Tag: Agricultura

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.460
    numărul de firme care au intrat în incapacitate de plată în luna aprilie, în timp ce de la începutul anului au fost înregistrate aproape 6.000 de dosare de insolvenţă, cu 5,4% mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit ONRC

    1,94 mil. lei
    valoarea primelor subscrise în primul trimestru la nivelul celor 22 de companii membre UNSAR, cu 2% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut

    26 mld. lei
    valoarea sumelor retrase în perioada ianuarie-martie de pe carduri de către clienţii băncilor, în timp ce plăţile efectuate la POS-urile instalate la comercianţi au însumat 4,3 miliarde de lei, potrivit BNR

    10.500
    numărul estimat al beneficiarilor de măsuri de protecţie socială ca urmare a disponibilizărilor colective din companii de stat în perioada 2013-2018, conform Comisiei pentru Muncă din Senat

    -0,1%
    inflaţia lunară în zona euro în luna aprilie, corespunzător unei inflaţii anuale de 1,2%, faţă de 1,7% în luna martie, în timp ce în UE, inflaţia lunară în aprilie a fost 0%, determinând o inflaţie anuală de 1,4%, faţă de 1,9% în martie

    211 mil. euro
    valoarea investiţiilor străine directe în T1, cu 41% mai mică decât în aceeaşi perioadă a anului trecut


     

  • Discuţie Ponta – miniştri pe fonduri UE. Cei mai mulţi bani, alocaţi infrastructurii, dezvoltării şi agriculturii

     La discuţia de la Palatul Victoria sunt prezenţi toţi miniştrii economici.

    Cei mai mulţi bani din resurse comunitare vor fi alocate programelor de infrastructură, dezvoltare regională şi agricultură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 200 de mil. euro vor fi disponibile în următorii patru ani pentru reconversia viţei-de-vie

    În ultimi patru ani au fost disponibili aproximativ 210 milioane de euro pentru procesul de reconversie/replantare a viţei-de-vie. Banii au fost atraşi în proporţie de 100%, mult mai repede decât alte fonduri europene, iar solicitările au fost mult mai mari. “Din acest motiv, am făcut toate demersurile şi ne-am luat angajamentul faţă de producători că vom continua acest program până în anul 2018. Deci încă cel puţin 210 milioane de euro vor fi la dispoziţia beneficiarilor să îi investească în calitate”, a spus ministrul Agriculturii.

    În perioada 23 – 26 mai 2013 se desfăşoară la Bucureşti, la BIblioteca Naţională, Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti 2013 (IWCB 2013). Evenimentul este organizat la iniţiativa Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Viti-Vinicole (ONVPV) de către Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR). În acest an au fost înscrise în concurs 541 probe, din 18 ţări producătoare de vin, vinurile din afara României reprezentând 40 % din total probe.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cioloş, despre Bruxelles ca “Înalta Poartă”: Oricât de înaltă ar fi, tot are o clanţă pe undeva

     “Preşedintele Băsescu, unii dintre dumneavostră vorbeau aici de «Înalta Poartă», de ce face, ce taie şi spânzură Bruxelles-ul. Eu vreau să vă spun că oricât de înaltă ar fi o poartă, tot are o clanţă undeva. Important e să ştii să o găseşti să o deschizi şi să treci dincolo”, a spus oficialul european.

    El le-a cerut fermierilor români să renunţe la ideea delimitării “noi aici, în România, ei acolo în Europa”, având în vedere faptul că sunt beneficiarii unei politici comunitare, respectiv Politica Agricolă Comună.

    “Măcar dumneavoastă, în agricultură să ieşiţi din ideea asta – noi aici, în România, ei acolo, în Europa. Ieşiţi din ideea asta, sunteţi unul puţinele sectoare care beneficiază de o politică comună, Politica Agricolă Comună”, a spus comisarul european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preoţii vor promova măsurile Ministerului Agriculturii la sate

    Protocolul prevede, printre altele, promovarea prin intermediul Bisericii a măsurilor pe care le ia Ministerul Agriculturii.

    Astfel, prin intermediul preoţilor, vor fi promovate la sate măsurile de finanţare a agriculturii atât din fonduri europene, cât şi de la bugetul de stat. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, preoţii vor promova măsurile în afara slujbelor religioase.

    “Preoţii reprezintă vectorul principal în mediul rural şi au o credibilitate foarte mare”, au declarat agenţiei MEDIAFAX reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

    Preoţii le vor vorbi enoriaşilor despre avantajele asocierii, despre fermele familiale şi despre măsuri precum instalarea tinerilor fermieri la sate.

    “Este vorba de susţinerea proiectelor Ministerului Agriculturii, în special cele pe fonduri europene. Oamenii de la ţară sunt circumspecţi atunci când este vorba să primească ceva gratis, aşa cum se întâmplă în cazul fondurilor europene. în zona rurală preotul este printre intelectualii satului şi enoriaşii îi cer sfatul cu privire la diverse probleme”, a declarat agenţiei MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.

    El a afirmat că preoţii nu vor fi plătiţi suplimentar pentru această activitate.  Potrivit părintelui Stoica, în România sunt aproximativ 14.000 de preoţi ortodocşi, dintre care mai mult de jumătate activează în mediul rural.

    “La fiecare slujbă preoţii au incluse rugăciuni pentru recolte mănoase. Sunt rugăciuni de ploaie, când este secetă, sau de contenire a ploii, când plouă prea mult”, a mai spus el.

  • Ce se poate face cu un plasament de 1 mil. euro în agricultură: Noii investitori pot prelua ferme vegetale de până la 700 ha sau pot ridica ferme de 250 de vaci cu lapte

    Ce business de la zero poate porni un investitor “de portofoliu” cu un plasament de 1 milion de euro? “Un investitor care vrea să bage 1 milion de euro în agricultură trebuie să aibe în primul rând în vedere că aici este foarte riscant şi drumul de la aceşti bani la faliment este foarte scurt. În agricultură este aproape ca la loterie dacă nu ai irigaţii. Prinzi un an prost şi poţi rămâne şi cu o gaură de 200-250.000 de euro”, explică Gheorghe Lămureanu, administrator al companiei Agroterra Import Export din Constanţa, care exploatează 1.200 de hectare de teren arabil. Antreprenorul spune că 1 milion de euro reprezintă un buget suficient pentru achiziţia unei ferme ce are în arendă o suprafaţă cuprinsă între 500 şi 700 de hectare de teren arabil dar şi pentru achiziţia mai multor utilaje. “Un investitor poate achiziţiona o fermă foarte frumoasă şi cu 300.000 de euro poate achiziţiona utilaje. Este foarte greu să achiziţionezi 1.000 de hectare de tern care să fie la un loc pentru că terenul este foarte fragmentat”.

    Pentru o fermă de 700 de hectare este necesară achiziţia a patru tractoare de capacitate medie, a unei combine dar şi a unui set de utilaje auxiliare precum pluguri, semănători sau grape disc. Cu o astfel de achiziţie finalizată, un antreprenor nou în agricultură poate face primii paşi într-un plan de afaceri în care amortizarea investiţiei iniţiale ar urma să fie făcută în zece ani. La preţurile din prezent la o producţie medie de 5-6 tone de cereale/hectar, un antreprenor poate obţine încasări totale de aproximativ 1 milion de euro dintr-o exploataţie de 700 de hectare. “Profiturile obţinute variază între 1.000 şi 2.000 lei/hectar în funcţie de nivelul costurilor”, spune Lămureanu.  Marje de 15-20% din afacerile cu cereale  La acest nivel de profitabilitate, un astfel de business ar funcţiona cu o marfă de profit de aproximativ 15%-20%. Nivelul este aproape dublu faţă de cel al unui retailer de încălţăminte sau al unui producător de materiale de construcţii. În agricultură profiturile se pot face încă din primul an în timp ce în alte sectoare precum cel hotelier sau al restaurantelor este nevoie de câţiva ani până la apariţie primelui plus din contul de profit net.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşteptând recolta lui 2013

    În programul de convergenţă, cel mai recent document oficial conţinând estimările pentru 2013, creşterea PIB este prognozată la 1,6%. Cert e că, în incertitudinea privind evoluţia crizei în Europa, agricultura rămâne o potenţială salvare: economiştii BCR văd creşterea economică în 2013 în jur de 1%, iar un an agricol bun ar putea adăuga încă 0,5-0,6%; cei ai Raiffeisen estimează tot 1% şi tot excluzând agricultura, iar cei ai ING Bank apreciază că PIB va creşte cu 1,6%, însă dacă se exclude agricultura, creşterea ar încetini sub ritmul din 2012 sau 2011.

     

  • Raport ONU: Aproape 260.000 de somalezi, jumătate copii, morţi în urma unei crize alimentare

     “Foametea şi grava insecuritate alimentară din Somalia au ucis 258.000 de persoane în perioada octombrie 2010-aprilie 2012, dintre care 133.000 de copii cu vârsta sub cinci ani”, se arată într-un raport realizat de FAO, Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură, şi Reţeaua de Alertă pentru Foamete (Fews-Net), finanţată de Statele Unite.

    Potrivit acestei “prime estimări ştiinţifice” cu privire la bilanţul crizei alimentare, “4,6% din populaţia totală şi 10% dintre copiii cu vârsta de până în cinci ani au murit în sudul şi centrul Somaliei”.

    În regiunile Shebelle Inferior, Mogasdiscio şi Bay, cele mai grav afectate, criza alimentară a ucis, respectiv, 18,17 şi 13% dintre copiii cu vârste de până în cinci ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planurile Cargill în 2013: a renunţat la ulei, vinde active şi vrea să ajungă în Moldova, Banat şi Crişana

    “LUCRĂM ACUM CU 1.200 DE FERMIERI ŞI CREDEM CĂ NUMĂRUL ACESTORA VA CREŞTE SPRE 2.000 ÎN URMĂTORII ANI”, declară Martin Schuldt, country manager Grains and Oilseeds Supply Chain Europe la Cargill România. Schuldt nu a dorit să facă nicio referire la rezultatele financiare de anul trecut sau previziunile pentru anul în curs, dar, conform datelor de la Ministerul Finanţelor, compania are o cifră de afaceri de 650 de milioane de euro în 2011. Cargill are pe plan local operaţiuni în comerţul cu materii prime agricole, producţia de furaje, dar şi distribuţia de pesticide, seminţe şi fertilizatori pentru agricultură.

    Agricultura românească are un mare potenţial, în opinia mai-marilor Cargill, care, atunci când au decis să intre pe piaţă, „s-au uitat la locurile cu cerere şi ofertă şi au decis că este foarte important să fim aici„, explică Schuldt, care face gesturi largi în faţa hărţii României. Concret, pentru că ţara este plasată pe Dunăre şi la malul Mării Negre şi la o aruncătură de băţ de Marea Mediterană, traderilor de cereale le este la îndemână să-şi transporte mărfurile spre zonele în care există cerere. „În nordul Africii şi în Orientul Mijlociu se înregistrează cel mai rapid ritm de creştere al cererii de carbohidraţi şi proteine„, spune şeful Cargill România.

    COMPANIA A ANUNŢAT RECENT CĂ A ÎNCHEIAT UN ACORD CU EXPUR, o filială a companiei franceze Sofiproteol, pentru vânzarea activelor sale de presare, rafinare şi îmbuteliere din România. Tranzacţia vizează şi mărcile de uleiuri vegetale îmbuteliate Untdelemn de la Bunica şi Olpo şi o parte din echipamentele de presare, rafinare şi îmbuteliere a uleiului. Ca urmare a acestei mişcări, „vom rămâne cu circa 250 de angajaţi„, declară Schuldt, al cărui principal focus pentru acest an, completează el, sunt fermierii. Toţi cei zece oameni cu care vrea să sporească echipa firmei anul acesta vor lucra pentru relaţia cu fermierii, care „au un mare potenţial de creştere a afacerilor, date fiind condiţiile naturale excelente„. Una dintre activităţile companiei este aşa-numita „pre-finanţare„ a culturilor, cea mai mare sumă acordată unui fermier pentru cultivarea terenului fiind de două milioane de dolari. „Anul acesta am acordat finanţări de 92 de milioane de dolari şi vrem ca în doi ani această sumă să ajungă la 195 milioane de dolari.”

    ŞI PENTRU CĂ PARTEA DE SUD A ŢĂRII ESTE BINE ACOPERITĂ, în această parte derulân-du-se 75% din rulajele companiei, în opinia lui Schuldt extinderea firească pentru acest an este către zona de vest a ţării şi Moldova; ţinta sa personală ca manager este ca la un moment dat Cargill să acopere şi inima ţării. În prezent, cinci tipuri de mărfuri – între care se numără grâu, porumb şi floarea- soarelui – cumpărate de la fermieri fac 95% din activitatea de comerţ a companiei, care a investit în 17 ani pe piaţa românească 110 milioane de dolari.
    Despre investiţiile concrete pe care le plănuieşte pentru acest an Schuldt nu dă detalii, dar spune că „de zece ani revizuim permanent afacerea; cumpărăm şi vindem întruna„. Compania a vândut anul trecut două silozuri din Ialomiţa către procesatorul de malţ Soufflet Group şi a închis două silozuri din judeţul Giurgiu.

    În România Martin Schuld îşi petrece 95% din timp, dar este responsabil şi de activităţile de pe piaţa bulgărească. „80% din timp lucrez la birou, iar în rest merg prin ţară la cele 26 de locaţii pe care le avem”, povesteşte şeful filialei româneşti. Originar din Germania, Schuldt locuieşte şi lucrează în România din 2005 şi a fost desemnat reprezentant al Cargill în România în 2010.

    CARGILL CONCUREAZĂ ÎN ROMÂNIA PE COMERŢUL DE CEREALE CU ALTE MULTINAŢIONALE,  cum sunt ADM (prin Alfred Toepfer), Bunge, Ameropa sau Nidera. În privinţa finanţărilor acordate fermierilor, principalul competitor al Cargill este grupul Agricover, care a dezvoltat Agricover Credit IFN, o instituţie financiară non-bancară specializată exclusiv pe finanţarea agriculturii. Valoarea creditelor acordate anul trecut a ajuns la 413 milioane de lei, cu 38% mai mult decât în 2011, iar profitul instituţiei a crescut în 2012 cu 46% faţă de anul anterior, ajungând la 11,2 milioane de lei. Anul trecut, Agricover Credit IFN a atras 12,5 mil. euro de la International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale şi 8 milioane de euro de la fondul german EFSE, precum şi peste 147 de milioane de lei de la băncile locale. Numărul fermierilor care au primit credite a crescut cu 48% faţă de  2011. „În ce priveşte finanţarea agriculturii, vedem o creştere importantă de cerere în 2013 şi sperăm că va fi chiar un an bun în termeni de plasamente, deşi contextul economic în România rămâne fragil„, declara recent Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit IFN. Grupul Agricover, sub umbrela căruia funcţionează mai multe companii, lucrează cu peste 3.000 de fermieri. Agricultura a fost anul trecut la nivel de economie un business de 15 miliarde de euro, în scădere cu 16% faţă de vârful de 19 miliarde de euro înregistrat în 2011.

  • Proiecte pentru fermele de familie: Câţi bani ar putea primi cei interesaţi

     “Propunerea pe care Ministerul Agriculturii o lansează va da şansa micilor ferme de familie care vor aplica în cadrul programului să crească şi să producă mai mult pentru piaţă, asigurând astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură”, a declarat vineri într-un comunicat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

    În cadrul sesiunii pentru care sunt alocate 50 milioane de euro vor fi finanţate aproximativ 1.000 ferme de familie, cu o valoare maximă eligibilă a proiectului de 125.000 euro, din care până la 50.000 euro sprijin nerambursabil prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro