Tag: avere

  • Povestea miliardarului invizibil. A făcut primii bani la 9 ani şi de-a lungul vieţii a deţinut peste 200 de companii

    Daniel Keith Ludwig a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Statele Unite. Şi-a construit averea în transporturile maritime şi a devenit faimos pentru traiul modest şi secretomania sa. |n 1982 a fost numit de forbes ca fiind cel mai bogat om din statele unite, iar în 1991 averea sa era estimată la 1,2 miliarde de dolari.

    Prima aventură a lui Daniel Ludwig în domeniul maritim a fost la vârsta de 9 ani, când a cumpărat o barcă de 8 metri folosită, cu 25 de dolari. Daniel a transformat barca uzată şi a dat-o înspre închiriere, iar vara următoare a câştigat 50 de dolari. Pasiunea sa pentru bărci şi vapoare, probabil moştenită de la tatăl său, care a lucrat ca marinar toată viaţa, avea să-l urmărească pe tot parcursul vieţii.

    A renunţat la liceu pentru a se angaja în port, iar în timpul liber repara motoare de vapor. La 19 ani a părăsit portul şi a început prima sa afacere pe cont propriu. A pus bazele unei companii de transport de melasă şi cherestea pe Marile Lacuri (Great Lakes), dar unii spun că ar fi transportat şi rom în perioada prohibiţiei.

    Totuşi, Daniel Ludwig nu a cunoscut succesul în tinereţe şi abia în jurul vârstei de 40 de ani a început cu adevărat să-şi construiască averea. A împrumutat bani de la bancă pentru a-şi cumpăra un cargobot pe care l-a transformat într-un vas de transport petrolier pe care l-a închiriat, iar banii încasaţi îi acopereau rata la bancă.

    A repetat procesul de mai multe ori până ce a construit o flotă de 60 de vase de transport. Daniel Ludwig pusese astfel pe picioare un sistem care funcţiona aproape automatizat, banca îi plătea vasul, banii obţinuţi din închirierea vasului îi achitau creditul la bancă, şi făcea şi un profit.

    În timpul celui de-al doilea război mondial, compania sa a dezvoltat o nouă metodă de construcţie a vaselor folosind sudura şi procesul de construcţie s-a scurtat foarte mult într-o perioadă în care cererea de vase maritime era foarte mare. Anii de după război au fost o adevărată mină de aur pentru afacerile navale ale lui Ludwig, o mulţime de nave militare din SUA şi Japonia erau vândute la preţuri mici si mulţi soldaţi se întorceau acasă căutând un loc de muncă în marina comercială. Astfel în anii ’50 Daniel Ludwig a profitat de oportunităţile acelei perioade pentru a investi în Japonia, ademenit de forţa de muncă ieftină, şi a început să construiască acolo nave de tonaj mare.

    Afacerile i s-au diversificat apoi de-a lungul anilor, a investit în proiecte miniere pe aproape toate continentele şi a avut acţiuni în domenii precum: imobiliare, banking, rafinărie petrolieră sau asigurări. La vârful carierei sale Daniel Ludwig deţinea peste 200 de companii din 50 de ţări, iar averea sa era estimată la 4,5 miliarde de dolari, potrivit cărţii „Le rêve amazonien“, scrisă de Michel Braudeau.

    Ludwig Daniel a făcut aproape totul de unul singur, creditele şi sursele de finanţare i-au fost asigurate de bancă şi nu de parteneri sau investitori

    Daniel K. Ludwig a fost căsătorit de două ori: prima dată cu Gladys Madeline Ludwig în 1928, iar în aprilie 1937 au divorţat, iar la câteva luni mai târziu s-a căsătorit cu Gertrude Virginia Higgins. Din prima căsătorie a rezultat o fetiţă, Patricia Margaret, dar care nu a fost recunoscută de Ludwig. Crezând că aceasta va încerca să obţină o parte din avere, după moartea sa, Daniel Ludwig a îngheţat o mostră de sânge pentru a putea fi testată genetic, pentru a demonstra că Patricia nu era fiica lui. După moartea sa din 1992, Patricia a făcut acest lucru, însă testarea genetică a demonstrat că nu era fiica lui Ludwig.

    Începând cu 1971 Ludwig a vândut multe dintre companiile deţinute pe alte continente şi a folosit fondurile obţinute pentru a finanţa propriul institut de cercetare, Ludwig Insititute for Cancer Research. Până la moartea sa, a donat peste 1 miliard de dolari în domeniul cercetării cancerului.

    Daniel K. Ludwig a fost un om introvertit care se preocupa în principal de afaceri, a comunicat foarte rar cu jurnaliştii, a trăit într-un apartament din New York şi a dus o viaţă departe de ochii presei.
     

  • Bernard Arnault a devenit cel mai bogat om din Europa. În România, el are Louis Vuitton, Carrefour şi Sephora

    De la începutul anului, averea lui Arnault a crescut cu 7,45 miliarde de dolari, în timp ce fondatorul imperiului Inditex a pierdut în acest timp peste 5 miliarde de dolari, scrie ZF.

    Acesta este acţionar majoritar al grupului LVMH, care controlează branduri precum Moet, Hennessy, Louis Vuitton şi Christian Dior. În acelaşi timp, pe piaţa locală, acesta este al doilea cel mai mare acţionar al grupului gigant Carrefour şi deţine brandurile Louis Vuitton şi Sephora. Christian Dior este prezent pe piaţa locală doar cu divizia de parfumerii şi cosmetice de lux.

  • A câştigat o avere la loto, dar problemele cu tatăl ei au dus-o la sapă de lemn

    În 2003, Callie Rogers avea 16 ani şi câştiga salariul minim pe economie. Viaţa ei s-a schimbat atunci când a câştigat marele premiu pus în joc de loteria din Marea Britanie: 1,87 milioane de lire sterline, adică aproximativ 2,84 milioane de dolari. Deşi şi-a jurat că va fi responsabilă, comportamentul ei a început să se schimbe aproape imediat.

    Nouă ani mai târziu, Callie Rogers devenea mamă pentru a doua oară; ea cheltuise mare parte a banilor pe operaţii estetice, petreceri şi droguri. Ea a declarat unei publicaţii britanice că a cumpărat cocaină în valoare de peste 380.000 de dolari. Din premiul pe care îl câştigase în 2003, femeia mai avea doar 2.000 de dolari.

    După ce s-a internat într-o clinică pentru a-şi trata dependenţa de droguri, Callie Rogers a înţeles care a fost principala cauză a comportamentului său: ea fusese abuzată sexual în copilărie.

    “Am sperat că banii câştigaţi mă vor face atât de fericită încât o să uit ce mi-a făcut”, le-a declarat ea celor de la The Sun. “Dar câteva săptămâni mai târziu, când adrelina a dispărut, am realizat că sunt încă traumatizată din cauza a tot ce s-a întâmplat.”

    După ce a scăpat de adicţii, Callie Rogers s-a recăsătorit. Ea urmează cursuri de specializare pentru a deveni asistentă medicală.

  • Cum a făcut MILIARDARUL Ion Ţiriac primii săi bani: „50 de bani azi, 50 de bani mâine”

    Ion Ţiriac se află şi în acest an, pentru a patra oară consecutiv, pe prima poziţie a Top 300 Capital, cu o avere estimată la 1,7-1,8 miliarde de euro, în creştere cu 7,6% faţă de anul anterior.
     
    Ţiriac a avut dintotdeauna un spirit al afacerilor bine dezvoltat, după cum a mărturisit chiar el, de altfel.
     
    “Tenisul pentru mine a fost o întâmplare. Eu eram foarte bun, unul din juniorii buni la tenis de masă. Antrenamentele la tenis de masă le faceam exact acolo unde erau şi cele trei terenuri de tenis. Tenis jucau numai oamenii cu bani si pe vremea aia. Eu veneam dimineaţa la 6, când jucau boierii mari, ca să le strâng mingile şi îmi dădeau 25 de bani. Dacă stăteam două ore erau 50 de bani. 50 de bani azi, 50 de bani mâine, poimaine aveam 3 lei. 
     
  • Acţiunile Amazon continuă să scadă, pe fondul controverselelor tratamentului fiscal preferenţial

    „Poşta Americană pierde o avere, iar asta se va schimba. De asemenea, comercianţii cu amănuntul care plătesc taxe în întregime îşi închid magazinele în întreaga ţară… nu sunt condiţii de concurenţă echitabile!”, a postat luni preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, pe contul său de Twitter.

    Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a lansat şi joi, pe Twitter, un atac la adresa Amazon, spunând că retailerul-gigant „plăteşte foarte puţine sau chiar deloc” taxe locale sau statale, potrivit BBC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este omul care a câştigat 1.238 de dolari pe secundă, adică 107 milioane în fiecare zi a anului trecut

    Jeff Bezos a devenit anul acesta cel mai bogat om din lume după ce averea sa a crescut cu 39,2 miliarde de dolari în 2017. Potrivit calculelor Business Insider pe baza datelor Forbes, Jeff Bezos a câştigat în medie 107 milioane de dolari în fiecare zi a anului trecut.

    Cât au câştigat şi alţi miliardari anul trecut?

    • Michael Bloomberg, fondatorul Bloomberg: 6,8 milioane de dolari pe zi
    • Bill Gates, fondatorul Microsoft: $11 milioane/zi
    • Larry Ellison, fondatorul Oracle: $17.3 milioane/zi
    • Jim Walton, CEO Arvest Bank Group: $21.9 milioane/zi
    • Larry Page, cofondatorul Google: $22.2 milioane/zi
    • Steve Ballmer, patronul Los Angeles Clipper, fost CEO Microsoft: $23 milioane/zi
    • Warren Buffett, fondatorul Berkshire Hathaway: $23 milioane/zi
    • Jack Ma, fondatorul Alibaba: $29.3 milioane/zi
    • Charles and David Koch, patronii Koch Industries: $32.1 milioane/zi
    • Carlos Slim, CEO America Movil: $34.8 milioane/zi
    • Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook: $41.1 milioane/zi
    • Bernard Arnault, CEO LVMH: $83.6 milioane/zi

    Bineînţeles, atât Bezos cât şi ceilalţi miliardari nu au câştigat aceeaşi sumă în fiecare zi din 2017, având în vedere că  mare parte din averea lor se bazează foarte mult pe valoarea acţiunilor de la bursă, valoare care poate avea fluctuaţii considerabile.

  • Imperiul Zara se prăbuşeşte? Fondatorul a pierdut mai bine de 5,5 miliarde de dolari în numai câteva luni

    De la începutul anului, potrivit Bloomberg Billionaires – topul miliardarilor lumii realizat de publicaţia americană Bloomberg – averea lui Ortega a scăzut cu 5,47 de miliarde de dolari, cea mai mare scădere din top 500 miliardari ai lumii.

    Înaintea lui Ortega, în topul miliardarilor, se situează Jeff Bezos (131 mld. dolari), Bill Gates (92,2 mld. dolari), Warren Buffett (88,8 mld. dolari) şi Mark Zuckerberg (75,3 mld. dolari).

    În luna decembrie, Inditex a anunţat că este în căutare pentru un cumpărător pentru 16 magazine Zara siuate în peninsula Iberică, în schimbul sumei de 472 de milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • S-a născut în sărăcie în Scoţia, cu toate acesta a reuşit să ajungă cel mai bogat om din lume. “Dorinţa de a strânge bani este cea mai rea formă de idolatrizare”

    Andrew Carnegie a fost un om de afaceri american de origine scoţiană considerat creatorul industriei moderne a oţelului. Născut într-o familie săracă din Scoţia, fără educaţie, Carnegie avea să ajungă cel mai bogat om din lume.

    Carnegie considera că este un act de “neglijenţă criminală” pentru cei asemeni lui să îşi irosească talentul acumulând milioane de dolari pe care nu aveau să îi cheltuiască pentru binele unei comunităţi mai extinse. Astfel, acum mai bine de un secol, acesta făcea un anunţ care avea să şocheze pe toată lumea: urma să îşi doneze întreaga avere unor acţiuni caritabile.

    Carnegie s-a născut în noiembrie 1835 în Dunfermline, Scoţia, şi a emigrat în Stalele Unite în 1848. El a început să lucreze ca operator de telegraf şi, până la jumătatea anilor ’60, investise bani în căile ferate şi companiile ce construiau poduri. A acumulat şi mai mulţi bani din postura de vânzător de poliţe de asigurare, fonduri cu care a construit Compania de Oţel Carnegie din Pittsburgh.

    Andrew Carnegie a fost întotdeauna convins de faptul că trebuie să îi ajute şi pe alţii, notând chiar următoarele lucruri: “Îmi propun să nu câştig mai mult de 50.000 de dolari pe an! Voi folosi orice câştig suplimentar în scopuri caritabile! Omul nu trebuie să aibă idoli, iar dorinţa de a strânge bani este cea mai rea formă de idolatrizare. Voi renunţa la afaceri de tânăr, concentrându-mă apoi pe alte activităţi.”

    Carnegie s-a ţinut de cuvând şi în 1901  a vândut Compania de Oţel unui alt om de afaceri, J.P. Morgan, pentru suma de 480 milioane de dolari.

    După această tranzacţie, Carnegie s-a concentrat pe activitatea sa filantropică, sponsorizând zeci de librării şi instituţii de învăţământ sau cercetare. El a construit Carnegie Hall din Manhattan, New York, o sală dedicată concertelor de muzică clasică şi a fondat mai multe instituţii, printre care  Carnegie Corporation of New York, Carnegie Endowment for International Peace, Carnegie Institution for Science, Carnegie Trust for the Universities of Scotland, Carnegie Hero Fund sau Carnegie Museum of Pittsburgh. În total, Carnegie a donat o mare parte din averea sa estimată la peste 350 de milioane de dolari. Ajustată la inflaţie, donaţia omului de afaceri ar însemna astăzi peste 78 de miliarde de dolari.

    El este, de asemenea, fondatorul Universităţii Carnegie-Mellon, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţămând din Statele Unite. Având sediul în Pittsburgh, Universitatea Carnegie-Mellon încorporează mai multe specializări: inginerie, artă, ştiinţe sociale, ştiinţe exacte, afaceri sau informatică. În anul 2015, instituţia s-a clasat pe locul 22 în topul Times al celor mai bune unităţi de învăţământ din lume. În 2010, Wall Street Journal a scris că Universitatea Carnegie-Mellon are cele mai bune cursuri de informatică din Statele Unite.

    Andrew Carnegie a avut o singură fiică, Margaret Carnegie Miller. Omul de afaceri a murit în 1919 în Massachusetts, Statele Unite, la vârsta de 83 de ani.

  • A renunţat la una dintre cele mai bune facultăţi din lume pentru a începe o afacere. Ce a reuşit să facă după este impresionant

    Alexa Von Tobel a renunţat la Harvard Business School pentru a-şi porni propria companie, iar acum conduce un imperiu de 350 de milioane de dolari şi are o avere estimată la 100 milioane de dolari.
     
    Tobel s-a născut pe 23 februarie 1984 în New York şi este cunoscută ca fiind CEO-ul şi fondatorul LearnVest, dar şi ca autoare. 
     
    A urmat cursurile Harvard College şi a absolvit obţinându-şi licenţa în Psihologie, apoi s-a înscris şi la Harvard Business School, dar nu a renunţat la cursuri pentru a-şi porni propria companie la doar 22 de ani.
     
    Înainte de asta a fost trader la Morgan Stanley, apoi s-a alăturat Drop.io pe postul de Head of Business Development. În 2009 a renunţat la job pentru a porni LearnVest. Până în 2015 Alexa a reuşit să strângă finanţare de până la 75 de milioane de dolari ş în mai 2015 a vândut compania către Northwestern Mutual pentru 250 de milioane de dolari, potrivit INC.com. 
     
    LearnVest aduce laolaltă clienţii şi planificatorii financiari şi cu ajutorul tehnologiei se pune la cale un plan financiar în funcţie de cerinţele şi nevoile clientului. “Prin LearnVest vrem să schimbăm felul în care oamenii se gândesc la planificarea financiară personală”. Cea mai întâlnită greşeală când vine vorba de planificarea financiară este greşeala “de a nu avea niciun plan” 
     
    A scris cartea “Financialy Fearless” care a avut succes şi a devenit bestseller. “Am vrut ca această carte să fie în biblioteca fiecărei universităţi, am vrut ca oamenii să înveţe, practic să fie o reclamă pentru planificarea financiară personală”. 
     
    Întrebarea care îi place să o adreseze angajaţilor săi este  “Care este motivul pentru care te ridici din pat?”, ea răspunzând la această întrebare prin “Asta, mă face pe mine să mă ridic din pat în fiecare dimineaţă”, aratând spre birourile companiei într-un interviu pentru INc.com. 
     
    Sfaturile sale pentru tinerii aflaţi la început de carieră
     
    1. Asumă-ţi riscuri. Eu am renunţat la Harvard Business School în timpul recesiuni pentru a lansa LearnVest. A fost o idee nebună? Probabil. Dar eram pasionată de proiect şi am avut un business plan bine pus la punct. Să te arunci cu capul înainte este înfricoşător, dar recompensele sunt pe măsură.
     
    2. Poate e ridicol, dar unul dintre motto-urile mele favorite este “trezeşte-te, îmbracăte şi treci la treabă”. Este important să fii gata pentru orice ai întâmpina în ziua acea. Prezintăte cu un zâmbet şi cu o atitudine bună.
     
    3. Să nu-ţi fie frică de eşec.  
  • STUDIU: 30 de români au intrat anul trecut în categoria celor cu averi de peste 50 mil. dolari

    Până în 2022 numărul ultrabogaţilor, cu averi mai mari de 50 de milioane de dolari va ajunge în România la 360 (creştere de 50%), iar numărul celor cu averi de peste 5 milioane de dolari va creşte la 5.630 (51%), arată compania, care a lansat a 12-a ediţie a The Wealth Report, studiu asupra averilor private globale.

    Studiul mai arată că numărul persoanelor ultra-bogate (cu active nete de 50 milioane de $ sau mai mult) a crescut pe plan mondial cu 10% în 2017, ajungând la 129.730 de persoane, cu o avere combinată de 26.400 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro