BusinessMagazin

Tag: angajatori

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Speranţe pentru şomerii români

    Numărul locurilor de muncă vacante disponibile la ANOFM a crescut, sugerând revigorarea cererii de forţă de muncă, iar perspectivele de angajare în industrie şi construcţii în al doilea sunt favorabile. Reducerea numărului de concedieri a contribuit la stagnarea şomajului (7,2% în martie, la fel ca în martie 2013).

    Conform BNR, accelerarea ritmului anual de creştere a salariilor în sectorul privat a fost rezultatul majorării salariului minim brut pe economie, în timp ce companiile “manifestă în continuare prudenţă” la negocierea salarială, arată BNR. Majorările de lefuri din industrie au fost integral compensate de câştigurile de productivitate, dinamica anuală a costului cu forţa de muncă rămânând negativă.

  • Recompense la alegere: cât de deschişi vor fi angajatorii să dea vacanţe în loc de tichete de masă?

    Doi tineri cu experienţă de câte zece ani în multinaţionale au creat un magazin online din care angajaţii marilor companii să îşi aleagă singuri beneficiile extrasalariale. Cei doi speră ca, până la sfârşitul acestui an, 10.000 de angajaţi să le folosească platforma.

    ÎN COMPANIILE CU CARE LUCRĂM NU S-A DAT NICIUN BONUS PRIN CARE ANGAJAŢII SĂ ÎŞI ALEAGĂ IMEDIAT O VACANŢĂ; S-AU DAT BONUSURI PRIN CARE OAMENII SĂ SPUNĂ: «MAI STRÂNG UN PIC ŞI PE URMĂ PLEC ÎN VACANŢĂ»„, observă Adrian Sârbu, care a fondat împreună cu Stelian Bogza afacerea Benefit Systems în urmă cu un an. Prin intermediul start-up-ului lor, cei doi au creat o platformă asemănătoare unui magazin online prin care angajaţii din corporaţii au acces la un pachet de beneficii extrasalariale flexibile, în limita unui buget oferit de angajator. Angajaţii pot astfel, printr-un cont individual securizat, să îşi gestioneze bugetul extrasalarial lunar în funcţie de nevoile avute în luna respectivă: pot opta pentru tichete de masă, de transport, contribuţii la asigurări private sau de viaţă, dar şi beneficii din zona smart experience prin care pot, spre exemplu, să tragă cu puşca sau să navigheze.

    Platforma oferă şi varianta cumulării beneficiilor astfel încât, după mai multe luni, angajaţii să poată să îşi cumpere o vacanţă în România. Dacă suma nu este suficientă după mai multe luni de economisire, ei au şi varianta coplatei, negocierea cu agenţia de turism fiind intermediată în această situaţie de către ei. În ce priveşte beneficiile angajatorului, acestea sunt, pe lângă cele legate de eficientizarea departamentului de resurse umane al companiilor, de ordin fiscal, odată cu diversificarea categoriei de beneficii pentru care ei plătesc mai puţine taxe decât în cazul banilor, fie prin scutirea impozitului pe venit, fie prin exceptarea de la plata contribuţiilor sociale.

    CEI DOI TINERI AU FONDAT COMPANIA ÎN IANUARIE ANUL TRECUT, ÎN URMA UNEI INVESTIŢII INIŢIALE DE 50.000 DE EURO DIN FONDURI PROPRII, DIRECŢIONATĂ APROAPE ÎN MOD EGAL ÎNSPRE SISTEMELE IT ŞI CONŢINUT, CARE ASIGURĂ UN NUMĂR SUFICIENT DE FURNIZORI PENTRU DIVERSIFICAREA OPŢIUNILOR ANGAJAŢILOR. Veniturile celor doi provin din taxele percepute companiilor, dar şi furnizorilor de servicii prezenţi pe site. 

    După patru luni de la primul client, reprezentat de firma de payroll şi accounting Apex România, pe platformă s-au înscris circa 600 de angajaţi din şapte companii diferite. Au ajuns astfel la profit operaţional şi, potrivit estimărilor celor doi, în acest ritm vor recupera investiţia până la sfârşitul anului. Lansarea în antreprenoriat printr-o astfel de platformă a venit după câte o experienţă de circa zece ani în multinaţionale pentru cei doi fondatori, ambii în vârstă de 34 de ani.

    “EU AM FOLOSIT UN SISTEM SIMILAR ÎN CADRUL ANGAJATORULUI DIN CEHIA:  AM REUŞIT SĂ ECONOMISESC LUNĂ DE LUNĂ ŞI SĂ ÎMI IAU O VACANŢĂ CARE SĂ ÎNSEMNE CEVA PENTRU MINE„, SPUNE SÂRBU. El şi-a început cariera ca programator, după absolvirea Facultăţii de Automatică şi Calculatoare în România şi a unui masterat în Elveţia. A lucrat timp de doi ani ca cercetător în microelectronică şi telecomunicaţii în Belgia, iar apoi a luat contact cu lumea afacerilor studiind şi în cadrul unui MBA la Vlerick Business School din Belgia.

    A lucrat într-o companie din farma, în cadrul diviziei de telecom şi tehnologie în biroul local al Roland Berger, iar apoi a fost timp de doi ani senior manager în cadrul Vodafone. În prezent, în paralel cu activitatea antreprenorială, este consultant în dezvoltarea proiectelor telecom din regiunea Europei Centrale şi de Est în cadrul biroului din Praga al PricewaterhouseCoopers. Inspirat de experienţa din afara ţării, a fondat afacerea Benefit Systems în ideea de a-i motiva şi pe angajaţii din România la fel cum sunt obişnuiţi cei din statele vestice.

  • Cum influenţează lumina din birou productivitatea angajaţilor

     “Una dintre problemele identificate de noi şi neconştientizate de marii constructori şi angajatori este sistemul de iluminat. Atunci când vine vorba de creşterea productivităţii angajaţilor, marii angajatori investesc în principal în oferirea de beneficii financiare suplimentare şi cursuri de formare profesională, necunoscând faptul că instalarea unui sistem de iluminat adecvat este principalul factor care determină creşterea randamentului angajaţilor. O  foluţie de iluminat potrivită mediului de lucru, ajută atât la creşterea productivităţii cu până la 20 procente, dar şi la reducerea costurilor cu energia electrică, în unele cazuri chiar şi cu 50 procente”, declară Viorel Niculae, director al diviziei electrice Menatwork.

    Aceeasi problemă a fost identificată si la nivelul institutiilor de învăţământ unde sistemul de iluminat nu tine cont de vârsta cursanţilor şi a activităţilor zilnice derulate în clădire. „Am constatat că în majoritatea institutiilor de învăţământ, fie că vorbim de facultăţi, licee, şcoli sau grădiniţe, soluţia aleasă pentru iluminat este exact opusul celei recomandate pentru destinaţia acestor spaţii. Spre exemplu în grădiniţe se recomandă o lumină caldă care să nu accentueze starea de agitaţie a copiilor, ori la noi întâlnim lumini puternice, reci, care nu sunt deloc prielnice practicilor didactice”, declară Viorel Niculae.

    În acest sens, compania a demarat un proces de educare a pietei atât prin informarea publicului asupra beneficiilor utilizării unei solutii de iluminat adaptate fiecărui mediu în parte, cât si prin furnizarea de sisteme complete de iluminat. Din 1996 când a fost înfiinţată divizia de electrice a Menatwork, investiţiile de peste 10 milioane de lei realizate până în prezent au vizat dezvoltarea produselor şi serviciilor oferite pieţei, dar şi formarea de specialişti şi consultanţi care să livreze soluţii de iluminat optime către firme de arhitectură, designeri si beneficiari.

    Pentru anul în curs, divizia de electrice a Menatwork estimează o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 20 de procente în condiţiile în care în 2013 aceasta s-a ridicat la 24,8 milioane de lei. Aceasta divizie operează activităţi de producţie, consultanţă, comerţ şi distribuţie. In primele trei luni ale anului, divizia a înregistrat afaceri de 5,4 milioane lei, la acelaşi nivel cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. 

    Grupul de firme Menatwork şi-a început activitatea în România în 1994 şi este specializat în producţia, comerţul şi montajul materialelor de construcţii. Grupul este format în prezent din  11 firme cu un portofoliu  de produse şi servicii pentru construcţii, amenajări şi finisaje pentru interior şi exterior. Parcul administrativ şi industrial din Bucureşti pe care îşi desfăşoară activitatea firmele grupului se întinde în prezent pe o suprafaţa de 90.000 de mp. În fabricile şi reţeaua de distribuţie ale Grupului Menatwork activează în prezent peste 300 angajaţi. Menatwork deţine şi propria reţea comercială în Bucureşti, Cluj Napoca, Craiova, Constanţa şi Bacău.

     

     

     

  • Cum influenţează lumina din birou productivitatea angajaţilor

     “Una dintre problemele identificate de noi şi neconştientizate de marii constructori şi angajatori este sistemul de iluminat. Atunci când vine vorba de creşterea productivităţii angajaţilor, marii angajatori investesc în principal în oferirea de beneficii financiare suplimentare şi cursuri de formare profesională, necunoscând faptul că instalarea unui sistem de iluminat adecvat este principalul factor care determină creşterea randamentului angajaţilor. O  foluţie de iluminat potrivită mediului de lucru, ajută atât la creşterea productivităţii cu până la 20 procente, dar şi la reducerea costurilor cu energia electrică, în unele cazuri chiar şi cu 50 procente”, declară Viorel Niculae, director al diviziei electrice Menatwork.

    Aceeasi problemă a fost identificată si la nivelul institutiilor de învăţământ unde sistemul de iluminat nu tine cont de vârsta cursanţilor şi a activităţilor zilnice derulate în clădire. „Am constatat că în majoritatea institutiilor de învăţământ, fie că vorbim de facultăţi, licee, şcoli sau grădiniţe, soluţia aleasă pentru iluminat este exact opusul celei recomandate pentru destinaţia acestor spaţii. Spre exemplu în grădiniţe se recomandă o lumină caldă care să nu accentueze starea de agitaţie a copiilor, ori la noi întâlnim lumini puternice, reci, care nu sunt deloc prielnice practicilor didactice”, declară Viorel Niculae.

    În acest sens, compania a demarat un proces de educare a pietei atât prin informarea publicului asupra beneficiilor utilizării unei solutii de iluminat adaptate fiecărui mediu în parte, cât si prin furnizarea de sisteme complete de iluminat. Din 1996 când a fost înfiinţată divizia de electrice a Menatwork, investiţiile de peste 10 milioane de lei realizate până în prezent au vizat dezvoltarea produselor şi serviciilor oferite pieţei, dar şi formarea de specialişti şi consultanţi care să livreze soluţii de iluminat optime către firme de arhitectură, designeri si beneficiari.

    Pentru anul în curs, divizia de electrice a Menatwork estimează o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 20 de procente în condiţiile în care în 2013 aceasta s-a ridicat la 24,8 milioane de lei. Aceasta divizie operează activităţi de producţie, consultanţă, comerţ şi distribuţie. In primele trei luni ale anului, divizia a înregistrat afaceri de 5,4 milioane lei, la acelaşi nivel cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. 

    Grupul de firme Menatwork şi-a început activitatea în România în 1994 şi este specializat în producţia, comerţul şi montajul materialelor de construcţii. Grupul este format în prezent din  11 firme cu un portofoliu  de produse şi servicii pentru construcţii, amenajări şi finisaje pentru interior şi exterior. Parcul administrativ şi industrial din Bucureşti pe care îşi desfăşoară activitatea firmele grupului se întinde în prezent pe o suprafaţa de 90.000 de mp. În fabricile şi reţeaua de distribuţie ale Grupului Menatwork activează în prezent peste 300 angajaţi. Menatwork deţine şi propria reţea comercială în Bucureşti, Cluj Napoca, Craiova, Constanţa şi Bacău.

     

     

     

  • Cea mai bună companie pentru care ai putea să lucrezi

    Compania are 4.700 de angajaţi şi dezvoltă tratamente pentru bolnavii de cancer, precum şi medicamente împotriva bolilor inflamatorii, relatează Business Insider. Angajaţii beneficiază de o flexibilitate a programului în 97% din cazuri, iar 93% consideră că munca lor este extrem de importantă.

    Salariul mediu în cadrul Celgene Corporation este de 116.000 de dolari pe an, mult mai mare decât cel oferit de alte companii ce activează în aceeaşi industrie.

    Este al doilea an la rând în care Celgene ocupă primul loc al angajatorilor. Pe următoarele locuri se situează Biogene, Celanese Corporation şi Colgate-Palmolive. Google, fostul lider de acum câţiva ani al acestui top, ocupă locul opt.

  • Camera adoptă o Declaraţie pentru neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea CAS

    Potrivit acestei Declaraţii, Camera Deputaţilor “se pronunţă pentru adoptarea de măsuri de relansare fiscală şi de creare a unui climat investiţional atractiv pentru mediul de afaceri, în special a măsurilor de neimpozitare a profitului reinvestit şi de reducere cu 5 puncte procentuale a contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori care să permită aplicarea lor la 1 iulie 2014 cu respectarea angajamentelor asumate de România în faţa partenerilor internaţionali”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constanţa: Reprezentanţii localului distrus de incendiu, amendaţi în trecut pentru munca “la negru”

     Inspectorul şef adjunct al ITM Constanţa, Marian Becheanu, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că reprezentanţii instituţiei care cercetează cazul trebuie să stabilească foarte clar natura raporturilor de muncă între cele patru tinere şi angajatorul sau angajatorii de acolo.

    “Numai una dintre ele avea contract de muncă valabil, dar cu o întreprindere individuală care se pare că nu are nici cea mai mică legătură cu activitatea de la localul respectiv. Trebuie totuşi să se stabilească dacă exista vreo altă formă de angajare, oricare ar fi aceasta, între victime şi angajatori. Spre exemplu, se poate ca fetele să fi avut un impresar şi să existe vreo formă de contract între acesta şi angajator, dar toate aceste aspecte trebuie stabilite în urma cercetărilor, foarte clar”, a afirmat Marian Becheanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi competitivi, şi cu leafă mare: e posibil?

    Economiştii Erste constată că flexibilitatea în materie de angajări, concedieri şi contracte de muncă, salariile mici, reducerea costurilor muncii ori a contribuţiilor la asigurări sociale pentru angajatori sunt importante spre a spori atractivitatea unei ţări pentru investiţii directe, însă ceea ce asigură saltul real de competitivitate este nivelul productivităţii muncii, care depinde de cât de inovatoare este o economie.

    Astfel, în ciuda salariilor mari ale germanilor sau ale francezilor, arată analiştii băncii austriece, productivitatea acestora rămâne înaltă şi amortizează confortabil costul muncii, graţie investiţiilor constant mari care se fac în aceste ţări în tehnologie, cercetare şi dezvoltare, precum şi a celor generale în educaţie.

  • Cine şi cum îi angajează pe cei din generaţia Y

    Aceştia sunt nevoiţi să dezvolte noi strategii de recrutare şi de retenţie a tinerilor cu ajutorul digitalului, unul dintre cele mai importante aspecte din viaţa salariatului generaţiei Y – este concluzia directorilor de HR şi a consultanţilor din companiile locale care au participat la cea de-a noua ediţie a evenimentului HR Conference, organizat de ZF.

    “Avem o mulţime de provocări care vor veni mai devreme sau mai târziu şi în România. Vorbim despre o continuare a crizei economice, despre populaţia lumii care a atins o cifră foarte mare, iar numărul oamenilor competenţi este încă mic, despre o accelerare a tehnologiei şi despre faptul că populaţia activă îmbătrâneşte. Aşa că, în loc să ne plângem că tinerii sunt slab pregătiţi, că vor să aibă şi maşină, şi bani, şi vacanţă şi libertate, ar trebui să ne gândim la cum le putem oferi un mediu plăcut, pentru că aceasta este generaţia viitoare de angajaţi”, a spus Ioana Marcu, directorul de resurse umane al operatorului de telefonie mobilă Orange România.

    Şi Florin Tătaru, vicepreşedinte, HR & Organization în cadrul Enel România, susţine că inclusiv companiile de utilităţi, cum este şi cea pe care o conduce, trebuie să se adapteze rapid la noile tehnologii şi să îşi pregătească angajaţii pentru acestea. “Pentru 2017, aşa cum previzionăm impactul tehnologiilor, din 15 joburi pe care le considerăm cheie, şapte nu există în momentul acesta în România. E critic pentru noi să dezvoltăm în interior acest knowledge în mod accelerat. Realitatea companiilor din utilităţi este că există o mare diferenţă la vârsta de 35-40 de ani, care trebuie acoperită acum cu tehnologii noiì”, a spus el.

    Este necesară adaptarea modului în care HR-ul se raportează la profilul candidatului, mult digitalizat faţă de cel care acum ocupă poziţii de top, mai nerăbdător atunci când vine vorba despre şansele de promovare şi interesat în special de echilibrul dintre viaţa personală şi cea de la birou. Există şi strategii care nu trec mai departe de o simplă idee “pe hârtie” sau ajung să fie aplicate pe bucăţi. Astfel că, în multe cazuri, ideile bune ale managerilor de HR, care ar creşte nivelul de satisfacţie al angajaţilor şi, prin urmare, nivelul productivităţii, ajung să fie trecute cu vederea sau chiar respinse de boardul companiei fie pentru că acesta subminează rolul HR-ului în organizaţie, fie pentru că directorul de resurse umane nu reuşeşte să înţeleagă nevoile reale de business ale companiei.

  • Cine sunt campionii plăţilor la negru în Europa

    Pe locurile următoare se situează cei din Croaţia (8%) şi cei din Grecia, Slovacia şi România (7%), în timp ce ţările unde plăţile se desfăşoară cel mai corect sunt Germania, Finlanda, Franţa, Suedia (1% din angajaţi declară că au primit plăţi salariale “în plic”) şi Malta (0%).

    Pe ansamblul UE, faţă de situaţia din 2007 se constată o ameliorare a conduitei fiscale a angajatorilor (ponderea salariaţilor plătiţi la negru a scăzut de la 5% la 3%), însă zona din UE unde plata la negru rămâne cea mai mare rămâne Europa Centrală şi de Est.

    Interesant este că România are cea mai mare pondere de respondenţi (16%) care au refuzat să răspundă la întrebarea Eurobarometrului (“Aţi primit la negru o parte sau tot salariul de la angajator?”), pe locurile următoare situându-se respondenţii din Bulgaria şi Cipru (4%).