BusinessMagazin

Tag: piata

  • Cinci joburi care te vor convinge să îţi dai demisia şi să pleci definitiv din România

    Postul de Analist Financiar în domeniul FMCG vine cu un salariu de minim 5.000 de dolari pe lună. Doritorii trebuie să aibă experienţă de cel puţin trei ani pe o poziţie similară şi să fie licenţiaţi la o facultate de profil economic.

    Unul dintre cele mai bine plătite locuri de muncă disponibil în Dubai este de Administrator Resurse Umane. Lista de responsabilităţi este extrem de lungă, dar şi salariul pe măsură, începând de la 30.000 de dolari pe lună. Din punct de vedere al educaţiei, cei ce vor să aplice la acest post trebuie aibă diplome în domeniul resurselor umane şi al salarizării.

    Un alt loc de muncă interesant este cel de Director de logistică şi aprovizionare, oferit de mai multe firme din capitala Emiratelor Arabe Unite. Salariul este de 5-6.000 de dolari pe lună, dar vine cu o condiţie de bază, şi anume experienţa în domeniu. Unele companii cer trei sau cinci ani vechime, însă altele impun chiar şi zece ani de lucru pe o poziţie similară.

    Specialiştii din România pot aborda şi poziţia de Marketing Manager, extrem de apreciată în Dubai dacă ne gândim la salariul de 5.500 dolari pe lună. Cerinţa de bază este ca aplicantul să fi terminat o facultate de profil.

    Într-un cu totul alt domeniu, cei specializaţi în producţia video pot acum să lucreze în Dubai ca producător de clipuri promoţionale. Se cer trei ani experienţă în domeniu şi un portofoliu bine pus la punct. Compania care angajează oferă un salariu de 6.000 de dolari pe lună plus o serie de beneficii ce se discută în cadrul interviului.

  • Cinci joburi care te vor convinge să îţi dai demisia şi să pleci definitiv din România

    Postul de Analist Financiar în domeniul FMCG vine cu un salariu de minim 5.000 de dolari pe lună. Doritorii trebuie să aibă experienţă de cel puţin trei ani pe o poziţie similară şi să fie licenţiaţi la o facultate de profil economic.

    Unul dintre cele mai bine plătite locuri de muncă disponibil în Dubai este de Administrator Resurse Umane. Lista de responsabilităţi este extrem de lungă, dar şi salariul pe măsură, începând de la 30.000 de dolari pe lună. Din punct de vedere al educaţiei, cei ce vor să aplice la acest post trebuie aibă diplome în domeniul resurselor umane şi al salarizării.

    Un alt loc de muncă interesant este cel de Director de logistică şi aprovizionare, oferit de mai multe firme din capitala Emiratelor Arabe Unite. Salariul este de 5-6.000 de dolari pe lună, dar vine cu o condiţie de bază, şi anume experienţa în domeniu. Unele companii cer trei sau cinci ani vechime, însă altele impun chiar şi zece ani de lucru pe o poziţie similară.

    Specialiştii din România pot aborda şi poziţia de Marketing Manager, extrem de apreciată în Dubai dacă ne gândim la salariul de 5.500 dolari pe lună. Cerinţa de bază este ca aplicantul să fi terminat o facultate de profil.

    Într-un cu totul alt domeniu, cei specializaţi în producţia video pot acum să lucreze în Dubai ca producător de clipuri promoţionale. Se cer trei ani experienţă în domeniu şi un portofoliu bine pus la punct. Compania care angajează oferă un salariu de 6.000 de dolari pe lună plus o serie de beneficii ce se discută în cadrul interviului.

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi de peste 100.000 de euro cinci companii producătoare de tehnică dentară

    Companiile sancţionate sunt: Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania – 63.402 lei (14.260 euro); Dentotal Protect SRL  – 232.433 lei (52.277 euro); Helios Medical & Dental SRL – 75.263 lei (16.927 euro); Tehnodent Poka SRL – 65.726 lei (14.783 euro); West Dental Teh-med SRL – 19.413 lei (4.366 euro).

    În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constat că furnizorul Vita Zahnfabrik Germania s-a înţeles cu patru distribuitori în privinţa discounturilor maxime pe care aceştia din urmă le puteau acorda la vânzarea produselor sale. “Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite, care conduc la denaturarea concurenţei. Fiecare companie trebuie să îşi stabilească politica de preţuri independent, nu printr-o înţelegere cu alte companii. Practic, prin această înţelegere a fost eliminată concurenţa între distribuitori, ceea ce ar fi fost în beneficiul consumatorilor”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Vita Zahnfabrik H. Rauter Germania are ca obiect de activitate producţia şi distribuţia dinţilor artificiali, a materialelor ceramice şi de alt tip pentru reconstrucţia dinţilor, a accesoriilor de tehnică dentară şi a altor produse pentru tehnicienii dentari şi medicină dentară. Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Tehnodent Poka şi West Dental Teh-med sunt distribuitori ai furnizorului german pe piaţa distribuţiei de materiale şi aparatură pentru tehnică dentară şi cabinete stomatologice

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi de peste 100.000 de euro cinci companii producătoare de tehnică dentară

    Companiile sancţionate sunt: Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania – 63.402 lei (14.260 euro); Dentotal Protect SRL  – 232.433 lei (52.277 euro); Helios Medical & Dental SRL – 75.263 lei (16.927 euro); Tehnodent Poka SRL – 65.726 lei (14.783 euro); West Dental Teh-med SRL – 19.413 lei (4.366 euro).

    În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constat că furnizorul Vita Zahnfabrik Germania s-a înţeles cu patru distribuitori în privinţa discounturilor maxime pe care aceştia din urmă le puteau acorda la vânzarea produselor sale. “Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite, care conduc la denaturarea concurenţei. Fiecare companie trebuie să îşi stabilească politica de preţuri independent, nu printr-o înţelegere cu alte companii. Practic, prin această înţelegere a fost eliminată concurenţa între distribuitori, ceea ce ar fi fost în beneficiul consumatorilor”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Vita Zahnfabrik H. Rauter Germania are ca obiect de activitate producţia şi distribuţia dinţilor artificiali, a materialelor ceramice şi de alt tip pentru reconstrucţia dinţilor, a accesoriilor de tehnică dentară şi a altor produse pentru tehnicienii dentari şi medicină dentară. Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Tehnodent Poka şi West Dental Teh-med sunt distribuitori ai furnizorului german pe piaţa distribuţiei de materiale şi aparatură pentru tehnică dentară şi cabinete stomatologice

  • Campioni şi codaşi. Dar la capitole diferite.

    Cum a evoluat piaţa cărţii în ultimii ani şi ce previziuni aveţi pentru 2014?

    Marin Vidraşcu: Din păcate, nu ne putem mândri cu performanţele pieţei de carte din ţara noastră, ne aflăm pe ultimele locuri la citit în Europa: doar 20% dintre români citesc cel puţin o carte într-un an. Prin comparaţie, 70% dintre francezi, de exemplu, citesc minimum o carte pe parcursul unui an.

    Dacă ne plasăm în contextul pieţei mondiale de carte, perspectiva devine şi mai descurajantă: industria mondială a cărţii se ridică la o valoare totală de 100 miliarde de dolari, din care SUA deţine 45 miliarde iar Europa 30 de miliarde. în acest peisaj, piaţa de carte de la noi este estimată la 60 milioane de Euro (în timp ce germanii, spre exemplu, au o piaţă de 7 miliarde de euro!). în România, valoarea aceasta se menţine din 2008 de la debutul crizei, când piaţa şi-a redus valoarea la jumatate. Probabil că şi la finele lui 2014 îşi va pastra aceleaşi cote.

    Referitor la consumul de carte al românilor, cred că această situaţie nefavorabilă este generată de o combinaţie de factori economici, sociali şi de educaţie. Dar mai cred că, de fapt, adevărata şi cea mai importantă concurenţă a obişnuinţei de a citi este tentaţia programelor de la TV, cărora românii i-au căzut victime. Există un studiu realizat în martie anul trecut de Institutul Francez Médiamétrie care ne situează pe primul loc în Europa la “consumul de TV”: românii petrec în medie 5 ore şi 30 de minute zilnic în faţa televizorului. Enorm! Ne-am dori ca măcar o oră dintre acestea să fie dedicată cititului. Din păcate, lectura la români nu este o nevoie zilnică, cum se întâmplă în alte ţări.

    |n ce ne priveşte, încercăm să rămânem optimişti şi să venim în întâmpinarea cititorilor noştri cu cărţi bune dar şi cu proiecte creative de încurajare a lecturii. Anul trecut am derulat două astfel de proiecte ‒ Noaptea cărţilor deschise, cu ocazia Zilei Internationale a Cărţii şi E coadă la carte! ‒ al căror rezultat ne-a surprins până şi pe noi: fiecare campanie s-a bucurat de prezenţa şi participarea a mii de cititori entuziaşti. Aşadar, există speranţă că lucrurile pot deveni mai bune, trebuie doar să găsim modalitatea potrivită de a aduce carţile în mâinile oamenilor.

    Anul acesta, este unul important pentru noi: Litera împlineşte 25 de ani de la înfiinţare şi intenţionăm să sărbătorim cum se cuvine această vârstă: avem în plan peste 400 de titluri noi dar şi o megacampanie de marketing care se va întinde pe tot parcursul anului şi care sperăm să îi „prindă” şi să îi surprindă în mod plăcut, ca şi până acum, pe cititorii noştri.

    Cum au evoluat vânzările companiei şi ce aşteptări aveţi pentru anul următor?

    Marin Vidraşcu: După cum vă spuneam, situaţia nefavorabilă generală a consumului de carte nu ne-a descurajat, ci dimpotrivă, ne-a determinat să fim mai creativi. Aşa că, datorită unei politici foarte bine gândite în care am iîmbinat canalele alternative de vânzare, cu un marketing creativ şi cu o strategie de dezvoltare a propriei reţele de distribuţie, am reuşit să fim mai aproape de cititorii noştri şi, în consecinţă, şi vânzările au fost bune, ne-au răsplătit efortul. Ca să vă răspund în cifre, am încheiat anul trecut cu o CA de 40 milioane de lei. Având în vedere că piaţa de carte de la noi se află la o valoare totală de 270 milioane de lei, aritmetica simplă ne situează la o cota de piaţă de 15%. Este un rezultat care ne onorează şi sperăm ca şi anul viitor să ne păstrăm cel puţin la acelaşi nivel.

    Care sunt preferintele, în acest moment, cele mai dinamice zone din punct de vedere al domeniilor de interes pentru cărţi?

    Marin Vidraşcu: Există un interes crescut pentru cărţile pentru copii şi în special pentru licenţa Disney care în momentul de faţă este cel mai valoros şi mai dorit brand de carte pentru copii din România. Am editat sub această Disney peste 100 de titluri şi numai pentru anul acesta mai avem în plan încă 150. Sunt produse calitative, educative şi mai ales complexe: majoritatea sunt însoţite de suport audio sau de diverse “accesorii-jucării” care vin să completeze informaţia scrisă.

    în plus, în ce priveşte cărţile Disney însoţite de CD-uri audio, am încercat să aducem atât “voci” cunoscute şi iubite de copii  – Stela Popescu, Daniela Nane, Oana Sârbu, pentru a da glas poveştilor clasice, cât şi vocile eroilor din filmele Disney prezente pe marele şi micul ecran din România – Valentin Uritescu (dl. Smee din serialul Jake şi piraţii din ţara de Nicăieri), ştefan Aruxandrei (Mickey Mouse), Claudiu Maier (Stropi din filmul Avioane), Florian Ghimpu (monstrul Mike din Universitatea monştrilor), Anca Ilieşe (Anna din recent lansatul Regat de gheaţă).

    Tot în ce ne priveşte, alte domenii de interes pentru cititorii din România sunt cărţile practice (dezvoltare personală, familie, sănătate, frumuseţe, cultură generală, călătorii şi timp liber) cel al dicţionarelor, enciclopediilor şi atlaselor.

    Daca ar fi să fac un clasament procentual de vânzare a cărţilor din aceste domenii, ar arată aşa: 40% din vânzările Litera – cartea de copii, 27% cartea practică, 12% dicţionarele, enciclopediile şi atlasele.

    Care sunt tendintele in ce priveste vanzarile online versus cele din retailul classic?

    Marin Vidraşcu: Este foarte interesant: în ultimul an, s-a observat o migraţie a distribuţiei de carte din reţeaua clasică (librării, chioşcuri etc.) în online. Sunt mai multi factori care au dus la această migraţie: închiderile din retailul clasic de carte, creşterea interesului populaţiei (şi în special a tinerilor) pentru online dar şi scăderea preţurilor la dispozitivele electronice care îţi dau accesul la acest mediu (smartphone-uri, tablete etc).

    Tot în ultimul an şi tot legat de zona online, piaţa a înregistrat o dublare a vânzărilor de carte electronică, de la 1% cât înregistra în 2012, la 2% în 2013. şi cel mai probabil lucrurile vor evolua în acest spirit.

    La Litera, am fost tot timpul interesaţi sa fim la curent cu cele mai noi tendinţe în tehnologie şi editare, aşa că în momentul de faţă avem deja în oferta noastră 300 de e-bookuri pe care le vindem prin intermediul elefant.ro, cea mai mare platformă de vânzare online din România, dar şi pe platforme internaţionale, cum ar fi amazon sau apple.

    Ce mecanisme de promotii folositi pentru online?

    Marin Vidraşcu: Pe site-ul litera.ro, avem în permanenţă promoţii la carte şi, de asemenea, investim şi în optimizarea pentru motoarele de cautare (S.E.O.) şi in campanile de promovare Adwords.

    Ca mecanisme de promotii folosim reducerile în functie de anumite evenimente (Ziua Indrăgostiţilor, ziu femeii, Ziua Mondială a Cărtii, Black Friday, back to school etc), promoţiile cu acordarea unui produs gratuit (de tipul 2 plus 1 gratis sau carte-cadou la orice comandă), reduceri combinate cu intrarea automată în tombolă cu premii importante (maşini, sejururi în afara ţării etc.), transport gratuit la un anume cuantum al comenzii, promoţii speciale pe bază de cod sau de cupon etc.

    Care este apetitul cumparatorilor pentru promotii (deopotriva in online dar si in offline)?

    Marin Vidraşcu: Apetitul pentru promoţii există şi este mare; promoţia este, până la urmă, unul dintre motoarele vânzării, indiferent că se întamplă în mediul online sau offline. Pe site-ul nostru www.litera.ro, dar şi in reţeaua proprie de distribuţie avem permanent promoţii. şi încercăm să le divesificăm de fiecare dată ca şi cuantum, ofertă selectată şi mecanism, astfel încât să acoperim nevoile şi dorinţele tuturor.  

    Cate spatii de vanzare proprii aveti in acest moment?

    Marin Vidraşcu: Avem 25 de BookStopuri Litera, minilibrării localizate în principalele centre comerciale din Bucureşti şi din ţară iar anul trecut am deschis librăria Litera de pe Magheru, vizavi de hotelul Lido, cu un spaţiu spatiu de expunere şi vânzare de 33 mp.

    Luam în calcul în viitorul apropiat un buget semnificativ de investiţii pentru dezvoltarea întregii reţele: intenţionăm să ne extindem reţeaua de BookStopuri şi să deschidem librării Litera şi în Iaşi, Cluj, Timişoara şi Braşov.

  • Adevărul din spatele rafturilor strălucitoare: să fii croitor pentru Zara şi H&M în România este una dintre cele mai prost plătite meserii

    Într-o perioadă când marile combinate industriale abia îşi mai trag sufletul, iar multe din micile oraşe din România pierd fabricile în jurul cărora au fost construite, producătorii de textile în sistem lohn rămân una dintre puţinele oportunităţi de angajare. „Am fost plecat din ţară câţiva ani, însă m-am întors în România pentru că m-am căsătorit şi am decis să îmi întemeiez aici o familie. Am lucrat întâi într-un abator, unde munca era grea, dar salariul era mai mare. Am ajuns aici (la producătorul de textile Alison Hayes, n.red.) din cauza unor probleme de sănătate. Munca e mai uşoară, însă şi salariul e mai mic. Alte opţiuni de angajare nu sunt“, spune Victor, un tânăr de 26 de ani care locuieşte în Urziceni, judeţul Ialomiţa.
    Întoarcerea românilor din vest, unde criza a accentuat problema locurilor de muncă, scăderea salariilor şi şomajul în creştere de pe piaţa locală au devenit factori favorizanţi pentru industria de lohn, care începuse să piardă teren în România înainte de criză, când pretenţiile românilor erau mai mari.

    În acest context, producătorii de textile au ajuns în topul celor mai mari trei angajatori locali în 11 judeţe din România. Astfel, în judeţul Ialomiţa, unul dintre cele mai sărace din România, există 2.750 de croitori, producătorii de textile fiind cel mai mare angajator local.

    Judeţul din sud-estul ţării, aflat în coasta Capitalei, are printre cele mai ridicate rate ale şomajului (circa 7,5%) şi printre cele mai mici salarii medii din ţară.

    În oraşul Urziceni din acelaşi judeţ şi-au amplasat turnul de comandă britanicii de la Alison Hayes, unul dintre cei mai mari cinci producători locali de textile. Peste 1.300 de angajaţi, 700.000 de haine produse lunar pentru retaileri internaţionali precum Top Shop, Primark sau Debenhams, două fabrici, un centru de prototipuri şi afaceri de peste 40 de milioane de euro, aşa s-ar rezuma pe scurt businessul Alison Hayes în România.

    Alison Hayes este o companie britanică intrată pe piaţa locală în februarie 1994, când a deschis o fabrică la Urziceni, un oraş de nici 20.000 de locuitori, aflat la 60 de kilometri de Bucureşti. Aici şi-a stabilit şi sediul. Ulterior producătorul s-a extins la Buzău cu o nouă unitate proprie de producţie. În total, în aproape două decenii, britanicii au investit peste 25 de milioane de euro pe piaţa locală în terenuri, construcţii şi utilaje.

    În Urziceni toată lumea ştie de Alison Hayes, mai ales că în ultimii ani compania a ajuns cel mai mare angajator local după ce ROFEP – producător de magneţi şi perii colectoare pentru maşini – şi-a redus puternic activitatea, fabrica de cărămidă Soceram s-a închis, ca şi unitatea de producţie de ulei a francezilor de la Sofiproteol (Expur).

    „Avem aproape 600 de salariaţi în Urziceni şi alţi 750 în Buzău şi vrem să mai angajăm. Pe noi ne ajută faptul că tot mai multe fabrici din alte domenii se închid, însă observăm că tot mai mulţi tineri preferă să emigreze“, spune Nicolas Georghiades (42 de ani), directorul operaţional al Alison Hayes şi unul dintre acţionari. El recunoaşte că unul dintre motivele pentru care aceştia pleacă este salariul. În producţia de haine salariul mediu la nivel naţional este de 1.043 de lei net (230 de euro), cu 35% sub media naţională, şi de 4-5 ori mai mic decât salariile pe care le primesc românii pe pieţele vestice pentru joburi nespecializate.

    O altă problemă pentru producătorii de textile este şi faptul că şcolile profesionale au dispărut, astfel că de multe ori trebuie fie să îşi specializeze angajaţii tineri la locul de muncă, fie să aleagă angajaţi cu vechime.

  • Producătorul slovac de lactate Koliba estimează afaceri de 5,5 milioane euro în România în acest an

     Potrivit country managerului companiei, Francisk Emerik Iabloncic, românii rămân fideli produselor autohtone, ceea ce afectează brandurile internaţionale care încearcă să se dezvolte pe piaţa din România.

    Totuşi, românii preferă untul altor lactate şi sunt codaşi în clasamentul consumului de lactate la nivel european.

    “Pentru Koliba, anul 2013 a fost foarte bun pentru producţia de unt, cererea foarte mare de produse fiind dificil de onorat. (…) Cele mai apreciate produse Koliba atât în România, cât şi în celelalte ţări sunt caşcavalul, caşcavalul afumat, untul premium natural şi Gustul untului 57% şi 65% grăsime, Preţul lor se situează la un nivel mediu sau scăzut”, a arătat Iabloncic.

    În ceea ce priveşte brânzeturile însă, produsele Koliba diferă de brânza românească din punctul de vedere al metodei de producţie şi va mai dura ceva timp până când produsele companei din această categorie vor deveni cunoscute pe piaţa locală, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia a avut în ianuarie cea mai puternică creştere a vânzărilor auto în Franţa

     Astfel, numărul înmatriculărilor de automobile noi marca Dacia în Franţa a urcat în ianuarie cu 17,9% faţă de nivelul din periaoda corespunzătoare a anului trecut, de la 7.600 unităţi la 8.980 unităţi, cota de piaţă a producătorului român pe piaţa autohtonă a grupului Renault avansând astfel la 7,16%, faţă de 6,1% cu un an în urmă, potrivit datelor prezentate luni de Asociaţia Constructorilor Francezi de Automobile.

    Înmatriculările de autoturisme noi din Franţa au crescut în ianuarie cu 0,5%, la 125.500 unităţi, după o contracţie de 5,7% anul trecut.

    Asociaţia producătorilor auto din Franţa estimează că piaţa va stagna sau va creşte uşor în acest an.

    Constructorii francezi PSA Peugeot Citroen şi Renault şi-au consolidat în ianuarie poziţia dominantă pe piaţa locală, înregistrând o cotă de piaţă combinată de 59,27%, faţă de 54,77% cu un an în urmă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • H&M a depăşit pragul de 100 mil. euro după trei ani în România

     Suedezii devin astfel primul brand de modă care atinge pragul de 100 de milioane de euro vânzări în România la o reţea de 28 de magazine. Principalul său competitor, Zara – parte a grupului spaniol Inidtex, liderul pieţei locale – nu şi-a publicat încă oficial datele financiare aferente anului 2013.

    Într-o perioadă în care brandurile internaţionale în frunte cu H&M se extind agresiv, multe branduri locale, sufocate, trag obloanele sau intră în insolvenţă, un exemplu în acest caz fiind House of Art, brand intrat în insolvenţă din 2012, la propria cerere.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Spre piaţa de 1 milion de tablete

    Brandurile romÂneŞti precum Allview, Evolio, Serioux sau E-Boda au reuŞit anul trecut să acapareze peste 50% din vÂnzările de tablete PC de pe piaŢa locală, însă preţurile mici cu care aceste produse şi-au făcut loc pe rafturi nu au dus la răsturnări spectaculoase de ierarhii. Sud-coreenii de la Samsung şi americanii de la Apple au fost în 2013, în această ordine, jucătorii care au avut cele mai mari venituri din vânzarea de tablete PC din România – o piaţă cu o valoare aproximată la 75-90 milioane de euro, după cum arată datele obţinute de Business Magazin din industrie.

    Care au fost exact cifrele celor doi giganţi pe piaţa din România? Samsung ar fi obţinut anul trecut în jur de o treime din veniturile de pe piaţa de tablete în condiţiile în care compania a vândut 20% din numărul de unităţi, potrivit datelor preliminare obţinute de BM. Cu tablete care costă aproape 1.000 de euro, dar care totuşi dispar de pe stoc, Apple a reuşit performanţa de a obţine aproape o cincime din banii cheltuiţi de români pe tablete anul trecut, chiar dacă a avut o cotă de doar 6-7% din punctul de vedere al numărului de unităţi livrate.

    Datele se confirmă şi privind în oferta retailerilor: săptămâna trecută, în topul celor mai scumpe 40 de tablete PC aflate în oferta eMag, cel mai mare retailer online IT&C, 3 dintre produse erau marca Samsung, una era Acer, iar 36 (!) erau produse ale Apple.

    Ce spun cei doi giganŢi despre rezultatele pe anul precedent? „Datorită portofoliului bogat de produse, (…) Samsung  a fost lider de piaţă atât din punct de vedere valoric, cât şi cantitativ„, a răspuns Sorin Manea, Telecom Division Manager în cadrul Samsung România, întrebărilor legate de vânzările pe anul precedent, fără a oferi însă niciun detaliu exact privind cota de piaţă a companiei. „Piaţa a avut o evoluţie bună anul trecut.

    Utilizatorii din România au început să aprecieze tot mai mult mobilitatea şi flexibilitatea pe care le oferă o tabletă, astfel că, până la finele anului, s-au vândut pe plan local între 500.000 şi 600.000 unităţi„, a adăugat el.

    Consecvenţi strategiei de comunicare de a nu oferi date despre vânzările din România, reprezentanţii Apple şi distribuitorii companiei americane pe piaţa locală nu au răspuns întrebărilor legate de acest subiect.Datele avansate de Samsung coincid şi cu estimările jucătorilor locali, care văd piaţa de tablete PC de anul trecut la 550.000-600.000 de tablete.