Tag: analiza

  • Cum arată industria IT a României, în 2018, după schimbările fiscale

    Tehnologiile populare, în acest an, sunt Internet of Things şi Cloud Computing, iar trendul de a migra aplicaţii în Cloud duce la o creştere a cererii de dezvoltatori specializaţi pe acest tip de tehnologii, respectiv Azure sau AWS.

    În ţara noastră, date fiind schimbările fiscale din acest an, în mediul de business românesc ne aşteptăm la o perioadă de acomodare şi o atitudine rezervată, când vine vorba despre investiţii.  Totuşi, în IT, pe fondul evoluţiei globale continue, planurile generale ale companiilor româneşti  vizează creşteri în zonele de web şi business intelligence, retenţia clienţilor, extinderea pe noi pieţe, mărirea echipei, îmbunătăţirea mediului de lucru, eficientizarea proceselor interne de business, adoptarea de noi tehnologii şi inovarea şi dezvoltarea de noi produse.

    EXE Software, companie cu 16 ani de experienţă în domeniul IT, îşi propune, pentru 2018, să depăşească creşterea cifrei de afaceri de anul trecut, cu 14,4% mai mare faţă de 2016.

    Dacă, în ultimii doi ani, numărul oamenilor din compania EXE Software a crescut cu 20%, în 2018 continuă recrutarea angajaţilor, urmărindu-se dezvoltarea echipelor de web development, cu roluri de full stack developers, software testers şi consultanţi de business intelligence, dar şi creşterea echipelor de vânzări şi analiză de business, pentru a susţine activitatea noilor proiecte.
     

  • 60% din locurile de muncă din România ar putea fi afectate de digitalizarea 4.0 a economiei

    Liderii companiilor mondiale sunt optimişti în privinţa celei de-a patra revoluţii industriale, însă sunt sceptici cu privire la capacitatea companiilor de a o influenţa, se arată în raportul Deloitte.
    Studiul s-a concentrat pe patru teme: impact social, strategie, talente/forţă de muncă şi tehnologie.

    „Rezultatele indică faptul că deşi – la nivel conceptual – înţeleg schimbările pe care Industry 4.0 le aduce, executivii sunt mai puţin siguri în legătură cu modul în care trebuie să reacţioneze la aceste schimbări astfel încât să beneficieze cât mai mult de pe urma lor”, au precizat autorii sudiului.

    În privinţa impactului social, 87% din respondenţi consideră că a patra revoluţie industrială va îmbunătăţi echitatea socială şi calitatea vieţii, precum şi stabilitatea, iar doi din trei executivi spun că influenţa businessului în formarea viitorului va fi mai mare decât cea a guvernelor.

    Din punct de vedere strategic, doar o treime dintre respondenţi sunt foarte încrezători că îşi vor putea conduce organizaţiile în condiţiile politice şi economice actuale. Doar 14% sunt extrem de încrezători că firmele lor sunt gata să adopte schimbările asociate Industry 4.0.

    La capitolul forţă de muncă, doar un sfert dintre executivi cred că au forţa de lucru potrivită şi abilităţile necesare în organizaţie.

    De asemenea, 86% din respondenţi afirmă că fac tot posibilul pentru a clădi forţa de lucru necesară pentru Industry 4.0, însă, cu toate acestea, răspunsurile indică faptul că subiectele de resurse umane (HR) au o prioritate scăzută dacă nu au legătură cu creşterea eficienţei.

    Executivii înţeleg nevoia investiţiilor în tehnologie pentru generarea unor noi modele de business. Cu toate acestea, puţini respondenţi ai sondajului afirmă că sunt capabili să construiască un caz solid de business care să susţină investiţiile în tehnologii ce definesc a patra revoluţie industrială.

    „Sondajul a evidenţiat faptul că executivii din întreaga lume sunt într-un stadiu incipient în ce priveşte pregătirea organizaţiilor pentru a folosi potenţialul Industry 4.0. Ei vor avea nevoie să folosească oportunităţi care să întărească legături de care să beneficieze clienţii, angajaţii, organizaţiile, comunităţile şi societatea, într-un sens mai larg”, au mai precizat autorii studiului.

  • Leoaica feministă şi leul alfa. Dacă ar putea sa aleagă între un şef feminist sau misogin, ce ar prefera românii?

    TEXT: Romulus OPRICA, Ph.D. senior researcher & managing partner, BrandBerry


    Aceste imagini uşor prosteşti mi-au trecut prin minte imediat după ce am analizat rezultatele studiului despre percepţia femeii de/din afaceri, realizat la invitaţia Business Magazin pentru evenimentul Woman in Power 2018. De vină este un anume rezultat, respectiv cel obţinut la întrebarea „În ce măsură sunteţi de acord cu afirmaţia «Unul dintre principalele mele scopuri în viaţă este să îmi fac părinţii mândri de mine.»”

    43% dintre bărbaţii care au răspuns la studiu şi-au exprimat acordul cu această afirmaţie, în timp ce doar 38% dintre respondenţii femei au fost de acord cu aceasta. Chiar fără a fi foarte mare, diferenţa este, din punctul meu de vedere, semnificativă. Chiar şi analizat separat, faptul că 43% dintre bărbaţii respondenţi arată un atât de puternic ataşament faţă de părinţi indică existenţa unei foarte interesante teme de cercetare.

    Am adresat, în chestionarul pregătit de compania de cercetare de piaţă BrandBerry în parteneriat cu Business Magazin, peste 30 de întrebări respondenţilor vizaţi, iar răspunsurile lor ne arată o imagine încă uşor dezechilibrată în percepţii, chiar şi în zonele cele mai dinamice ale ţării în ceea ce priveşte businessul. Studiul a fost realizat în cele mai mari 10 oraşe ale României, fiind colectate date de la peste 1.000 de respondenţi prin chestionare online. Am ales ca ţintă cele mai mari 10 oraşe din ţară pentru că acestea atrag cele mai multe investiţii, au cea mai mare dinamică din punctul de vedere al afacerilor, produc mai mult de jumătate din PIB-ul României şi au infrastructura tehnologică necesară accesului la respondenţi. Ţinând cont că tema de cercetare a fost imaginea femeii de/din afaceri în România, am vrut să aflăm imaginea ei în zona „funcţională” a ţării, studiul fiind reprezentativ doar pentru această zonă şi nu pentru întreaga ţară. Au fost validate 818 răspunsuri iar baza de date a fost ponderată după gen, vârstă şi domiciliu, conform datelor obţinute în urma recensământului populaţiei (INS). Studiul are o marjă de eroare de ±3,5%.

    În aproape toate punctele studiate am descoperit diferenţe importante de percepţie între viziunea femeilor şi cea a bărbaţilor despre rolul, aptitudinile şi nevoile femeilor, de cele mai multe ori acestea nefiind în favoarea femeilor, fapt ce arată că şi în zonele cele mai dezvoltate ale ţării dăinuie încă o cultură masculină, puternic tradiţionalistă.

    Topul general al aspectelor importante pentru succesul în carieră, indiferent de sex, este format din aptitudini, adaptabilitate şi studii temeinice. Totuşi, pentru a avea succes în carieră, bărbaţii consideră în mai mare măsură decât femeile că adaptabilitate şi relaţiile sunt importante, în timp ce femeile consideră că studiile şi aspectul fizic sunt importante în succesul în carieră în mai mare măsură decât bărbaţii.

    Acum câteva zile, EUROSTAT a transmis cifrele referitoare la diferenţele salariale dintre bărbaţi şi femei la nivelul Uniunii Europene. A fost motiv de fericire şi de felicitări în grup vestea că în România diferenţele salariale dintre bărbaţi şi femei, pentru aceeaşi poziţie, sunt mult mai mici decât media europeană sau decât cea manifestată în ţările dezvoltate ale UE. S-a scăpat, totuşi, din vedere faptul că diferenţele salariale dintre România şi ţările la care ne raportăm sunt foarte mari şi că, în Germania de exemplu, există chiar o politică de taxare suplimentară a femeilor în cazul cuplurilor căsătorite în care lucrează ambii parteneri. Motivele sunt multiple şi ar avea nevoie de un material separat pentru a fi descrise, deci nu le voi enumera aici; ceea ce este important de reţinut este faptul că în România tocmai salariile mici (comparativ cu restul UE) sunt un factor important al diminuării distanţei dintre salariile oferite bărbaţilor şi cele oferite femeilor. În condiţiile în care două salarii medii acoperă la limită nevoile de bază ale unei familii cu un copil, diferenţa medie de 5% dintre salariul oferit unui bărbat versus salariul oferit unei femei pentru aceeaşi poziţie devine o diferenţă consistentă.

    Studiul nostru relevă faptul că aceste diferenţe sunt explicate mai ales prin seama mentalităţilor învechite, dar şi pe percepţia puternică a bărbaţilor, comparat cu cea a femeilor, că femeile nu sunt dispuse să îşi asume riscuri la fel de mari precum bărbaţii, să lucreze la fel de mult sau că nu se „descurcă” la fel de bine ca bărbaţii.

    Atât bărbaţii, cât şi femeile, în majoritatea lor, care au răspuns la întrebările acestui studiu consideră că în companiile din România există cazuri de sexism / hărţuire sexuală, dar că există un climat mai bun decât în urmă cu 10 ani, un climat mai prietenos cu femeile şi în care femeile pot conduce mult mai uşor decât în urmă cu 10 ani.

    Una dintre întrebările la care aşteptam cu maximă curiozitate să aflu răspunsul a fost cea prin care îi îndemnam pe respondenţi să ne spună pe cine ar alege drept lider al echipei lor dacă ar avea de ales doar între un coleg misogin şi o colegă feministă, ambii la fel de competenţi profesional. Recunosc, răspunsul masiv în favoarea colegei feministe, atât din partea bărbaţilor cât şi din partea femeilor, m-a luat prin surprindere. Plecasem de la altă ipoteză, infirmată de piaţă. 47% din totalul respondenţilor au selectat, cu variaţia „cred că pe” sau „sigur pe” colega feministă, 47% au respins oricare din aceste opţiuni, iar 6% au selectat colegul misogin. Savuros însă nu este neapărat acest rezultat, cât explicaţiile oferite de bărbaţi şi femei pentru alegerile făcute.

    Cei care au respins ambele propuneri, au argumentat că atât misoginismul cât şi feminismul sunt toxice pentru echipă, că o echipă nu are nevoie de un factor de tensiune, ci de un lider; că atât misoginismul cât şi feminismul trădează incapacitatea de a lucra cu oameni fără a face diferenţe de gen şi că în ambele cazuri ar pierde echipa.

    În favoarea colegului misogin au stat temerile faţă de rigiditatea colegei feministe, dar şi considerarea misoginismului drept uşor inofensiv şi amuzant. 

    În favoarea alegerii feministei, argumentele care au contat au făcut referire la un comportament lipsit de politeţe, de tact, al potenţialului coleg misogin, la faptul că femeile au aceeaşi capacitate de a conduce şi că, spre deosebire de misogin, vor da dovadă de imparţialitate in evaluarea echipei şi a membrilor – cu alte cuvinte „egalitatea” a făcut diferenţa.

    Analizând răspunsurile în cheie sociologică, consider că răspunsurile masive în favoarea colegei feministe reprezintă, în fapt, o respingere a băşcăliei, a micii golăneli, a arbitrariului şi a incoerenţei cu care ne confruntăm inclusiv în mediul de afaceri românesc, dar mai ales în mediul politic românesc. Este un răspuns pro echilibru şi egalitate.

    Cu alte cuvinte, decât să ne amuzăm cu un porc misogin, mai bine să avem parte de corectitudine cu o feministă radicală. Acest raţionament poate aduce alegeri interesante şi pe scena politică, pentru că nu cred că se manifestă doar în business; s-ar putea să asistăm la ascensiunea unor lideri care dau impresia că pot aduce echilibrul, că pot stopa acest val de incorectitudini şi dezechilibre sociale, chiar dacă vor manifesta o puternică înclinaţie spre comportamente „rigide” (ca să nu spun autoritariste).

    Răspunsurile la întrebarea de mai sus pot duce la greşita concluzie că majoritatea conlocuitorilor noştri caută egalitatea în general. Nu, egalitatea şi echitatea este căutată mai ales pentru propria persoană; atunci când aleg un lider o fac în aşa fel încât să-mi ofere garanţia că voi fi tratat corect.

    Analiza răspunsurilor primite la un set de 24 de întrebări privind percepţia asupra femeii în societate, afaceri sau familie mi-a evidenţiat o distanţă foarte mare între percepţiile pe care le au femeile despre ele şi cele pe care le au bărbaţii despre femei. La 13 din cele 24 de intrebări s-au manifestat percepţii semnificativ diferite, majoritatea în defavoarea femeilor. Nici la cele în care percepţiile erau asemănătoare imaginea femeii nu era una neapărat pozitivă, ci mai degrabă inferioară bărbatului.
    Nici bărbaţii şi nici femeile nu consideră că educaţia este mai ales pentru bărbaţi decât pentru femei, că femeile muncesc mai puţin decât bărbaţii sau că atunci când există puţine locuri de muncă bărbaţii au în mai mare măsură dreptul să le obţină, dar atât bărbaţii cât şi femeile consideră că, în general, femeile sunt mult mai emotive decât bărbaţii şi se apreciază că gestionarea vieţii de familie şi a carierei este mult mai dificilă în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.

    Atât bărbaţii cât şi femeile consideră în aproape aceeaşi măsură (cca. 25%) că „viaţa de familie suferă când femeia lucrează cu normă întreagă”, că „dacă mama lucrează cu normă întreagă, copiii suferă” dar şi că „în general femeile sunt mai puţin corupte decât bărbaţii”.

    Aproape 12% dintre femei consideră că „mamele nu sunt angajaţi la fel de buni precum bărbaţii”, faţă de doar 5% dintre bărbaţi. Una din cinci femei consideră că „o soţie care nu lucrează este tot atât de realizată ca şi una care are o slujbă plătită”, un procent uşor mai mare decât cel al bărbaţilor care consideră asta, dar nu semnificativ mai mare.

    Mai mult de o treime dintre femei (37%) consideră că „a avea o slujbă este un lucru foarte bun, dar ceea ce îşi doresc cu adevărat femeile este să aibă familie şi copii”, cu 4% mai mult decât procentul bărbaţilor care consideră acest lucru, în timp ce aproape un sfert dintre bărbaţii chestionaţi consideră că „mai ales pentru o femeie, a avea copii este o datorie faţă de societate” – dublu faţă de numărul femeilor care consideră acest lucru. 

    Femeile se percep mai negativ decât le percep bărbaţii atunci când se gândesc la şansele egale de a fi alese în politică: doar 28% dintre femei cred că au şanse egale cu ale bărbaţilor de a fi alese, faţă de 44% dintre bărbaţi, sau când se gândesc la conducerea unei afaceri: una din cinci femei consideră că „bărbaţii conduc mai bine afacerile decât femeile”, în timp ce doar unul din zece bărbaţi sunt de acord cu această afirmaţie.

    Chiar dacă mai mulţi bărbaţi decât femei consideră că acestea au aceleaşi şanse de a fi alese (în politică), cu 10% mai mulţi bărbaţi (26%) decât femei consideră că „în general, bărbaţii sunt lideri politici mai buni decât femeile.”

    Mai mult de una din trei femei (39%) consideră că dacă o femeie câştigă mai mulţi bani decât soţul ei acest lucru poate crea probleme în familie. Este o percepţie foarte diferită de cea a bărbaţilor, doar 16% fiind de acord cu această afirmaţie. Totuşi, numărul bărbaţilor care consideră că „treaba bărbatului este să câştige bani; treaba femeii este să aibă grijă de casă şi familie” este de aproape şapte ori mai mare decât cel al femeilor care sunt de acord cu această afirmaţie.

    Sunt cu 10% mai mulţi bărbaţi decât femei (40% faţă de 30%) care consideră că „o femeie se impune mai greu decât un bărbat în faţa celor cu care colaborează”, dar sunt cu 10% mai puţini bărbaţi decât femei (70% faţă 80%) cei care cred că „femeile se pricep la cifre la fel de bine ca bărbaţii” sau că „femeile implicate în afaceri sunt mult mai atente la etică şi integritate decât bărbaţii” (48% faţă de 58%). Majoritatea femeilor, 68%, simt că „ascensiunea în carieră a unei femei este mai dificilă decât cea a unui bărbat”, faţă de doar 52% dintre bărbaţi.

    Mai mult de una din trei femei (38%) consideră că doamnele sunt mai bune manageri decât bărbaţii, în timp ce doar unul din zece bărbaţi sunt de acord cu această afirmaţie şi mai mult de două din trei femei (70%) cred că „femeile implicate în afaceri sunt mult mai deschise către acţiuni sociale în comunitate decât bărbaţii”, faţă de doar unul din doi bărbaţi (50%).
    Ultima întrebare adresată respondenţilor din cele mai mari zece oraşe ale ţării a fost aceea de a nominaliza trei femei care activează în mediul de afaceri, indiferent că sunt antreprenoare sau manageri angajaţi.

    Relevant, cred, pentru situaţia în care se regăsesc femeile de afaceri din România este comentariul unui respondent, bărbat, ce nu a făcut nicio nominalizare: „Nu îmi vine în minte nicio femeie în poziţie de conducere. Nu pentru că nu există, ci pentru că nu sunt mediatizate sau mediatizate foarte rar. Ceea ce este trist.” Mi-a luat destul de mult timp să realizez această parte de analiză, pentru că am descoperit nume de care nu auzisem până la acest moment şi am vrut să aflu despre cine este vorba. Am descoperit cu această ocazie poveşti de succes superbe, poveşti motivaţionale şi inspiraţionale pe care, dacă nu realizam acest studiu, cel mai probabil nu le-aş fi aflat niciodată. Am înţeles, cu această ocazie că, da, din lumea de business românească ştiam doar zece, poate 15 nume de femei (dar mult mai multe de bărbaţi), ceea ce mă face să consider că citatul de mai sus este adevărat: femeile de afaceri, poveştile lor, sunt promovate mult mult mai puţin decât cele ale bărbaţilor. Ceea ce face din gala Woman in Power, în acest context, un eveniment cu atât mai valoros şi necesar.

    Am descoperit cu surpriză o distanţă imensă între ocupanta locului întâi ca număr de nominalizări şi ocupanta următorului loc: 133 la 47. Am inclus în top doar femeile care au obţinut cel puţin trei nominalizări şi am ales să realizez topul doar după numărul de nominalizări, fără a mai calcula un punctaj combinat cu poziţia (1, 2 sau 3) pe care persoana a fost nominalizată. Au fost puţin peste 1.500 de nominalizări în total deşi, la 818 cazuri validate, ar fi putut fi 2454 de nominalizări. Numai 50 de persoane au primit minimum 3 nominalizări, iar aceste 50 de persoane încap pe un podium cu 20 de locuri.
    Primele 50 de locuri însumează 752 de nominalizări, următoarele femei nominalizate cu câte două nominalizări strâng 112 nominalizări (56 de femei) iar 601 femei au primit câte o nominalizare. Câteva femei din sfera politică au cumulat şi ele aproape 100 de nominalizări.

    Aceste cifre seci, această fragmentare uriaşă, îmi arată matematic faptul că femeile de afaceri din România încă nu au înghegat un grup puternic, vizibil de lideri. Femeile de afaceri din România sunt, cu mici excepţii, poveşti de succes cunoscute doar de familie şi de un număr mic de apropiaţi. Munca lor, efortul sau reuşita lor nu sunt transformate în materiale didactice prin care şi alţi oameni, femei sau bărbaţi, să descopere mai usor cheia succesului.

    Rămân în spaţiul public drept exemple vizibile, chiar prea vizibile, mai ales poveştile cu femei ce au parte de reuşită facilă, susţinută de câte un leu alfa. În lumea lor de leoaice, feministe sau nu, femeile de afaceri rămân să-şi urmărească cu tenacitate obiectivele, să hrănească mai departe familia, să dezvolte businessul, să mulţumească stakeholderii, ascunse de lumina reflectoarelor. În tot acest timp, leul alfa îşi marchează teritoriul şi se asigură că este auzit de la mulţi kilometri distanţă.
     

  • Ce şi-au uitat românii în maşinile Uber: radiografiile, plicuri cu bani, cutie cu cuţite şi multe altele

    Enciclopedia lucrurilor uitate şi găsite în Uber în 2017

    Top 5 obiecte uitate cel mai frecvent în Uber, în România:

    1. Telefonul
    2. Portofelul
    3. Cheile
    4. Mănuşile
    5. Ochelarii

    50 de obiecte de nepierdut şi totuşi uitate în Uber, în România:

    1. Un animal de pluş multicolor “de dimensiunea unui pumn”
    2. Radiografiile
    3. 2 plicuri cu câte 2000 de lei
    4. O săgeată de darts care „este foarte importanta pentru mine, face parte dintr-un set”
    5. Suport pentru vioară
    6. „Adidasul copilului”
    7. O pungă plină de jucării
    8. O cutie cu 6 cuţite
    9. O cutie mică de la ştampilă
    10. O trotinetă
    11. Căşti wireless cu tot cu husă
    12. 2 volume de poezii de Silvana Andrada
    13. Baterie gri externă
    14. Boxă sferică neagră portabilă Harman Kardon
    15. Obiect vestimentar “preluat de la oficiul poştal nr. 6”
    16. Card negru Mastercard
    17. Cumpărăturile
    18. Conector HDMI
    19. Ţigara electronică
    20. Jachetă aurie „de la Meli Melo”
    21. O pereche de blugi
    22. Bagaje
    23. Card Banca Transilvania
    24. Un cărucior de copil
    25. „O pânză pictată de mine”
    26. Pantofi negri mărimea 36
    27. Actele
    28. Penar negru cu machiaj
    29. O pereche de ghetuţe pentru copii (“nr. 24, cred”)
    30. O jachetă căptuşită pe interior
    31. O jucărie pentru bebeluşi
    32. Un cadou
    33. Talon auto „cu învelitoare neagră”
    34. Xbox controller
    35. Penny Board
    36. Geacă neagră de fâş
    37. 2 şepci
    38. Cărţile
    39. Cameră foto
    40. Un baston
    41. Geanta de sală
    42. Căştile
    43. Hard-disk marca Seagate
    44. Un fes gri cu logo-ul Architects
    45. O bijuterie
    46. Card American Express
    47. Pastilele
    48. 450 de lei
    49. Agenda
    50. Căciula

    Topul oraşelor din România în care se uită cel mai des:

    1. Bucureşti
    2. Cluj
    3. Timişoara
    4. Braşov

    Zilele săptămânii în care se uită cel mai des obiecte în Uber, în România:

    1. Vineri
    2. Luni
    3. Miercuri

    Zilele în care s-au raportat cele mai multe obiecte uitate în Uber, în România, anul trecut au fost în luna decembrie:

    1. 12 decembrie 2017 (52 obiecte pierdute)
    2. 28 decembrie 2017 (34 de obiecte pierdute)
    3. 31 decembrie 2017 (33 de obiecte pierdute)

    ________________________________________

    Date din Europa

    Top 5 obiecte uitate cel mai frecvent în Uber, în Europa

    1. Telefon
    2. Portofel
    3. Chei
    4. Îmbrăcăminte
    5. Ochelari

    50 de obiecte de nepierdut şi totuşi uitate în Uber, în Europa:

    1. Friteuza
    2. Cada de baie pentru copii în formă de scoică
    3. Verigheta
    4. Casca de ski
    5. Proteza
    6. Gheare Wolverine de plastic
    7. Trofeul
    8. Patru picturi
    9. Rochia de mireasă
    10. Documentele pentru eliberarea vizei
    11. Chitara Bouzouki
    12. O maşină mică pentru copii
    13. Cadourile de nuntă cu mai multe felicitări 
    14. Echipamentul de cricket
    15. Ursuleţul de pluş al fratelui mai mic 
    16. Un vas Tupperware cu orez înăuntru
    17. „O persoană”
    18. Diploma universitară
    19. Placa de îndreptat părul
    20. Bilete pentru cursele din Cheltenham
    21. Cuţite profesionale de bucătar
    22. Pompa de insulină
    23. Geantă Dragon-Ball Z
    24. Un tort
    25. Consola Nintendo Switch
    26. Fierul de călcat
    27. „O pânză pictată de mine”
    28. Radiografiile
    29. Clacheta de regizor
    30. O crosă de golf
    31. Formularul pentru plata taxelor
    32. Încălţămintea pentru fotbal
    33. Ceas Rolex Submariner Horloge
    34. Mixer profesional pentru DJ
    35. Consola Playstation Vita
    36. „Cina mea”
    37. Scaunul pentru copil 
    38. Saltea cu aer
    39. Bicicleta pliabilă
    40. Gogoşile
    41. Legitimaţia de poliţist
    42. Ukulele
    43. Borcan cu gem făcut în casă
    44. Aparat Nespresso
    45. GoPro
    46. Buletinul de vot
    47. Contractul de muncă semnat
    48. Certificatul de deces
    49. O statuie mică hindusă
    50. Un flip chart

    Top 10 ţări din Europa în care se uită cel mai des:

    1. Spania
    2. Polonia
    3. Portugalia
    4. Cehia
    5. Italia
    6. Suedia
    7. Franţa
    8. Elveţia
    9. Belgia
    10. Olanda

    Top 10 ţări din Europa în care se uită cel mai puţin:

    1. Ucraina
    2. România
    3. Irlanda
    4. Croaţia
    5. Norvegia
    6. Slovacia
    7. Estonia
    8. Germania
    9. Lituania
    10. Austria

     

  • BREAKING NEWS: Comisia Europeană analizează modul în care s-a acordat sprijin public Complexului Energetic Hunedoara

    La data de 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat acordarea unui ajutor temporar pentru salvare în valoare de 37,7 milioane euro (167 de milioane RON) producătorului de energie „Complexul Energetic Hunedoara” (denumit în continuare „CE Hunedoara”), care se afla într-o situaţie de dificultate financiară încă din 2013.

    În contextul respectivei decizii, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare în termen de şase luni. În plus, printr-o decizie separată, publicată la 20 aprilie 2015, Comisia a concluzionat că CE Hunedoara trebuia să ramburseze circa 6 milioane euro, sumă aferentă ajutorului de stat incompatibil.

    Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi solicită, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, care să asigure restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, faptul că respectiva întreprindere contribuie la costurile aferente restructurării sale şi că orice eventuale denaturări ale concurenţei sunt limitate, se arată în comunicatul transmis de Comisia Europeană.

  • Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, la un pas să finalizeze cea mai nouă lovitură

    PIF Industrial  are ca obiect de activitate acordarea de consultanţă pentru afaceri şi management. Obiectul de activitate al Dedeman îl reprezintă comerţul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi al celor pentru vopsit, în magazine specializate.
     
    Cemacon S.A. este producător de cărămizi, ţigle şi alte produse pentru construcţii din argilă arsă, iar Cemacon Real Estate se ocupă de cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii.
     
    Consiliul Concurenţei va evalua tranzacţie pentru a stabili compatibilitatea  cu un mediu concurenţial normal.
     
  • AVERTISMENTUL Băncii Transilvania pentru România

    Conform scenariului macroeconomic central BT, dinamica anuală a principalei componente a PIB ar putea decelera spre 5,3% in 2018, respectiv 4,1% în 2019 şi 2020, de la 10,7% în 2017. 
     
    Datele publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică  indică o ajustare a evoluţiei afacerilor din comerţ la începutul anului, pe fondul decelerării dinamicii anuale a venitului real disponibil al populaţiei, în contextul accelerării inflaţiei.
     
    Astfel, volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a scăzut cu o dinamică lunarăde 0,9% în ianuarie, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în ajustare după avansul cu 1,7% din decembrie 2017.  Această evoluţie a fost determinată de declinul vânzărilor de bunuri nealimentare cu un ritm lunar de 1.8%, după majorarea cu 3.1% din decembrie, pe fondul semnalelor de rebalansare a politicii economice, cu impact asupra costurilor de finanţare.
     
  • În 2017, hotelurile din România au avut un număr record de peste 20 de milioane de înnoptări

    Indicele net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri a avansat cu 60 de puncte procentuale, până la 39,4%, faţă de un nivel de 29,9% în 2010. Unităţile de cazare din Romania au primit în 2017 peste 12 milioane de turişti, dintre care 2,75 milioane (23%) reprezintă turiştii străini. În ceea ce priveşte hotelurile, acestea au primit 8,56 milioane de turişti, dintre care 2,37 milioane (27,6%) reprezintă turiştii străini.

    Cushman & Wakefield Echinox a realizat un prim studiu cu privire la piaţa hotelieră din România, analizând cele mai importante opt oraşe, inclusiv Bucureşti, în funcţie de capacitatea şi clasificarea hotelieră, indicele net de utilizare a acestora, prezenţa lanţurilor internaţionale şi evoluţia numărului de turişti cazaţi.

    Bucureştiul este depăşit de Constanţa în ceea ce priveşte numărul de camere şi capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulţi turişti decât în Constanţa.

    Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de hoteluri de 4* şi 5*, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1* şi 2* au o pondere de doar 10%. Totodată, aproape 47% din camerele hotelurilor din Bucureşti sunt operate sub sigla lanţurilor internaţionale, faţă de o medie de doar 7,5% la nivel naţional. În această ierarhie, Capitala este urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) şi Cluj-Napoca (18,9%).

    Între oraşele analizate, cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri s-a înregistrat anul trecut în Iaşi (45,6%), Bucureşti (44,7%) şi Cluj-Napoca (44,6%), iar cele mai mari creşteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate în Cluj-Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) şi Braşov (11,3%). Cu o creştere de doar 3,5%, numărul de sosiri în hotelurile din Bucureşti a crescut sub media naţională, de 8%.

    În ceea ce priveşte sectorul de tranzacţii, piaţa hotelieră locală a fost în 2017 a doua cea mai atractivă din regiune, după Polonia, fiind consemnate două tranzacţii majore cu o valoare cumulată de 183 de milioane de euro, şi anume vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotel Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).

    Bucureştiul rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de durata medie de şedere în hotelurile din oraş, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din Varşovia. În schimb, hotelurile din Praga îşi primesc turiştii, în medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele două oraşe fiind destinaţii mai atractive pentru turismul de tip city-break.

    Piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte în următorii ani, fiind susţinută şi de dinamica traficului aerian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.

    În următorii trei ani, estimăm o creştere de minimum 10% a capacităţii de cazare a hotelurilor din Bucureşti, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând a fi dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării.

    Hotelurile noi vizează fie mediul de afaceri, precum Courtyard by Marriott, dezvoltat pe bd. Dimitrie Pompeiu din Bucureşti, sau ISHO Radisson Blu din Timişoara, fie turismul de agrement, cum este cazul Hotelului Nymphaea Resort, aflat în vecinătatea parcului avcatic Nymphaea din Oradea, sau Mercure Hotel & Spa Braşov.

  • (P) Conceptul GDPR 360, o abordare completa a regulamentului UE

    Joi 22 Feb 2018 am participat in calitate de partener principal la evenimentul Automation Experience.

    Automation Experience a fost un eveniment ofertant, pe parcursul caruia au fost scoase in evidenta subiecte care au vizat tendinte si noutati din sfera solutiilor de procesare a datelor si documentelor, in contextul unuia dintre cele mai actuale subiecte si anume regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia datelor cu caracter personal.

    Cu aceasta ocazie, am prezentat servicii si solutii de automatizare fluxuri de documente si am lansat conceptul GDPR 360, o abordare completa, o transpunere a legislatiei solutii de automatizare si management al datelor si documentelor.

    Conceptul GDPR 360 a venit pe fondul propriei noastre nevoi si din dorinta de a aduce claritate partenerilor nostri, prin oferirea de informatii referitoare la impactul acestui regulament.

    Cosideram ca la aceasta data aducem clientilor nostri una dintre cele mai complete si corecte abordari asupra modului in care se gestioneaza analiza si derularea continua a prevederilor regulamentului GDPR si conformitatea cu acesta.

    Interviu Doru VIJIIANU – Director General Zipper Romania



    In opinia noastra aplicarea GDPR este mai mult decat aplicarea unei legi, este o transformare culturala a organizatiilor prin modul in care fiecare dintre noi va trata confidentialitatea, integritatea si disponibilitatea datelor cu caracter personal.

    Interviu Adriana RADULESCU – Director Operational Zipper Romania



    Alaturi de leaderi in domeniul automatizarii si prelucrarii datelor, precum Ernst & Young sau SAS, ne-am bucurat sa abordam subiecte interesante: automatizarea documentelor, robotics sau contextual search, modul in care acestea sunt influentate de dezvoltarea tehnologica si impactul asupra mediului de business si al societatii in general.

    A fost un prilej bun sa transmitem mesajul nostru catre persoanele de decizie, atat din mediul public cat si privat, referitor la beneficiile implementarii solutiilor de automatizare date si documente potrivite pentru afacerile lor, a faptului ca sunt responsabili de aceste schimbari inainte de a fi nevoiti sa le faca.

    Interviu Judit FEKETE – Director IT Zipper Romania



    Impactul solutiilor si serviciilor prezentate, sunt insasi garantia a unei decizii potrivite:


    – Cresterea cu 300% a eficientei personalului prin utilizarea solutiilor de automatizare
    – Reducerea cu peste 50% a timpului de procesare al documentelor
    – Reducerea cu pana la 90% a procesarii manuale a datelor din documente
    – Accesarea rapida si controlata a documentelor in orice moment, de oriunde
    – Economisirea substantiala de timp si de bani prin utilizarea solutiilor de automatizare
    – Instrumente de lucru pentru analiza si implementarea GDPR

    Dorim sa multumim celor peste 180 de participanti, clienti existenti si potentiali, oameni de afaceri, persoane de decizie, influente in mediul de business din industrii precum bancar, asigurari, telecomunicatii, utilitati si administratie publica, care au aratat un real interes subiectelor prezentate si care au incredere sa apeleze la solutiile si serviciile oferite de Zipper.

    Promitem ca vom continua sa impartasim din experienta noastra, din expertiza in prelucrarea a peste 1 miliard de metadate anual, sa crestem calitatea serviciilor prin procedurile interne si certificarile ISO si sa asiguram securitatea datelor prin cele 2 data center in Cluj si Bucuresti.

    Imagini eveniment
    https://photos.app.goo.gl/ydI3XNzR7tpjY81C2

    Despre Zipper Romania
    Parte dintr-un grup de firme cu prezenţă în 5 ţări din Sud-Estul Europei, cu două centre de procesare în România şi Moldova, Zipper acopera nevoile companiilor de a-şi optimiza fluxurile interne. Soluţiile şi serviciile de procesare a datelor şi a documentelor receptionate, vehiculate sau expediate dintr-o companie, asigura un suport solid pentru reducerea costurilor si a timpului de procesare.

    Pentru mai multe detalii puteti accesa eZipper.ro
    Sau prin contact direct catre: Anton VOICU – Communication & Lead Performance Manager
    Romania, Bucuresti, Bd. 1 Decembrie 1918 Nr. 1G, sector 3

    T +0213404638

    M +40749998656

    anton.voicu@ezipper.ro

  • Oraşul din România care a investit 30 de milioane de euro pentru a construi un Aqua Park uriaş. Se va întinde pe 12 hectare

    Proiectul cuprinde două zone de bazine, la interior şi exterior, cu cel puţin două bazine de dimensiuni mari, variate tobogane, spa, spaţiu pentru copii cu bazine adaptate pentru cei de vârste mici, locuri de joacă special amenajate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro