cam 25.000 de oameni răspund zilnic la telefon cu „Bună ziua. Aţi sunat la relaţii cu clienţii„, preluând, în ansamblu, câteva sute de milioane spre jumătate de miliard de apeluri telefonice pe parcursul unui an întreg. Dus chiar mai departe, calculul indică o afacere a serviciilor de relaţii cu clienţii de 200 de milioane de euro în România în 2012, în creştere cu 10-15% de la un an la altul.

    Matematica îi aparţine lui Vladimir Sterescu, şeful biroului local al companiei americane Computer Generated Solutions (CGS), pe vremuri angajat în call-center la Connex şi apoi antreprenor în domeniu, până la vânzarea din 2006 a afacerii sale către actualul acţionar. La şapte ani de la tranzacţia care a propulsat compania de la o cifră de afaceri de ordinul milioanelor de euro la una de câteva zeci de milioane de euro, omul de afaceri încă vorbeşte despre corporaţia pe care o conduce ca şi cum ar fi o companie antreprenorială, chiar dacă structura organizaţională, birocraţia şi procedurile care trebuie urmate îl contrazic.

    Sub umbrela CGS România sunt 2.500 de angajaţi în trei centre din ţară, la Bucureşti, Braşov şi Sibiu. La fiecare 15 agenţi care răspund la telefon există un şef de echipă, la patru şefi de echipă e nevoie de un manager, la patru manageri există un operations manager. Apoi, la fiecare 50 de angajaţi din companie există un trainer, la 100 de de oameni trebuie un om de IT şi unul în zona de resurse umane. „Dacă respecţi aceste raţii pe care noi le-am învăţat mai degrabă de la clienţii noştri, lucrurile merg ca pe roate şi n-ai cum să dai greş la nivel organizaţional„, spune Sterescu.

    IN BUCUREŞTI, ÎNTR-O CLĂDIRE DE BIROURI CU CINCI ETAJE DINTR-UN CENTRU DE AFACERI, lucrează pentru CGS aproximativ 900 de oameni. Sediul de la Braşov, inaugurat în 2008, pe vremea când nu se vorbea de nicio criză, şi gândit în prima fază pentru cel mult 800 de oameni, numără acum 1.300 dintre angajaţii companiei. Creşterea s-a datorat însă tocmai crizei. „Nimeni nu mai vorbea atunci de calitate, ci doar de reducere de costuri. De asta am vândut atunci aproape în totalitate numai soluţia din Braşov, în mod evident mai puţin costisitoare decât cea din Bucureşti„, explică şeful CGS România despre perioada 2009-2010.

    Costurile mai mici de acolo veneau, dincolo de cheltuielile operaţionale în sine, din salarii, diferenţa de remuneraţie faţă de Capitală fiind încă sesizabilă, iar pe de altă parte inclusiv accesul mai facil la vorbitori de limbă germană presupunea într-o oarecare măsură o reducere de costuri. „Angajaţii sunt foarte sensibili la componenta salarială şi rareori se uită dincolo de partea fixă, luând în calcul şi remuneraţia variabilă„, spune executivul.

    Nivelul salarial depinde însă, în mod evident, de limba străină vorbită. În centrul de relaţii cu clienţii CGS se vorbesc 17 limbi străine pe lângă română. Obligatorii pentru orice companie din domeniu sunt cel puţin cinci, anume engleză, franceză, germană, spaniolă şi italiană. Apoi vin limbile aşa-numite exotice, deşi nu este nimic exotic la limba maghiară, de pildă, printre care se numără portugheza, turca, olandeza, croata, sârba, poloneza, rusa sau o parte din limbile nordice. La CGS, 1.600 din cei 2.500 de angajaţi vorbesc cele cinci limbi străine obligatorii alături de maghiară (cu 200 de vorbitori), alţi 200 cunosc limbile exotice, iar restul sunt angajaţi pentru serviciile oferite în limba română.

  • Şova: Contractul pentru desemnarea constructorului Comarnic – Braşov ar putea fi semnat în august

     Ofertele pentru preselecţie la dialog competitiv au fost depuse la finele lunii februarie, pe listă fiind înscrise compania China Communications Construction şi asocierile Spedition UMB-Tehnostrade, Vinci – Strabag – Aktor şi Impregilo – Salini.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, că a fost înştiinţat de către ministrul Şova că de miercuri încep negocierile pentru încheierea contractului de construcţie a autostrăzii Comarnic – Braşov.

    Ponta a spus, totodată, că negocierile pentru centura Sud a Capitalei şi cele pentru autostrada Piteşti – Craiova sunt în fază avansată.

    Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro