BusinessMagazin

Tag: securitate

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Recomandările specialiştilor Kaspersky pentru strategiile de securitate ale companiillor

    1. Fiţi atenţi la atacurile cu ţintă precisă

    Este foarte posibil ca atacurile cu ţintă prestabilită asupra organizaţiilor financiare să fie realizate prin intermediul unor terţi sau contractori. Adesea, aceste companii au o protecţie mai slabă sau nicio protecţie şi pot fi folosite ca o poartă de acces pentru malware sau tentative de phishing.

    2. Nu subestimaţi ameninţările mai puţin sofisticate

    Infractorii pot lovi în masă, în mod profitabil, folosind instrumente simple. Este posibil ca tehnicile de social engineering să contribuie la 75% din incidentele de fraudă, în timp ce doar 17% să fie cauzate de malware.

    3. Nu alegeţi conformarea în detrimentul protecţiei

    Bugetele sunt de obicei alocate astfel încât să se asigure conformarea la reglementări, dar pentru consolidarea securităţii şi introducerea unor noi tehnologii de protecţie este nevoie de o abordare mai echilibrată în alocarea resurselor.

    4. Faceţi teste de intruziune la interval regulate

    Vulnerabilităţile nevăzute sunt, totuşi, reale. Prin implementarea unor instrumente de detecţie complexe şi a testelor de intruziune, vulnerabilităţile şi incidentele vor ieşi la iveală. Fiţi atenţi la toate slăbiciunile şi ameninţările, înainte de a fi prea târziu.

    5. Ţineţi cont de ameninţările interne

    Angajaţii pot fi folosiţi de infractorii cibernetici sau pot decide să treacă ei înşişi de cealaltă parte. Strategiile eficiente de securitate trebuie să meargă mai departe de protejarea incintei şi să includă tehnici care pot detecta activitatea suspectă din interiorul organizaţiilor.

    Costurile asociate atacurilor cibernetice asupra sectorului financiar sunt în creştere, având în vedere că organizaţiile întâmpină ameninţări tot mai complexe. O nouă cercetare  realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

  • Recomandările specialiştilor Kaspersky pentru strategiile de securitate ale companiillor

    1. Fiţi atenţi la atacurile cu ţintă precisă

    Este foarte posibil ca atacurile cu ţintă prestabilită asupra organizaţiilor financiare să fie realizate prin intermediul unor terţi sau contractori. Adesea, aceste companii au o protecţie mai slabă sau nicio protecţie şi pot fi folosite ca o poartă de acces pentru malware sau tentative de phishing.

    2. Nu subestimaţi ameninţările mai puţin sofisticate

    Infractorii pot lovi în masă, în mod profitabil, folosind instrumente simple. Este posibil ca tehnicile de social engineering să contribuie la 75% din incidentele de fraudă, în timp ce doar 17% să fie cauzate de malware.

    3. Nu alegeţi conformarea în detrimentul protecţiei

    Bugetele sunt de obicei alocate astfel încât să se asigure conformarea la reglementări, dar pentru consolidarea securităţii şi introducerea unor noi tehnologii de protecţie este nevoie de o abordare mai echilibrată în alocarea resurselor.

    4. Faceţi teste de intruziune la interval regulate

    Vulnerabilităţile nevăzute sunt, totuşi, reale. Prin implementarea unor instrumente de detecţie complexe şi a testelor de intruziune, vulnerabilităţile şi incidentele vor ieşi la iveală. Fiţi atenţi la toate slăbiciunile şi ameninţările, înainte de a fi prea târziu.

    5. Ţineţi cont de ameninţările interne

    Angajaţii pot fi folosiţi de infractorii cibernetici sau pot decide să treacă ei înşişi de cealaltă parte. Strategiile eficiente de securitate trebuie să meargă mai departe de protejarea incintei şi să includă tehnici care pot detecta activitatea suspectă din interiorul organizaţiilor.

    Costurile asociate atacurilor cibernetice asupra sectorului financiar sunt în creştere, având în vedere că organizaţiile întâmpină ameninţări tot mai complexe. O nouă cercetare  realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Care sunt pericolele dezordinii digitale şi cum pot fi acestea oprite

    Studiul relevă faptul că, în mod tipic, utilizatorii instalează 12 aplicaţii Android în fiecare lună, dar şterg doar 10 dintre ele, prin urmare adaugă lunar două aplicaţii pe dispozitivul lor. Cu cât mai multe aplicaţii sunt instalate, cu atât organizarea lor este mai importantă pentru a preveni dezordinea digitală. Kaspersky Lab a descoperit, însă, că doar în jumătate dintre cazuri (55%), utilizatorii revizuiesc conţinutul dispozitivelor şi şterg documentele şi aplicaţiile inutile.

    Descoperirile sunt parte dintr-un nou raport alcătuit de Kaspersky Lab si denumit ”Dezordinea digitală şi pericolele sale”. Studiul este bazat pe informaţiile dintr-un sondaj online realizat în 17 ţări, o analiză statistică din Kaspersky Security Network (KSN) şi un experiment despre performanţele aplicaţiilor, realizat de Kaspersky Lab prin testări interne.

    Dezordinea digitală creată înseamnă că actualizarea şi trierea aplicaţiilor sunt mai importante ca oricând, pentru a combate programele malware care folosesc vulnerabilităţile aplicaţiilor ca să pătrundă în dispozitive. Dar studiul a arătat că, într-un sfert dintre cazuri (28%), utilizatorii îşi actualizează aplicaţiile de pe dispozitivele lor doar atunci când sunt forţaţi să o facă, iar în 10% dintre cazuri, ei încearcă să evite total acest lucru.

    Unul dintre principalele pericole este acela că aplicaţiile însele pot pune informaţiile utilizatorului şi dispozitivele în pericol din cauza activităţii de zi cu zi. Datele tehnice ale Kaspersky Lab arată că, din 100 de aplicaţii Android pe care utilizatorii le pot administra (de exemplu, instala şi şterge), 83 au acces la date sensibile despre utilizator, cum ar fi contactele din agendă, mesaje, informaţii şi pot chiar realiza apeluri şi trimite SMS-uri.

    Alte descoperiri din cadrul KSN arată cum aplicaţiile pot să opereze fără permisiunea utilizatorului. În medie, utilizatorii au 66 de aplicaţii pe dispozitivele Android. Atunci când a fost testat un eşantion reprezentativ dintre 66 cele mai populare aplicaţii Android, 54 au fost lansate în background fără ca utilizatorii să le fi atins măcar, consumând, în medie, 22 Mb trafic pe zi fară nicio interacţiune cu utilizatorul.

    ”Utilizatorii îşi expun dispozitivele şi datele personale la ameninţări de securitate pentru că nu iau câteva măsuri simple, dar esenţiale pentru dispozitivul lor, care presupun să curăţe şi să actualizeze software-ul şi aplicaţiile, să regleze setările şi să dezinstaleze aplicaţiile care nu mai sunt folosite”, spune Andrei Mochola, Head of Consumer Business la Kaspersky Lab. “Dezordinea digitală de pe dispozitivele noastre este un semn că nu ne ocupăm deloc de aceste aplicaţii. Riscul este însă să ne confruntăm cu erori ale dispozitivelor, probleme privind durata de viaţă a bateriilor sau infectarea cu malware. Aplicaţiile au acces la cele mai sensibile şi personale date de pe dispozitivele noastre, iar utilizatorii adesea nu sunt conştienţi de faptul că aceste informaţii sunt împărtăşite cu terţi. Le recomandăm utilizatorilor să facă ordine în ”casele” lor digitale. La fel cum o cameră curată şi ordonată aduce o nouă energie în casă, în acelaşi fel, un computer sau un smartphone ordonat este folosit cu mai multă plăcere şi, cel mai important, în siguranţă. ”

    Pentru a combate dezordinea şi a proteja datele personale, utilizatorii ar trebui să respecte câteva măsuri:

    • Înţelegeţi ce şi unde este stocat – faceţi-vă timp să vă monitorizaţi dispozitivele şi să revizuiţi ce informaţii sunt stocate, în ce aplicaţii şi fişiere;
    • Faceţi o ”curăţenie de primăvară” a dispozitivului – rezervaţi-vă timp pentru a face ordine în ”casa” digitală şi a elibera informaţiile păstrate pe dispozitive;
    • Actualizaţi software-ul aplicaţiilor – actualizările trebuie să fie făcute imediat ce sunt lansate noile versiuni;
    • Folosiţi software specializat

     

     

  • Povestea românului care a creat poligonul unde se antrenează hackerii

    Marius Corîci, un clujean cu „antreprenoriatul în sânge”, s-a gândit exact la nevoile specialiştilor în securitate şi a pus în practică ideea unui spaţiu virtual unde aceştia ar putea să-şi încerce abilităţile defensive, dar şi ofensive. A făcut asta încă din 2011, prin intermediul platformei Hack-A-Server, „care era o platformă de tip crowd-source de audit pentru testele manuale de penetrare a serverelor, reţelelor informatice şi aplicaţiilor web”.

    Acest proiect nu a avut succes, iar unul dintre motivele invocate de Marius Corîci este faptul că atunci nu au găsit o piaţă de desfacere pentru un astfel de produs. „Fiind un produs unic şi original, era clar că trebuia formată piaţa, adică era nevoie de promovare, de educarea clienţilor”, cu alte cuvinte era nevoie de crearea unei pieţe pentru acest produs, ceea ce însemna costuri de milioane de dolari. „A trebuit să găsim o altă întrebuinţare la ce construisem până atunci. Aşa s-a născut CTF365. Pe infrastructura Hack-A-Server”, explică Corîci.

    CTF365 (Capture the Flag) a fost înfiinţată de Marius Corîci alături de Marius Chiş şi este o platformă online de training pentru specialiştii în securitate cibernetică. Platforma dezvoltată de români este bazată pe un joc de capture the flag (capturarea steagului inamic) în cadrul căruia fiecare echipă trebuie să atace fortăreaţa inamicului (serverul), utilizând o tactică defensivă sau ofensivă. „Prin intermediul platformei, monitorizăm şi măsurăm diferiţi indicatori de performanţă ai userilor, indicatori ce pot fi îmbunătăţiţi prin exerciţii special construite. Scopul principal este de a îmbunătăţi setul de aptitudini specific hackerilor etici (n.r.- aceştia atacă o organizaţie cu acordul acesteia pentru a descoperi vulnerabilităţi)”.

    Echipa CTF creează scenarii astfel încât inginerii IT se pot antrena simulând diferite atacuri şi exploatând anumite vulnerabilităţi; sistemul permite şi ca utilizatorii să-şi creeze şi apăra propriile servere, fortăreţe, la fel cum ar face-o în viaţa reală. Practic, platforma devine un fel de poligon virtual unde armate imaginare se confruntă, iar utilizatorii „pot să facă tot ceea ce este interzis în internetul real astfel încât să-şi îmbunătăţească abilităţile, atât pe securitate cibernetică ofensivă, cât şi pe securitate cibernetică defensivă”. Serviciul dezvoltat de antreprenorul român este destinat exclusiv industriei IT, profesioniştiilor în securitate cibernetică, administratorilor de sistem şi web developerilor.

    Marius Corîci a ales calea antreprenoriatului pentru că se simţea atras de asta încă din copilărie; chiar de pe vremea comunismului făcea „afaceri”, în liceu „am început să fac poze în liceu şi le vindeam cu 10 lei bucata”. A trecut la profituri mai mari când a început să organizeze vizionări de filme pe video. „Luam 100 de lei fiecărei persoane pentru participarea la vizionare, o noapte întreagă. Eram clasa a XII-a când cineva m-a turnat la miliţie. Mi-au confiscat video-ul (care costa cât un apartament pe vremea accea – bani împrumutaţi de la părinţi, după ce i-am convins, iar ei s-au împrumutat pentru mine) şi mi-au făcut dosar penal. Am scăpat, dar nu vreţi să ştiţi prin ce-am trecut”, povesteşte antreprenorul.

    Pentru a face platforma mai atractivă pentru utilizatori, românii s-au orientat către gamificare. Astfel exerciţiile, dar şi rezultatele indicilor sunt livrate utilizatorilor sub formă de joc, Corîci folosindu-se de mecanici de gamificare pentru a îmbunătăţi rata de retenţie şi de a accelera curba de învăţare. Acest concept de gamificare presupune folosirea de elemente şi principii de joc în contexte serioase, care aparent nu au nicio legătură cu jocul. Tot mai multe companii apelează la astfel de mecanici pentru a creşte productivitatea sau atractivitatea unei acţiuni. În acest context, investiţiile în gamificare a crescut, conform estimărilor, de la 242 de milioane dolari în 2012 la 2,8 miliarde de dolari în 2016 – aceasta fiind una dintre cele mai importante tendinţe ale momentului, potrivit unei cercetări a companiei M2M. În Statele Unite ale Americii, companiile alocă până la 2 miliarde de dolari în fiecare an pentru servicii de gamificare. În prezent, 70% dintre companii apelează la gamificare la nivel global, potrivit informaţiilor companiei de training şi consultanţă Exec-Edu.

    În mediul start-up-urilor româneşti se vorbeşte mereu de dificultatea de a găsi finanţare şi de a crea un background financiar destul de solid încât să nu oprească dezvoltarea produsului, să-i accelereze progresul, fapt semnalat şi de antreprenorul clujean, însă mai important pentru el, implicit o provocare, a fost găsirea echipei potrivite. „La nivel de start-up, succesul depinde de dedicaţia echipei faţă de proiect şi atitudinea ca persoană. După aceea contează abilităţile. Degeaba ai fonduri, dacă primii angajaţi sunt foarte bine pregătiţi profesional şi interesaţi în primul rând de salariu, după care de proiect în sine”, spune el.

  • 3 din 10 români dau acelaşi răspuns când sunt întrebaţi care e cea mai gravă problemă cu care se confruntă ţara

    Alte probleme importante cu care românii consideră că se confruntă România sunt reprezentate de creşterea preţurilor, inflaţia şi costul de trai (24%) şi şomajul (19%). Acestea se suprapun ierarhiei problemelor personale resimţite atât de români, cât şi de restul cetăţenilor Uniunii Europene: condiţiile de viaţă, sistemele de sănătate şi de securitate socială, sistemul de pensii, situaţia financiară a gospodăriei.

    Imigraţia (36%) şi terorismul (34%) sunt cele mai importante probleme ale UE, din perspectiva cetăţenilor, însă procentul românilor care le-au menţionat este în scădere faţă de anul trecut (43% apreciind terorismul drept o problemă şi 47% imigraţia), se arată în Eurobarometru.

    Situaţia economiei naţionale era percepută ca fiind bună şi foarte bună în cea de-a doua jumătate a anului 2016 de un sfert dintre români, procentul celor optimişti poziţionând România sub media UE (41%), dar în linie cu percepţia populaţiei din aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ultima linie de apărare

    „Pentru noi, România este o ţară în creştere şi foarte interesantă. Am înregistrat plusuri semnificative în Europa în ultimii ani, şi alături de acea creştere am început să dezvoltăm o reţea”, spune Christian Hentschel, senior vice president al Palo Alto Networks. „România este una din ţările în care facem afaceri de ceva vreme; cu toate acestea, am început în urmă cu aproximativ un an să aducem oameni, să construim o echipă.”

    Palo Alto Networks are peste 35.000 de clienţi din peste 140 de ţări; printre acestea se numără 85 de companii din Fortune 100. În 2016, veniturile companiei au crescut cu 49% faţă de anul precedent, ajungând la 1,4 miliarde dolari. Listată la bursă în anul 2012, compania a fost numită de către institutul Gartner lider de piaţă pe segementul firewall între anii 2011 şi 2015.

    „Am avut recent un eveniment în România şi am fost plăcut impresionat atât de numărul de parteneri prezenţi, cât şi de interesul arătat. Astăzi, când mă uit la ceea ce facem noi – suntem compania de securitate cibernetică cu cea mai rapidă creştere în acest moment – se vede că oferim soluţii pe care le distribuim în majoritatea sectoarelor, destinate reţelelor, cloudului şi terminalelor (inclusiv staţii de lucru, stickuri USB sau hard diskuri externe, n.red.)”, spune Hentschel. România este parte a Uniunii Europene şi prin urmare intră sub incidenţa anumitor regulamente, aşa cum este şi GDPR – drept urmare, situaţia de aici este similară cu ceea ce se vede în alte state din Europa. „Cerinţele sunt destul de similare la nivel european. Ceea ce văd diferit în România este deschiderea şi gradul mare de conştientizare referitor la ceea ce s-a schimbat din punct de vedere tehnologic. În multe cazuri, clienţii sunt conştienţi că tot ceea ce deţin azi nu va fi neapărat suficient pentru viitorul apropiat.”

    Pentru a răspunde ameninţărilor la adresa securităţii cetăţenilor şi companiilor din UE, Comisia Europeană a prezentat în 2012 un pachet de acte legislative privind reforma normelor UE în materie de protecţie a datelor, care are rolul de a adapta Europa la era digitală. Pachetul de reformă a fost adoptat de Parlamentul European la 14 aprilie 2016 şi cuprinde două instrumente: Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) şi Directiva privind protecţia datelor pentru sectoarele poliţiei şi justiţiei penale. Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) adoptat de Comisia Europeană va intra în vigoare din 25 mai 2018 şi ar trebui să pună capăt fragmentării actuale a normelor UE în materie de protecţie a datelor. În acelaşi timp, pachetul de reformă va crea cadrul implementării unor politici de securitate care să protejeze datele sensibile şi care sunt conforme cu GDPR.

    Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani, explică Christian Hentschel, este că securitatea cibernetică a devenit o piaţă de desfacere. „Poţi să mergi şi să comanzi un atac, dacă vrei; e o piaţă de multe miliarde de dolari, prin urmare oamenii câştigă mulţi bani din asta. E o schimbare majoră, pentru că în trecut aveai indivizi care încercau să dezvolte malware (software maliţios – n.red.) sau să pornească un atac, dar astăzi vorbim de organizaţii bine finanţate, foarte capabile, care pot să se folosească de toată tehnologia disponibilă în era digitală. Totul este disponibil acum, întrebarea este cât de mult eşti dispus să investeşti şi cât timp vrei să acorzi unui atac.”

    Pe de altă parte, explică managerul de la Palo Alto Networks, clienţii nu mai pot răspunde manual unor atacuri automatizate, aşa cum sunt cele de azi. „Clienţii caută acum platforme sau soluţii care să consolideze mai multe funcţii în zona de securitate, să poată corela informaţiile disponibile în lumea securităţii şi să poată alterna răspunsurile în cazul unui atac.”

    ntschel.

  • REALITATEA CRUNTĂ pe care toate guvernele României au ţinut-o SECRETĂ. Dezvăluirile sunt EXPLOZIVE. „I-am spus asta preşedintelui Iohannis”

    Când am fost invitat la Cotroceni, în 2015, după tragedia #Colectiv, în panelul celor 20 membri ai societăţii civile, a fost prima oară când reuşeam să vorbesc de pe poziţia unui om cu o istorie a telefonului ascultat în cea de om ascultat legal, cu atenţie, de către Preşedinte, pe un subiect evitat de mai toată presa oficială: serviciile secrete.

    Poziţie pe care mi-o câştigasem nu numai după 12 de activism civic, dar şi ca ziarist de investigaţii ce publicase multe anchete pe vremea când cazul dosarelor îngropate la Berevoieşti scoteau la iveală cum SRI a încercat să ardă şi să-ngroape foarte multe dosare care “certificau participarea noilor sereişti la Mineriadă şi urmărirea demonstranţilor din Piaţa Universităţii” sau Străuleştiul victimelor Revoluţiei şi Mineriadei. 

    Află aici REALITATEA CRUNTĂ pe care toate guvernele României au ţinut-o SECRETĂ. Dezvăluirile sunt EXPLOZIVE. „I-am spus asta preşedintelui Iohannis”