Noul oficial britanic însărcinat cu negocierile cu UE pe tema ieşirii Marii Britanii a declarat că activarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona s-ar putea face “înainte sau la începutul anului viitor”.
Davis a mai spus că “rezultatul ideal” ar fi obţinerea “accesului fără taxe vamale” la piaţa unică europeană.
Biotehnologia, cu aplicaţiile sale în cele mai variate domenii, s-ar putea dovedi un atu pentru România, aşa cum IT-ul s-a transformat într-un veritabil motor de creştere economică. Investiţiile în cercetare, acces la finanţări publice şi europene, legislaţie coerentă şi un cadru economic previzibil sunt însă condiţiile fără de care domeniul nu poate prinde aripi.
Detergenţi pentru haine care curăţă la temperaturi mici. Cantităţi reduse de înălbitor pentru producţia hârtiei. Acestea sunt doar două dintre zonele în care biotehnologia şi-a croit drum, iar în domeniul medical aplicaţiile sale sunt mult mai ample. De la insulina esenţială pentru un pacient cu diabet până la tratamentele bioterapeutice pentru bolnavii de cancer sau vaccinuri, biotehnologia este prezentă în tot mai multe aspecte ale vieţii de zi cu zi. În 2014, la nivel european, veniturile celor peste 2.200 de companii din domeniul biotehnologiei s-au plasat la 3,2 miliarde de euro şi avea peste 61.000 de angajaţi. Îndeosebi industria farmaceutică marşează pe descoperirile domeniului pentru a dezvolta tratamente inovative.
Ce poate face România pentru a se transforma într-un hub european – şi de ce nu mondial? – în acest domeniu? Industria biotehnologică din domeniul medical se loveşte, în unele state, de diverse impedimente, cel mai pregnant fiind lipsa investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, motorul creşterii acestui segment. Este şi cazul pieţei locale, ce s-a dovedit a fi dificilă pentru companiile farmaceutice, conform reprezentanţilor domeniului. ăAutorităţile au implementat diverse propuneri de legi care, de-a lungul timpului, au devenit adevărate poveri pentru industria farma“, spune Gábor Sztaniszláv, director general al Amgen România, unul dintre liderii industriei biofarma la nivel global. În fiecare an, compania investeşte un sfert din cifra de afaceri pentru dezvoltarea de medicamente inovatoare. Una dintre companiile deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte dezvoltarea de produse inovatoare în tehnologia ADN-ului recombinat şi în biologia moleculară, AMGen (Applied Molecular Genetics – Genetică Moleculară Aplicată), companie americană de biotehnologie, a fost fondată în 1980, denumirea actuală (ăAmgen“) preluând-o după trei ani de activitate. Afacerile sale s-au extins în întreaga lume, iar astăzi, după 36 de ani de activitate, compania este prezentă în peste 75 de ţări la nivel mondial şi rulează afaceri de 21,7 miliarde de dolari la nivel global, cifră înregistrată în 2015.
La nivel global, Amgen a investit în 2015 în jur de 4 miliarde de dolari în cercetarea şi dezvoltarea de medicamente noi, din care 600 milioane de dolari au fost destinate susţinerii unor programe inovative sau construirii unor facilităţi de producţie de ultimă generaţie. ăO parte din sumele investite ar putea fi direcţionate şi către România, dacă am reuşi să dezvoltăm o strategie pe termen mediu şi lung pe plan local“, spune Sztaniszláv.
Cu mai bine de un deceniu în urmă, Amgen a lansat pe piaţă două dintre primele substanţe terapeutice de origine umană derivate biologic – Epoetină alfa şi Filgrastim – produse care au dus la o îmbunătăţire a stării pentru sute de mii de pacienţi care sufereau de afecţiuni din sfera bolilor renale cronice şi a cancerului. În prezent, compania se concentrează pe şase domenii terapeutice: oncologie/hematologie, boli cardiovasculare, inflamaţie, sănătatea oaselor, nefrologie şi neurologie şi are în dezvoltare 40 de terapii biologice şi şase produse biosimilare. Dintre acestea, două molecule pentru tratarea cancerului se află în ultimă fază clinică – una pentru tratamentul melanomului malign şi una pentru tratamentul mielonomului multiplu.
Medicamentele Amgen sunt destinate tratării bolilor pentru care numărul de opţiuni terapeutice eficiente este limitat sau oferă o alternativă viabilă la celelalte produse disponibile. Înţelegerea mecanismelor biologice fundamentale ale omului reprezintă un element esenţial în dezvoltarea gamei sale de medicamente. Abordarea Amgen, ce a devenit şi sloganul companiei – ăBiologia pe primul plan“– presupune ca în primă fază cercetătorii să exploreze căile moleculare complexe ale bolii, iar apoi să stabilească ce tip de medicament sau ce modalitate de tratament poate să asigure cel mai ridicat nivel de eficienţă şi siguranţă.
Medicover deschide a doua clinică multidisciplinară la Cluj-Napoca, în urma unei investiţii de 300.000 de euro. Aceasta este situată în Liberty Technology Park Cluj, pe Strada Gării, şi oferă acces la zece specialităţi medicale, un departament dedicat de medicina muncii, o sală pentru kinetoterapie şi fizioterapie, precum şi programe pentru sănătatea angajaţilor.
Noua clinică pune la dispoziţia clujenilor zece specialităţi medicale la cele mai înalte standarde suedeze, printre care medicina muncii, cardiologie, ORL, obstetrică – ginecologie, dermatologie, medicină fizică şi de recuperare, precum şi o sală specială pentru kinetoterapie şi fizioterapie.
„Cluj-Napoca este unul dintre motoarele economiei româneşti şi un centru de business de referinţă pentru noi. Deschiderea aici a celei de-a optsprezecea clinici Medicover din România reprezintă un pas natural, întrucât răspunde nevoilor în creştere ale clujenilor şi companiilor locale pentru servicii medicale”, a declarat Adrian Peake, directorul general al Medicover România.
Clinica din Liberty Technology Park este cea de-a doua unitate Medicover din Cluj-Napoca. Prima clinică este operaţională încă din 2006, fiind situată în apropierea Grădinii Botanice, pe Strada Republicii.
În prezent, în cele două clinici Medicover din Cluj-Napoca sunt angajaţi 40 de medici.
Eventualul acces al Marii Britanii la piaţa unică europeană va necesita un acord privind libertatea de circulaţie, anunţă preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
“Marea Britanie nu va avea statut privilegiat privind accesul pe piaţa unică europeană”, a afirmat Donald Tusk, potrivit BBC, la finalul reuniunii Consiliului European.
“Oricine doreşte acces pe piaţa unică europeană trebuie să adere la criterii stricte, fără excepţie”, a spus, la rândul său, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În prezent, cel mai nou pământ românesc are o suprafaţă de 21.410 de hectare, este înconjurat de ape, iar peisajele îţi taie respiraţia. Deşi frumuseţea locului atrage în fiecare an mii de turişti, accesul pe noul teritoriu este interzis!
Vedeţi AICI galeria foto cu cel mai nou teritoriu al României
O zonă spectaculoasă care se întinde pe o suprafaţă de 21.410 de hectare, cu peste 229 de specii de păsări şi soiuri de plante rare, cu peisaje care par desprinse din cărţile cu poveşti şi în care nu poţi ajunge decât cu barca. Şi în care, din păcate, Guvernul României a interzis popularea insulei. Nici măcar turiştii nu au acces pe acest pământ. O măsură pe cât de controversată, pe atât de justificată.
Când Sebastien Cuvelier a început să fotografieze vilele fabuloase ale romilor bogaţi din România un lucru a devenit clar: în comunităţile pe care le-a întâlnit, femeile conduc. Astfel femeile au devenit punctul central al proiectului acestuia, Gypsy Queens (Reginele ţigănci), scrie Slate
“Mi-am dat seama că femeile sunt sufletul acestor comunităţi. Ele sunt cele care insuflă viaţă acestor case care par scoase dintr-un film”, a spus Cuvelier.
Cuvelier a venit în România de 4 ori în 2 ani de zile. A vizitat şi a fotografiat cinci comunităţi rome din ţară: Buzescu, Ciurea, Ivesti, Liesti şi Strehaia.
Prima dată când a ajuns în România, fotograful nu a fost însoţit de un translator şi i-a fost greu să comunice cu familiile rome. Ia luat foarte mult timp să câştige accesul în interiorul unei case, unde a fost impresionat de dimensiunea acesteia şi influenţele arhitecturale. A vizitat mai multe case şi a început să observe un tipar: scări de marmură, logo-urile unor branduri diverse şi tablouri cu dolari.
Centrul comercial Mega Mall Bucuresti a inaugurat o cale rapidă de acces pentru maşini, in urma unei investitii totale de 650.000 de euro.
Rampa are o lungime de 160 de metri, înălţime comparabilă cu cea a unui bloc de 10 etaje şi permite parcurgerea celor şapte niveluri de parcare ale centrului comercial în 30 de secunde.
Parcarea Mega Mall are o capacitate totala de 3.000 de locuri, dispuse pe 7 niveluri, dintre care 1.000 sunt situate pe acoperis. Prin intermediul rampei, vizitatorii centrului comercial pot ajunge direct la zona de food court si divertisment de la nivelul doi.
Mega Mall este cel mai nou centru comercial inaugurat in Bucuresti de grupul de investitii si dezvoltare NEPI. Centrul comercial este rezultatul unei investitii de 165 de milioane de euro şi are o supfaţă totală de 230.000 metri patrati. Mall-ul dispune de un spatiu inchiriabil de 75.000 de metri patrati, dispusi pe 4 niveluri, si gazduieste in prezent 220 de magazine.
Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.
Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.
Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.
Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.
“În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.
În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.
În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.