BusinessMagazin

Tag: piata

  • Dramoleta Flappy Bird: ce alegi între povara succesului şi câştigul a 50.000 de dolari pe zi

    Flappy Bird s-a lansat în mai 2013, fără a atrage însă atenţia prea multor utilizatori. Jocul a primit în general note mici de la critici şi a trecut neobservat o bună perioadă de timp. În ianuarie 2014 însă, jocul a devenit brusc cel mai descărcat de pe platforma AppStore şi a ajuns să producă sume de până la 50.000 de dolari pe zi.

    De ce este Flappy Bird atÂt de popular? Jocul s-a numit iniţial Flap Flap, dar autorul a trebuit să îi schimbe numele pentru că existau deja produse cu un nume similar. Ideea e foarte simplă: jucătorul trebuie să atingă ecranul telefonului pentru a face o pasăre să zboare, scopul fiind de a trece printr-o serie de obstacole. Cu cât se depăşesc mai multe obstacole, scorul creşte. Grafica jocului este extrem de simplă şi similară jocurilor pentru calculatoare din anii ‘80.

    Jocul a fost dezvoltat de Dong Nguyen, un vietnamez care produce soft în mod independent, în doar trei zile. A fost inspirat, după cum autorul povesteşte, de seria de jocuri clasice Mario Bros. Această asemănare i-a adus multe critici, Nguyen fiind acuzat că a plagiat produsele Nintendo. Reprezentanţii companiei japoneze au declarat însă că nu există dovezi cum că tehnologia lor a fost reprodusă în cazul Flappy Bird. Mai mult, aceştia insistă că nu au influenţat în vreun fel decizia de a retrage jocul de pe piaţă.

    “Motivul pentru care Flappy Bird e atât de popular este pur şi simplu diferenţa faţă de celelalte jocuri de pe piaţă. Este de asemenea distractiv să concurezi cu alţii„, a declarat Nguyen în cadrul unui interviu acordat pentru The Verge. „Fiind disponibil atât pe AppStore, cât şi pe Google Play, este uşor să compari scorurile cu prietenii. Poţi de asemenea să le publici pe Facebook sau alte reţele de socializare, fapt care a ajutat mult la creşterea popularităţii sale.”

    A ajuns să câştige 50.000 de dolari pe zi. Mecanismul prin care Flappy Bird produce bani este unul simplu şi prezent la majoritatea aplicaţiilor mobile. În timpul jocului, utilizatorului i se prezintă o serie de oferte sau mesaje publicitare. Pentru fiecare persoană care accesa pagina prezentată, Nguyen primea o sumă de bani. În mod normal, banii produşi de o aplicaţie nu reprezintă cifre impresionante, dar atunci când există 50 de milioane de jucători lucrurile se schimbă.

    Un aspect interesant al Flappy Bird era dificultatea cu care jucătorii pot obţine scoruri mari. Acest lucru nu este întâmplător, creatorul având intenţia ca foarte puţini să poată termina jocul cu succes; Dong Nguyen a structurat nivelurile în acest fel pentru că nu avea timp să aducă îmbunătăţiri programului. Dificultatea de a progresa a dus însă la o dependenţă a celor care descărcaseră Flappy Bird.

  • Cum văd bancherii evoluţia cursului leu/euro în 2014?

    Turbulenţele politice au Început deja să-şi facă simţită prezenţa, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani electorali şi ar fi greu de crezut că 2014 va face excepţie, după cum anticipează şi analiştii. Deteriorarea evoluţiei de pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză. Fluctuaţiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât şi de evoluţiile în plan regional şi internaţional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară din SUA.

    Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susţine Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

    Posibila volatilitate a capitalurilor străine şi procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

    Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanţelor, care ar putea să îşi consolideze poziţia de jucător indirect pe piaţa valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piaţa externă şi locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt aşteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcţie şi de starea lichidităţii din piaţa monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendinţă de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

    Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ţine cursul într-o zonă de echilibru şi a evita volatilităţi foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiţii, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependenţa multor „bilanţuri şi cămine” de creditul în valută, BNR se fereşte de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susţinut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulenţele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiştii. Iar experienţa anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susţinând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidenţiale, cât şi europarlamentare.

  • Aplicaţiile mobile ar putea adăuga 63 miliarde euro la economia europeană

    Un raport GIGAOM prezentat la Bruxelles arată că dezvoltatorii de aplicaţii din America de Nord şi Europa au o pondere egală(42%) în veniturile generate la nivelul pieţelor din Uniunea Europeană şi Statele Unite, relatează Businessrevieweurope.com.

    În acest moment, industria susţine un milion de dezvoltatori şi încă 800.000 de persoane ce se ocupă cu marketing sau vânzări. Până în 2018, însă, numerele ar putea creşte la 2.7 milioane, respectiv 2.1 milioane. Cumpărătorii şi publicitatea în aplicaţii au adus 6.1 miliarde euro, sumă ce ar trebui să ajungă la aproape 19 miliarde în următorii cinci ani.

    Studiul a arătat, printre altele, că primele 28 de companii din Uniunea Europeană au creat 40% din aplicaţiile prezente pe pieţele din Europa şi Statele Unite. Pe de altă parte, una din principalele griji ale dezvoltatorilor europeni este ritmul de implementare a tehnologiei 4G, necesară pentru o mai bună conectivitate şi rulare a aplicaţiilor.

  • Industria, din nou pe val

    Statistica producţiei industriale, comunicată de INSSE în această săptămână, se corelează cu ultimele date privind evoluţia economiei, care arată o creştere a PIB de 1,7% în termeni trimestriali în perioada octombrie-decembrie şi de 3,5% pentru întreg anul trecut, “semnificativ peste aşteptările pieţei de 0,3% şi, respectiv, 2,6%”, conform analiştilor ING Bank România.

    Potrivit aceloraşi analişti, astfel de date anunţă o continuare a evoluţiei pozitive a industriei în 2014, deşi performanţa din 2013 va fi greu de depăşit, întrucât este improbabil ca un impuls de genul extinderii producţiei Ford să se repete în acest an.

  • Judeţul din România unde s-au vândut patru maşini noi în 2014: două Dacii, un Seat şi un Volkswagen

    Dintre maşinile noi, cea mai populară marcă a fost Dacia, cu două unităţi, urmată de Volkswagen şi Seat, cu cîte o unitate. Numărul de maşini second-hand înmatriculate a fost de 271, iar peste 150 de maşini au fost reînmatriculate.

    Următoarele judeţe cu cele mai puţine înmatriculări au fost Giurgiu (opt unităţi) şi Vaslui şi Botoşani (câte nouă unităţi). La polul opus s-a situat Bucureşti, cu peste 3200 de maşini noi înmatriculate, urmat de Ilfov, Constanţa şi Timiş.

    Piaţa auto de maşini noi din România a ajuns în decursul anului 2013 la doar 20% din nivelul înregistrat în anul 2008, conform unei analize Auto.ro. Înmatriculările de maşini noi din România au înregistrat la finalul anului 2013 doar 57.700 de unităţi, reprezentând 20% din nivelul anului 2008, când s-au înregistrat 285.500 de unităţi. Piaţa maşinilor reînmatriculate a înregistrat în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani, de doar 205.553 de unităţi, comparativ cu cele 411.439 de unităţi din 2011, sau cele 343.444 de unităţi înregistrate în 2008. Scăderea s-a accentuat în 2013, în urma introducerii timbrului de mediu, inclusiv pentru maşinile înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007.

  • Tânărul care la 30 de ani a ajuns brand manager al Jack Daniel’s: De frica zilei de mâine, românii beau mai puţin whisky

    Pe piaţa de whisky, estimată la 85 de milioane de euro pe an, Jack Daniel’s s-a impus pe poziţia fruntaşă în 2010, în plină criză economică, când obiceiurile de consum şi tendinţele erau date peste cap, iar alte categorii de produse începeau să „muşte” din piaţa whisky-ului.

    La un an de când are în grijă Jack Daniel’s în România, Cezar Gârbea spune despre piaţă că este încă în formare şi într-o permanentă schimbare. „Ultimii ani au dat puţin peste cap creşterea naturală a acestei categorii, fiind strâns legată de starea de spirit a românilor. Astfel, o piaţă care arăta o creştere promiţătoare s-a oprit din avântul pe care îl avea şi chiar a început să scadă odată cu reducerea încrederii românilor în ceea ce le va aduce ziua de mâine”, spune Cezar Gârbea.

    Tendinţa s-a reflectat atât în retail, unde a scăzut frecvenţa cumpărăturilor, cât şi mediul HoReCa, iar românii au început să ia în considerare şi alte băuturi, precum vodca, datorită versatilităţii acesteia, dar şi băuturi mai uşoare cum ar fi prosecco.

    La nivelul pieţei de spirtoase, whisky-ul este al patrulea sortiment în topul vânzărilor, după băuturile cu arome (rachiu), vodcă şi brandy, arată datele companiei de cercetare de piaţă IWSR. În această categorie, Jack Daniel’s se bate în principal cu J&B, Ballantine’s, Johnnie Walker sau Teacher’s.

    În România, marketingul Jack Daniel’s şi al vodcii Finlandia este realizat de către Brown Forman, în timp ce distribuţia este asigurată de către BDG Import.

    Comparativ cu alte state, piaţa locală de whisky este similară în ceea ce priveşte gradul de maturitate, spune Cezar Gârbea, diferenţele aparând în ceea ce priveşte restaurantele, barurile şi cluburile, unde există alt tip de consumator.

    „Dacă acum câţiva ani ieşitul în oraş însemna fie o bere cu prietenii, fie în club cu o sticlă de whisky şi de vodcă, acum consumatorii au evoluat foarte mult şi sunt foarte diferiţi, astfel încât nu mai există un tipar. Totodată devin mai sofisticaţi, la curent cu noile trenduri, caută evenimente şi locaţii care să le ofere ceva nou şi cred că, cel mai important, să le ofere o experienţă unică.”

    În aceste condiţii, jobul brand managerilor este să construiască o marcă pe termen lung, susţinută de o comunicare coerentă, adaptată realităţilor pieţei. În industria de whisky, importante sunt şi notorietatea internaţională, dar şi continuitatea în procesul de comunicare.

    Brand managerul pentru Jack Daniel’s este de părere că cea mai mare provocare în slujba sa este să facă alegerea corectă din punctul de vedere al comunicării pentru brand într-un mediu plin de alternative. Odată găsit mixul perfect, urmează un pas la fel de important, execuţia, care în cazul brandurilor premium, cum este Jack Daniel’s, poate face diferenţa între reuşită şi eşec.

    „Comunicarea bazată în bună parte pe BTL şi dependenţa de mediul on trade, HoReCa, fac ca opţiunile să fie nenumărate, dar fiecare are avantaje şi dezavantaje. Pe de altă parte, ar trebui ca aceste opţiuni să fie în linie cu ceea ce vrei tu ca brand să comunici şi să fie identificabil cu tine, dar nu într-un mod intruziv pentru consumator, ci într-unul natural.”

    Cum piaţa este departe de a fi matură, mai este loc pentru noi jucători, însă cei nou intraţi trebuie să-şi croiască drumul către consumatori având de înfruntat branduri vechi de sute de ani, care au avut timp să „înveţe„ cum să se promoveze şi au de asemenea experienţa anilor de creştere, dar şi de criză economică.

    „E nevoie de atenţie la detalii atât în conceperea strategiei pe următorii ani, cât şi la fiecare activare pe care o faci în piaţă (…) pornind de la a comunica cât mai fidel valorile brandului în ochii consumatorului şi până la ultimul şurub pus la un eveniment din cadrul Studio No. 7.”

  • Studiu de caz: Strategie de exportat vin românesc

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a scăzut în fiecare an de criză, ajungând în 2012 la o valoare estimată la 300 de milioane de euro, faţă de cele 500 de milioane de euro la care se plasau vânzările în 2008. 2014 va fi primul an de la debutul crizei când piaţa vinului ar putea înregistra o creştere modestă de 5%. Piaţa a fost zguduită şi de puterea redusă de cumpărare a românilor, coroborată cu exporturile scăzute de vin (22 milioane de euro în 2012), la jumătate faţă de nivelul importurilor.

    DECIZIA: Creşterea capacităţii de producţie şi diversificarea ofertei de vinuri prin cultivarea a peste 20 de soiuri de struguri şi prin retehnologizarea unei crame pentru care grupul a investit până în prezent circa 20 de milioane de euro. Anul trecut, a început creşterea capacităţii de producţie în cramă, prin noi investiţii care vor totaliza anul acest un milion de euro şi prin noi suprafeţe de vie cultivate în intervalul 2012-2013, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro. Vinurile ţintesc consumatorii, interni sau externi, pe mai multe niveluri de produs. Anul trecut, compania s-a concentrat pe vinurile premium, lansând şi un nou brand, Selene.

    CONSECINŢE: Cifra de afaceri cumulată a celor trei companii care compun Grupul Recaş a ajuns în 2013 la 24 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum cinci ani. În 2014, creşterea internă este estimată la 15%, iar pentru exporturi poate ajunge la 50%.

    În 2O13-2O14 am concentrat investiţiile atât în vie, cu 96 de hectare noi plantate, cât şi în mai multe combine de recoltat struguri şi în cramă, pentru care estimăm o creştere a capacităţii de producţie primare până la trei milioane de litri”, descrie strategia de investiţii Philip Cox, unul dintre proprietarii Grupului Cramele Recaş, format din companiile Cramele Recaş, Cramele Recaş Prod şi Cramele Recaş Group. Utilajele de ultimă generaţie pentru creşterea capacităţii de prelucrare şi îmbuteliere a vinului – printre care un filtru, şini de stabilizat vinurile, aparate cu automatizare a zonei de îmbuteliere – au totalizat anul trecut 500.000 de euro şi au făcut posibilă creşterea vânzărilor, atât pe plan intern, cât şi în afara graniţelor. Creşterile se justifică, potrivit reprezentanţilor grupului, printr-o strategie care să ofere vinuri cu un raport calitate/preţ adaptat pieţei şi prin diversitatea de soiuri pe niveluri de produs. În prezent, Recaş cultivă peste 20 de soiuri de struguri, din care produc peste 150 de etichete de vin, adaptate nevoilor din piaţa internă sau externă. Spre exemplu, anul trecut, compania a reînceput să producă vin spumant după 20 de ani, intrând pe piaţă cu două vinuri din gama premium Sole. În total, compania acoperă piaţa prin nouă branduri, de la „vinuri de zi cu zi„ şi până la produse premium. Acestea ajung în 27 de ţări şi în toate judeţele din România, atât în supermarketuri, cât şi în segmentul HoReCa.

  • Bucureştiul înseamnă jumătate din vânzările de maşini noi din România. Sălaj, Mehedinţi, Covasna şi Botoşani se află la polul opus

    Piaţa auto locală a rămas şi în 2013 împărţită în trei: Capitala, care se menţine la un nivel european, cu aproape jumătate din totalul de maşini vândute, şi cu cel mai ridicat grad de motorizare, judeţele cu activitate economică puternică precum Cluj sau Timiş, care se apropie de nivelul Bucureştiului, şi judeţele sărace precum Mehedinţi, care se bazează aproape exclusiv pe maşinile la mâna a doua.

    Gradul redus de motorizare a României a făcut ca cererea de maşini să rămână mare chiar şi în ultimii anii. Pe fondul veniturilor reduse ale doritorilor, cererea s-a mutat însă, în mare parte, către maşinile second-hand. „Raportul dintre maşini noi vândute şi importurile de automobile second-hand diferă de la regiune la regiune. Dacă ne uităm pe hartă, vom vedea că în vestul ţării mulţi optează pentru importuri de maşini la mâna a doua, spre centru sunt judeţe mai mari cu firme de leasing şi implicit sunt preferate cele noi, iar în sud există problema maşinilor înmatriculate în Bulgaria„, a spus Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Totodată, piaţa auto depinde direct de veniturile populaţiei. Spre exemplu, în Bucureşti s-au vândut anul trecut 33.600 de autoturisme, reprezentând 49% din totalul de 68.700 la nivel naţional în condiţiile în care salariul mediu net în Capitală este de 2.254 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

    „Vânzările de autoturisme, ca şi consumul privat, depind de salarii. Momentan consumul a coborât, dar este stabil şi nu mai creşte. În următorii ani vom vedea câţi bani vor putea fi cheltuiţi pe maşini. La nivel regional vedem pieţe precum Ungaria sau Slovacia unde consumul creşte pe măsură ce economia îşi revine. Doar aici nu vedem o creştere a consumului, cu toate că a existat o creştere economică„, a spus Boris Billich, directorul general al Mercedes-Benz România. El a subliniat că, pe fondul unei inflaţii reduse, care susţine veniturile populaţiei, piaţa auto locală ar putea reveni pe creştere în acest an.

  • Vânzările Dacia în Germania au crescut în ianuarie de peste trei ori mai rapid decât piaţa

     Doar cinci din cele 33 de mărci analizate au consemnat creşteri mai rapide decât Dacia, arată date publicate joi de Autoritatea Federală Germană pentru Transport Auto (KBA).

    Astfel, înmatriculările Jaguar s-au dublat faţă de ianuarie anul trecut, la 381 unităţi, Honda a înregistrat o creştere de 53%, la 1.651 autovehicule, Mazda a avansat cu 49,4%, la 4.331 unităţi, Ford a urcat cu 42,2%, la 14.604 maşini, iar Chevrolet a consemnat o creştere de 26,1%, la 1.803 unităţi.

    Dintre mărcile analizate, 17 au înregistrat o evoluţie pozitivă, KIA a atagnat, iar restul au scăzut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PwC: Volumul tranzacţiilor imobiliare din România va creşte uşor în acest an, în special cu birouri

     În topul primelor zece oraşe pentru investiţii imobiliare în acest an se plasează, în ordine, Munchen, Dublin, Hamburg, Berlin, Londra, Zurich, Istanbul, Copenhaga, Stockholm şi Frankfurt, potrivit raportului Emerging Trends in Real Estate® Europa 2014.

    “În ceea ce priveşte piaţa imobiliară din România ne aşteptăm la o uşoară creştere a tranzacţiilor, îndeosebi pe segmentul de birouri şi mult mai mică activitate de achiziţie pe segmentele de retail, industrial şi rezidenţial”, a declarat Francesca Postolache, director servicii de audit, liderul echipei de servicii pentru sectorul imobiliar PwC.

    Datele companiilor de consultanţă imobiliară arată că anul trecut volumul tranzacţiilor imobiliare din România a depăşit 300 de milioane de euro.

    Potrivit raportului, investitorii imobiliari se orientează spre pieţele în redresare economică, capitalele regionale şi proprietăţile de clasă secundară, pe măsură ce competiţia pentru activele imobiliare europene de clasă A se intensifică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro