În cererea de reexaminare a şefului statului se arată că, prin alineatul (1) al art. 11 din Legea nr. 247/2005 s-a instituit obligaţia pentru ministerele şi autorităţile publice prevăzute de lege să iniţieze procedurile necesare pentru derularea de oferte publice iniţiale sau secundare de vânzare pentru pachete de acţiuni de minimum 5% emise de societăţile comerciale, societăţile naţionale şi companiile naţionale prevăzute în anexa la lege, în vederea admiterii acţiunilor acestora la tranzacţionare în sisteme de tranzacţionare administrate de S.C. Bursa de Valori Bucureşti – S.A. Această procedură de admitere la tranzacţionare trebuia să se finalizeze cel târziu la 31 decembrie 2008.
Comisia strange informatii privind decizia S&P, dar nu a
hotarat inca daca va lansa o investigatie oficiala sau daca va
convoca persoane la audieri, a adaugat sursa citata.
S&P a anuntat vineri seara ca a redus ratingul de credit al
Statelor Unite de la AAA la AA+, decizie fara precedent, criticata
dur de guvernul american.
Pentru cresterea plafonului s-au pronuntat 74 de senatori, iar
impotriva au votat 26, reflectand faptul ca democratii, sustinatori
ai majorarii limitei de indatorare, beneficiaza de majoritate in
Senat. Dezbaterile au semanat insa cu cele din Camera
Reprezentantilor, cu democrati care au avertizat ca o respingere a
proiectului de lege ar insemna “aruncarea economiei Americii in
haos” (Dick Durbin, Illinois) si republicani ce au avertizat ca
aprobarea unor datorii noi inseamna “un alt fel de incapacitate de
plata, prin faptul ca ne vom plati datoriile cu bani care valoreaza
din ce in ce mai putin de la an la an” (Rand Paul, Kentucky).
Legislatia aprobata de Congres prevede cresterea cu 2.400 de
miliarde de dolari a plafonului de indatorare pentru SUA –
suficient pentru acoperirea necesarului de finantare pana dupa
alegerile din noiembrie 2012. In schimbul acordului asupra
majorarii plafonului, legislatorii americani au convenit asupra
reducerii cheltuielilor de la bugetul federal cu 917 miliarde de
dolari, urmand ca o noua transa de reduceri, de 1.500 miliarde de
dolari pentru urmatorii zece ani, sa fie decisa de un comitet de
reducere a deficitului, ce va fi format din 12 congresmeni
democrati si republicani si va transmite Congresului propunerile
sale in acest sens pana la 24 noiembrie.
Majorarea plafonului datoriei urmeaza sa aiba loc in doua etape:
900 de miliarde de dolari initial, apoi inca 1.500 de miliarde daca
se aproba in Congres reducerile de cheltuieli propuse de comitetul
pentru reducerea deficitului sau daca este aprobat un amendament
introdus de republicani privind introducerea in constitutie a
obligatiei de a mentine un buget echilibrat. Daca niciuna dintre
conditii nu este indeplinita, transa a doua de crestere a
plafonului va fi limitata la 1.200 de miliarde.
Actualul plafon de indatorare expira la 2 august, ora 24, ceea ce
inseamna ca, in lipsa suplimentarii lui, Trezoreria ar fi fost in
imposibilitatea de a onora platile programate pentru perioada
urmatoare, intre care, potrivit Reuters, se numara:
3 AUGUST
32 mld. dolari, incluzand 23 mld. pentru beneficiarii de asigurari
sociale
4 AUGUST
10 mld. dolari, incluzand 3,1 mld. dolari pentru programele
Medicaid si Medicare, avandu-i ca beneficiari pe americanii batrani
si bolnavi; 90 mld. dolari reprezentand datorii ajunse la
scadenta
5 AUGUST
12 mld. dolari, incluzand 3,4 mld. reprezentand salarii ale
bugetarilor si 2 mld. cheltuieli militare
8 AUGUST
11 mld. dolari, incluzand 1,4 mld. reprezentand cheltuieli militare
si 2,2 mld. reprezentand plati in sistemul sanitar
9 AUGUST
11 mld. dolari, incluzand 2,5 mld. pentru programele Medicaid si
Medicare si 1,5 mld. pentru Departamentul Educatiei
10 AUGUST
19 mld. dolari, incluzand 8,5 mld. pentru beneficiarii de asigurari
sociale
11 AUGUST
11 mld. dolari, incluzand 3 mld. pentru programele Medicaid si
Medicare
12 AUGUST
9 mld. dolari, incluzand 2,2 mld. pentru sistemul sanitar si 3 mld.
dolari pentru ajutoare de somaj si ajutoare sociale.
15 AUGUST
41 mld. dolari, incluzand cel putin 29 mld. reprezentand plata
dobanzilor pentru datoriile existente.
In medie, Trezoreria SUA se imprumuta in fiecare luna cu 125 de
miliarde de dolari, pentru a onora obligatiile financiare ale
Washingtonului.
Astfel, adoptia in acest caz poate fi incuviintata numai dupa o
perioada de doi ani, termen in care se poate realiza fie adoptia
interna, fie cea facuta de catre rudele pana la gradul IV cu
domiciliul in strainatate.
Potrivit proiectului de lege, adoptia internationala a copilului
cu resedinta obisnuita in Romania de catre o persoana sau familie
cu resedinta in strainatate poate fi incuviintata, de asemenea,
daca adoptatorul cu domiciliul in strainatate este sot al
parintelui firesc al copilului. Camera Deputatilor urmeaza sa se
pronunte si ea asupra proiectului, in calitate de camera
decizionala.
Proiectul a obtinut 102 voturi “favorabile” si o abtinere.
Senatul a fost prima Camera sesizata. Potrivit proiectului
Guvernului, comercializarea fara autorizatie va fi sanctionata cu
inchisoare de la doi la opt ani si interzicerea unor drepturi.
Durata pedepsei cu inchisoarea va fi insa intre 10 si 20 ani daca
in urma consumului de etnobotanice sunt inregistrate decese.
Conform proiectului de lege initiat de Guvern, pana la obtinerea
unei noi autorizatii de catre comerciantii de produse etnobotanice,
activitatea acestora va fi interzisa. Autorizatia nu va fi
eliberata decat daca, in urma analizei de laborator, se constata ca
produsul nu face parte din categoria etnobotanicelor. Autoritatile
vor avea insa dreptul sa initieze oricand actiuni de control si sa
retraga marfa de pe piata in cazul in care considera ca acesta
prezinta riscuri. In actiunile de control vor fi implicati si
inspectorii Directiei de Criminalitate Organizata si Terorism.
“Senatorul Ion Toma s-a inscris luni, 30 mai 2011, in Uniunea
Nationala pentru Progresul Romaniei. De profesie economist, Ion
Toma a fost ales senator in Colegiul uninominal 2 din
Circumscriptia electorala nr.30 Olt. Aflat la al doilea mandat in
Senat, Ion Toma este membru al Comisiei pentru afaceri europene a
Parlamentului Romaniei”, se arata in comunicat. “Sunt un om de
stanga si inscrierea mea in UNPR este un pas firesc. Am venit
alaturi de colegii care au demonstrat ca stanga romaneasca nu si-a
pierdut demnitatea. La fel ca toti colegii din UNPR, nici eu nu
mi-am schimbat crezul politic si valorile, ci altii au schimbat
peste noapte macazul. Regret ca partidul pentru care am muncit ani
de zile s-a schimbat atat de dramatic in rau in ultima vreme. Am
insa si o mare bucurie. Si anume ca in UNPR am regasit fosti
colegi, adevarati prieteni si oameni de caracter. Alaturi de
Gabriel Oprea, Marian Sarbu, Cristian Diaconescu, Vali Steriu,
Anghel Iordanescu, oamenii care au contribuit decisiv la iesirea
Romaniei din recesiune, voi face in continuare o politica de stanga
si voi pune umarul la obtinerea unor rezultate bune pentru UNPR in
2012. Sunt sigur ca daca nu ar fi existat UNPR, Romania ar fi fost
astazi intr-o situatie mult mai dificila. Acest lucru mi-a fost
transmis inclusiv de alegatorii din Olt, cei cu care m-am consultat
inainte de a veni alaturi de UNPR”, a declarat Toma, citat in
comunicatul UNPR.
“Am discutat cu premierul Emil Boc si am convenit ca acest
proiect de lege va fi blocat in Senat. Acesta este dorinta PDL,
acesta este solicitarea si dorinta noastra”, a declarat
presedintele UDMR agentiei MEDIAFAX.Klemen s-a referit la proiectul
de modificarea a Legii educatiei nationale, initiat de catre
deputatul Mircia Giurgiu, care a fost adoptat tacit de Camera
Deputatilor.
“Proiectul de lege trebuie sa fie blocat la Senat, care este
Camera decizionala, unde se poate remedia aceasta defectiune.
Suntem suparati, avem o nemultumire in ceea ce priveste prezenta la
Camera Deputatilor. A fost o perioada mai dificila pentru PDL,
fiind in campanie electorala interna, au avut congresul”, a
explicat liderul UDMR.
Parlamentarii au adoptat, cu 45 de voturi “pentru”, 40
“impotriva” si o abtinere, o propunere legislativa privind
modificarea modului de calcul al impozitului pe autovehicule,
proiect care il are ca initiator pe deputatul PSD Robert Sorin
Negoita. Deputatul a propus, prin initiativa legislativa, ca baza
de impozit sa fie valoarea masinii, iar ministerul finantelor sa
intocmeasca un catalog in care va stabili valoarea autoturismului
in functie de marca, tip, motorizare (eventual nivel de dotari
optionale). Potrivit proiectului, aceasta taxa ar urma sa fie de
0,75 din valoarea masinii. Senatul a adoptat, in calitate de prima
Camera sesizata, acest proiect, in pofida recomandarii Comisiei
pentru buget, care a intocmit un raport nefavorabil.
Conform surselor citate, senatorul Sergiu Nicolaescu nu si-a
argumentat decizia in fata celor prezenti, el facand doar acest
anunt.
Aceleasi surse au mentionat ca liderii senatorilor PSD doresc sa
aiba o discutie lamuritoare cu acesta, miercuri, la urmatoarea
sedinta de grup.
Initiativa formulata de un grup de deputati PNL stabileste ca
orice persoana care a suferit condamnari cu caracter poltic in
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care a facut
obiectul unor masuri administrative cu caracter politic este
indreptatita la compensatii banesti din partea statului roman.