Tag: scoala

  • În Rusia lui Putin, fetele învaţă la şcoală arta vânătorii de avere

    Peter Pomerantsev, un ziarist britanic cu origini ruse, a început să viziteze frecvent Rusia în urmă cu aproape zece ani, ca producător de reality show-uri pentru televiziune; aşa a văzut el ţara lui Putin, după cum scrie The New York Times. „Realitatea” este redată de forţele întunecate ale Kremlinului – partide false de opoziţie se avântă într-o falsă opoziţie faţă de cei care conduc, un sistem de justiţie fals este angajat în impunerea legii şi ştiri false modelează ceea ce le este permis să vadă celor 143 de milioane de cetăţeni ai Rusiei. Această realitate este descrisă de Peter Pomerantsev în cartea sa „Nimic nu este adevărat şi totul este posibil: inima suprarealistă a Noii Rusii”. În această Rusie, afecţiunea falsă este învăţată şi apoi vândută. The Daily Beast a publicat un extras din cartea lui Pomerantsev în care acesta descrie academiile căutătoarelor de aur, în care tinerele sunt învăţate cum să-i cucerească pe milionari. Iar noua Rusie nu duce lipsă de milionari.

    „Prima întâlnire este guvernată de un principiu important: niciodată să nu vorbeşti despre tine. Ascultă-l. Lasă-l să creadă că îl găseşti fascinant. Află-i dorinţele. Studiază-i pasiunile. Apoi schimbă-ţi comportamentul în funcţie de ce descoperi.” Fetele îşi notează conştiincios ce le învaţă instructoarea. „Teoria afacerii ne învaţă o lecţie importantă: întotdeauna cercetează cu atenţie dorinţele consumatorului.”

    Academia căutătoarelor de aur este şcoala unde găsirea unui bărbat cu foarte mulţi bani devine o profesie pentru tinerele rusoaice. Academia este mare, cu săli din marmură falsă, oglinzi uriaşe şi detalii aurite. Alături există un spa şi un salon de frumuseţe. Un aranjament practic: mai întâi cursuri, apoi înfrumuseţare. Profesoara este o roşcată trecută uşor de 40 de ani cu licenţă în psihologie, cu un MBA şi un zâmbet fals, persistent.

    „Să nu porţi niciodată bijuterii la prima întâlnire. Bărbatul ar trebui să creadă că eşti săracă. Fă-l să vrea să-ţi cumpere bijuterii. Să te duci la el într-o maşină ca vai de ea. Fă-l să vrea să-ţi cumpere una mai bună.” Studentele au plătit mii de dolari pentru fiecare săptămână de cursuri. Sunt zeci de astfel de „academii” în Moscova şi St. Petersburg, cu nume precum „Şcoala Gheişelor” sau „Cum să fii o femeie adevărată”.

    „Du-te într-o zonă scumpă a oraşului”, continuă profesoara. „Uită-te încurcată la o hartă şi prefă-te că te-ai rătăcit. Un bărbat înstărit s-ar putea să vină să te ajute.”
    Oliona a fost una dintre eleve. Acum este absolventă. „Vreau un bărbat care să stea sigur pe picioarele sale, un bărbat care să mă facă să mă simt la fel de în siguranţă ca în spatele unui zid de stâncă.” Cu alte cuvinte, fata vrea un bărbat cu bani. A învăţat să vorbească astfel la o academie de căutătoare de aur.

    În mod normal, Oliona n-ar da atenţie unui om ca Pomerantsev, însă producătorul o va aduce într-un show de televiziune: „Cum să te măriţi cu un miliardar”. Propunerea a schimbat tot. Oliona este nerăbdătoare să-şi spună lumii povestea. Învăţăturile căutătoarelor de aur au devenit unul din miturile preferate ale Rusiei. Librăriile sunt pline de cărţi din care fetele află cum să impresioneze milionarii.

    Un peşte rotofei (meserie ilegală) – peţitor, după cum se descrie el –, Peter Listerman este o celebritate de televiziune. Fetele îl plătesc pentru a le face cunoştinţă cu bărbaţi bogaţi. Bărbaţii bogaţi îl plătesc să le facă cunoştinţă cu fete. Agenţii săi, adolescenţi homosexuali, caută prin gări tinere cu picioare lungi, fete suple venite la Moscova în căutarea  norocului. Listerman le spune fetelor sale „pui”. „Vin-o la mine dacă eşti în căutarea unui pui”, sună reclamele sale, în care apar poze cu frigărui de pui pe băţ.

    Oliona locuieşte într-un apartament nou, strălucitor, cu micul său câine, un animal agitat şi nervos. Apartamentul este una dintre arterele principale care duc în lumea miliardarilor moscoviţi, Rublevka. Bărbaţii bogaţi îşi duc amantele acolo pentru a putea ajunge uşor la ele în drum spre casă. Oliona a venit în Moscova din Donbas, o regiune minieră din Ucraina unde legea o fac liderii mafioţi. Mama sa a fost coafeză. Oliona a studiat aceeaşi profesie, dar mica afacere a mamei sale a dat faliment. Fata a venit la Moscova fără aproape nimic când avea 20 de ani. Şi-a găsit de lucru ca stripteuză la un cazinou, Fetele de Aur. Dansa bine, iar aceasta a ajutat-o să-şi găsească un finanţator. Acum câştigă cât câştigă în mod obişnuit o amantă – 4.000 de dolari pe lună, un apartament, o maşină şi două vacanţe pe an de câte o săptămână în Turcia sau Egipt. Milionarul primeşte în schimbul averii corpul suplu şi bronzat al tinerei oricând vrea, o fată întotdeauna radiind de fericire şi deschisă la orice.  

    „Ar trebui să le vezi feţele fetelor de acasă. Sunt moarte de gelozie”, povesteşte Oliona.

    Dacă s-ar întoarce înapoi acolo? „Niciodată. Ar însemna că am dat greş.”
    Acum are alte necazuri pe cap. Amantul i-a promis o maşină nouă în urmă cu trei luni, dar încă nu i-a dat nimic. Se teme că o s-o părăsească. „Tot ce se vede în acest apartament este al lui. Nimic nu-i al meu”, spune fata privind spre apartament ca spre o scenă, nu o casă în care locuieşte. Iar dacă amantul se plictiseşte de ea, Oliona rămâne fără casă. Va rămâne pe străzi, cu un câine nervos şi câteva rochii. Aşa că fata îşi caută un nou sponsor. Aici îi este de folos academia căutătoarelor de aur, un fel de educaţie pentru adulţi. 

    Până când îşi găseşte un nou finanţator, va trebui să fie foarte prudentă. Una din gărzile actualului amant o verifică periodic, dar într-o manieră elegantă. Alte fete sunt supravegheate mai strict: camere de luat vederi, detectivi.
    Terenul de manevră al Olionei este o constelaţie de cluburi şi restaurante create aproape exclusiv cu scopul de a-i ajuta pe sponsori să-şi găsească fete şi pe fete să-şi găsească finanţatori. Bărbaţii sunt cunoscuţi ca „forbes-işti (de la lista Forbes a celor mai bogaţi)”. Fetelor li se spune „tiolki”, adică viţele. Este o piaţă unde cumpărătorul este rege: sunt sute de viţele pentru fiecare forbes-ist.

    Seara începe la Galeria. În partea opusă este o biserică din cărămidă roşie. Pare un vapor uriaş care pluteşte prin zăpadă. Lângă restaurant, în parcare şi de-a lungul bulevardului sunt parcate maşini negre. Încruntate, gărzile de corp îşi aşteaptă fumând stăpânii, care stau înăuntru. Galeria este creaţia lui Arkady Novikov. Restaurantele sale asigură serviciile de catering pentru Kremlin. Fiecare restaurant are o altă temă: Orientul Mijlociu, Asia. Galeria este o amestecătură de coloane cu mese negre şi covoare de perete englezeşti. Scaunele şi mesele sunt în aşa fel aşezate încât pot fi văzuţi cei care stau în alte colţuri. Iar cele mai vizibile sunt femeile. Ele stau la bar, atente să-şi comande doar apă: o invitaţie pentru forbes-işti să le cumpere băutură mai scumpă. „Ha, ce naive sunt”, spune Oliona. „Toţi ştiu acum acest truc.” Fata comandă un cocktail şi sushi: „Întotdeauna mă prefac că nu am nevoie de nimic de la niciun bărbat şi asta îi atrage”.

    La mijlocul nopţii, Oliona se îndreaptă spre ultimul club. O armată de Bentleyuri şi Mercedesuri blindate şi întotdeauna negre avansează încet spre intrare. Aproape de intrare, mii de tocuri înalte alunecă şi saltă pe gheaţă neagră, ca într-un dans de balet. Mii de zeiţe blonde îşi sprijină de bare spinările bronzate, dar acum udate de ninsoare. Aerul iernii este perturbat de mii de buze îngroşate care imploră să fie lăsate înăuntru. Nu este un spectacol de modă, ci ţine de muncă. Seara aceasta este şansa pentru aceste fete să-şi deschidă calea dansând sau radiind peste bariere de obicei imposibil de trecut de bani, armate private şi garduri de securitate.

     

  • Lucruri surprinzătoare mai puţin ştiute despre Bill Gates

    1. Gates a creat primul program pe calculator la vârsta de 13 ani. 
     
    Gates a urmat cursurile şcolii private Lakeside School din Seattle, iar acolo l-a întâlnit pe prietenul său şi viitorul partener de afaceri, Paul Allen. La şcoală a scris primul program, un joc de X şi 0
     
    2. Bill Gates a manipulat programul de ore al şcolii pentru a fi în clasă doar cu fete
     
    Şcoala l-a rugat pe Gates să programeze programul şcolar, iar Bill a profitat de asta şi s-a pus la toate orele numai cu fete. “Paul m-a ajutat să programez programul şcoalar, dar numai eu am beneficiat de el pentru că pleca la facultate”, a spus el.
     
    3. Are un scor SAT (echivalentul bacalaureatului) aproape perfect. A obţinut 1590 de puncte din 1600.
     
    4. A fost arestat de două ori. În 1975, în maşina sa Porsche 911, Bill Gates a fost arestat pentru că a condus cu viteză şi fără numere de înmatriculare. Nu şi-a învăţat lecţia şi doi ani mai târziu, la 21 de ani, a fost arestat din nou pentru acelaşi motiv.Se spune că iconiţa de la Microsoft Outlook 10 este realizată chiar după poza de la arestare a lui Gates.
     
    5. Melinda Gates a lucrat pentru Bill Gates. După ce a absolvit facultatea în 1986, Melinda a început să lucreze la un startup numit Microsoft. Se pare că nu doar a făcut o treabă bună, ci l-a şi impresionat pe Gates.
     
    6. În 1987 a devenit cel mai tânăr miliardar din lume, la doar 31 de ani.
     
    7. În ziua nunţii a închiriat toate camerele (250) de la Hotelul Manele Bay din Hawaii şi toate elicopterele de pe insulă pentru a se asigura că nu vor fi deranjaţi de paparaţii.
     
    8. Memora numerele de înmatriculare ale maşinilor angajaţiilor săi de la Microsoft pentru a vedea cine vine şi cine pleacă târziu de la birou.
     
    9. La 39 de ani, în 1995, a devenit cel mai bogat om de pe planetă cu o avere de 12,9 miliarde de dolari. De atunci a mai pierdut şi recuperat acest titlu. Acum are 86,7 miliarde de dolari.
     
    10. Bill şi Melinda Gates le-au dat 10 milioane de dolari copiilor.
     
    Fiecare dintre cei trei copii ai lor au primit 10 milioane de dolari. Sunt foarte mulţi bani, dar pentru copii de miliardari nu e o sumă foarte mare. 
     
     
     
     
  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 27 martie 2017

    COVER STORY:  Aeroportul decolează

    Cum a ajuns aeroportul Henri Coandă să susţină activităţi cu venituri însumate de peste 1 miliard de euro pe an?


     


    SPECIAL: Unde se învaţă la şcoală arta vânătorii de avere

     


    RETAIL: Noua eră a shoppingului

     


    STRATEGIE: Valizele şi milioanele de euro
     

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Bucurie pentru elevi. Câte zile libere au elevii de Paşte

     

    În 2017, Paştele catolic şi cel ortodox cad în aceeaşi zi, la 16 aprilie. Conform structurii anului şcolar 2016-2017, vacanţa de primăvară este programată în perioada 19 – 30 aprilie 2017, iar vacanţa de vară (17 iunie – 10 septembrie 2017). În plus, elevii vor primi liber 18 aprilie, deoarece 16-17 aprilie sunt libere pentru Paşte, şi 1 Mai, zi de sărbătoare naţională.

    Elevii se pregatesc pentru vacanta de Paste 2017, care teoretic va incepe pe 19 aprilie. Practic, insa, scoala se va incheia pe 14 aprilie, vineri. Dat fiind ca 16 aprilie este sarbatoarea Pastelui, 17 si 18 aprilie vor fi zile libere pentru elevi (a doua si a treia zi de Paste). Conform structurii anului scolar 2017, vacanta de Paste dureaza pana pe 30 aprilie, insa, pentru ca 1 mai este zi libera, copiii vor reveni la scoala abia pe 2 mai.

    VACANŢA DE PAŞTE 2017. Programul naţional „Şcoala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor. Astfel, în funcţie de ciclurile de învăţământ şcolarizate, unităţile de învăţământ pot opta pentru unul dintre următoarele segmente: 21 noiembrie – 2 decembrie 2016, 27 februarie – 31 martie 2017 şi 15 mai – 9 iunie 2017 (învăţământul preşcolar şi primar), respectiv 17 octombrie – 2 decembrie 2016, 27 februarie – 31 martie 2017 şi 15 mai – 9 iunie 2017 (învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi postliceal).

    Când începe vacanţa de Paşte în 2017. Intervalul aferent programului „Şcoala altfel” nu coincide cu perioada în care se susţin tezele semestriale. Acestea vor avea loc, de regulă, la finalul semestrelor, după parcurgerea programei şcolare cu cel puţin trei săptămâni înainte de finalul semestrului. Etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare se organizează, de regulă, în perioada vacanţei de primăvară, potrivit calendarului olimpiadelor naţionale şcolare.

    Elevii mai au liber şi pe 5 iunie (Ziua învăţătorului) şi 1 iunie (Ziua copilului), plus liberele legale de 1 mai şi de Rusalii.

    Cititi mai multe pe www.jurnalmm.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 20 martie 2017

    COVER STORY:  Excelenţă de 100 de ori

    Şefele de companie fac performanţă în afaceri, dar anul acesta ne-am propus să vedem ce le preocupă în afara scenei de business. Ce idei au despre implicarea în societate, despre felul în care ar putea fi schimbată, în bine, România. Ce le motivează? Ce le inspiră? Care sunt, până la urmă, priorităţile, ţelurile lor? Cum evaluează implicarea mediului de afaceri în societate? Şi, pentru că e cumva la ordinea zilei să ne exprimăm dorinţele şi ideile în ce priveşte parcursul României, le-am invitat la un exerciţiu de imaginaţie.


    TEHNOLOGIE: Outsourcing ardelenesc pentru clienţ…i vestici


    IT: Smartphone-ul redefineşte ideea de business


    AUTO: Test drive: Clasa E Coupe
     

    ANTREPRENORIAT: Un business în construcţ…ie continuă


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Şcoala care te ajută să devii o “materialistă de succes”: 1.000 de dolari pe săptămâmă ca să înveţi cum să profiţi de bărbaţii cu bani

    “Teoria în afaceri ne învaţă o lecţie importantă”, explică profesoara citată de Pomerantsev. “Caută în permanenţă dorinţele clienţilor. Aplică acelaşi principiu şi când cauţi un bărbat bogat. La prima întâlnire există o singură regulă: nu vorbi despre tine. Ascultă-l. Găseşte-l fascinant. Află-i dorinţele. Studiază-i hobby-urile. Iar mai apoi schimbă-te în concordanţă cu acestea.”

    Studentele iau notiţe şi ascultă cu mare atenţie, poate şi pentru că plătesc 1.000 de dolari pentru fiecare săptămână de curs. Există zeci de astfel de “academii” în Moscova şi St. Petersburg, purtând nume precum “Geisha School” sau “Cum să fii o femeie adevărată”.

    Una dintre fetele care participă, pe nume Oliona, s-a mutat la Moscova din Donbas, o regiune minieră din Ucraina. Mama sa era coafeză, iar Oliona ar fi vrut să urmeze aceeaşi profesie; din păcate, salonul a intrat în faliment. În vârstă de 20 de ani la acea vreme, Oliona s-a angajat ca dansatoare la un club de striptease.

    Acolo l-a cunoscut pe cel care o întreţine, oferindu-i ceea ce ea numeşte “venit de amantă”: un apartament, 4.000 de dolari pe lună, o maşină şi două concedii de 7 zile pe an în Turcia sau Egipt. În schimb, ea trebuie să-i asigure acestuia acces nelimitat la corpul ei.

    Oliona nu se vede însă ca o prostituată: diferenţa, spune ea, este că o prostituată trebuie să facă sex cu cel indicat de peşte. Ea, în schimb, îşi vânează singură prada.

  • În urmă cu 10 ani au pornit o şcoală cu 5 elevi, iar acum au peste 450 de elevi şi venituri de 3,2 milioane de euro

    „Am început în urmă cu 10 ani, în mansarda unei vile din Pipera, cu o clasă I cu cinci elevi. Atunci, în 2007, planul nostru de dezvoltare includea doar ciclul primar”, spune Diana Segărceanu, cofondator şi director executiv al Avenor College. Primele investiţii au fost făcute din resursele proprii, însă odată cu extinderea au apelat şi la credite. La trei ani de la debutul afacerii au deschis şi ciclul gimnazial şi s-au mutat în actualul campus din Băneasa, „în spaţii construite special pentru a corespunde, atât funcţional, cât şi estetic, necesităţilor unei instituţii de învăţământ moderne”, spune antreprenoarea. 2015 a fost anul când au lansat şi Liceul Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examination.

    „De la înfiinţare, investiţia a fost continuă, de la un an la altul, iar până în acest moment se ridică la peste 4,5 milioane de euro”, spune Segărceanu. Tot ea povesteşte că una dintre cele mai mari dificultăţi a fost, de-a lungul timpului, recrutarea profesorilor; au apelat la de cele mai multe ori la ajutorul consultanţilor externi de resurse umane. Au creat, de asemenea, un profil al profesorului de la Avenor College, pe care îl urmează atât în procesul de recrutare, cât şi în cel de evaluare a performanţelor acestora. „Noi căutăm oameni temerari în această meserie, care sunt dedicaţi şi pasionaţi, au obiective foarte clare, au noţiunile pedagogice şi psihologice necesare pentru a-i putea ghida pe copii. Şi, nu în ultimul rând, ne împărtăşesc valorile şi principiile. Nu-i găsim uşor, dar suntem perseverenţi şi-i căutăm mereu, avem un proces de recrutare continuu, care durează 365 de zile”, explică Diana Segărceanu strategia de recrutare a cadrelor didactice.

    În cadrul şcolii Avenor, elevii parcurg programa şcolară naţională, însă diferenţa faţă de alte şcoli cu profil similar este că structura acesteia este creată astfel încât să fie centrată pe elev şi adaptată la nevoile de învăţare individuale. Profesorii folosesc strategii educaţionale complementare, materiale didactice diverse şi interactive, iar disciplinele şcolare obligatorii sunt completate prin cursuri specifice sistemului britanic. Mai exact, elevii au ore de dezvoltare personală şi ore de studiu individual la clasă, o gamă de cluburi extracurriculare, prin care participă la activităţi, în şcoală şi în afara ei.

    De asemenea, sistemul de evaluare standard prin calificative şi note este completat de un set de instrumente de evaluare alternativă prin merite academice, spune antreprenoarea. În cadrul Liceului Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examinations, elevii mai învaţă şi despre antreprenoriat, leadership, provocări globale, serviciu comunitar, sport şi arte. Anul acesta liceul va deschide procesul de admitere şi pentru ultimii doi ani de liceu, clasele a XI-a şi a XII-a, Sixth Form în sistemul britanic. „Prin materiile pe care le propunem, în afara celor clasice, le dezvoltăm elevilor gândirea antreprenorială, pe care se pot baza mai târziu, dar şi acele calităţi care le vor facilita accesul către marile universităţi din lume şi care îi vor ajuta să devină lideri în profesiile pe care şi le vor alege”, adaugă Diana Segărceanu.

    Numărul celor înscrişi a crescut de la un an la altul, odată cu vârsta elevilor, mai spune ea. În prezent, 312 copii urmează cursurile din clasele pregătitoare până la clasa VIII, 23 elevi în clasele IX şi X şi 120 de preşcolari sunt înscrişi la grădiniţa Avenor. Pe fondul acestei creşteri constante, fondatorii estimează că până în anul 2020 vor ajunge la capacitatea maximă a campusului Avenor College, de 550 de elevi. Taxa pentru clasele I – VIII este de 7.500 de euro pe an, cea pentru clasa pregătitoare este de 6.900 de euro pe an, iar pentru liceu ajunge până la 10.500 de euro pe an. Fundaţia Avenor acordă anual burse pentru liceul internaţional, care acoperă între 25% şi 100% din taxa de şcolarizare, fiind oferite unor elevi excepţionali, cu rezultate academice remarcabile şi realizări în cadrul activităţilor extracurriculare. Bursierii, precizează antreprenoarea, au posibilitatea să‑şi păstreze bursa pe perioada celor patru ani de liceu, cu condiţia să îşi menţină an de an nivelul academic şi comportamental pentru care au primit bursa.

    Profilul elevului de la Avenor se încadrează în tipologia copilului responsabil şi disciplinat, spune Segărceanu: „Sunt ambiţioşi, fără să fie individualişti şi sunt campioni ai colaborării, ai lucrului în echipă. Îşi susţin cu dezinvoltură şi originalitate punctele de vedere, sunt mereu curioşi şi creativi, nu se tem să experimenteze şi nici să greşească”. Pe de altă parte, cadrele didactice angajate trebuie să fie oameni dedicaţi profesiei şi care vorbesc cu pasiune despre educaţie. De asemenea, un partener foarte important în această ecuaţie sunt părinţii din comunitate. „Pentru noi este foarte important nu doar să-i educăm pe elevi, ci şi ca aceştia să «înveţe să înveţe». Pentru a reuşi, avem nevoie de o cooperare strânsă şi deschisă între profesori, elevi şi părinţi”, adaugă antreprenoarea.

  • În urmă cu 10 ani au pornit o şcoală cu 5 elevi, iar acum au peste 450 de elevi şi venituri de 3,2 milioane de euro

    „Am început în urmă cu 10 ani, în mansarda unei vile din Pipera, cu o clasă I cu cinci elevi. Atunci, în 2007, planul nostru de dezvoltare includea doar ciclul primar”, spune Diana Segărceanu, cofondator şi director executiv al Avenor College. Primele investiţii au fost făcute din resursele proprii, însă odată cu extinderea au apelat şi la credite. La trei ani de la debutul afacerii au deschis şi ciclul gimnazial şi s-au mutat în actualul campus din Băneasa, „în spaţii construite special pentru a corespunde, atât funcţional, cât şi estetic, necesităţilor unei instituţii de învăţământ moderne”, spune antreprenoarea. 2015 a fost anul când au lansat şi Liceul Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examination.

    „De la înfiinţare, investiţia a fost continuă, de la un an la altul, iar până în acest moment se ridică la peste 4,5 milioane de euro”, spune Segărceanu. Tot ea povesteşte că una dintre cele mai mari dificultăţi a fost, de-a lungul timpului, recrutarea profesorilor; au apelat la de cele mai multe ori la ajutorul consultanţilor externi de resurse umane. Au creat, de asemenea, un profil al profesorului de la Avenor College, pe care îl urmează atât în procesul de recrutare, cât şi în cel de evaluare a performanţelor acestora. „Noi căutăm oameni temerari în această meserie, care sunt dedicaţi şi pasionaţi, au obiective foarte clare, au noţiunile pedagogice şi psihologice necesare pentru a-i putea ghida pe copii. Şi, nu în ultimul rând, ne împărtăşesc valorile şi principiile. Nu-i găsim uşor, dar suntem perseverenţi şi-i căutăm mereu, avem un proces de recrutare continuu, care durează 365 de zile”, explică Diana Segărceanu strategia de recrutare a cadrelor didactice.

    În cadrul şcolii Avenor, elevii parcurg programa şcolară naţională, însă diferenţa faţă de alte şcoli cu profil similar este că structura acesteia este creată astfel încât să fie centrată pe elev şi adaptată la nevoile de învăţare individuale. Profesorii folosesc strategii educaţionale complementare, materiale didactice diverse şi interactive, iar disciplinele şcolare obligatorii sunt completate prin cursuri specifice sistemului britanic. Mai exact, elevii au ore de dezvoltare personală şi ore de studiu individual la clasă, o gamă de cluburi extracurriculare, prin care participă la activităţi, în şcoală şi în afara ei.

    De asemenea, sistemul de evaluare standard prin calificative şi note este completat de un set de instrumente de evaluare alternativă prin merite academice, spune antreprenoarea. În cadrul Liceului Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examinations, elevii mai învaţă şi despre antreprenoriat, leadership, provocări globale, serviciu comunitar, sport şi arte. Anul acesta liceul va deschide procesul de admitere şi pentru ultimii doi ani de liceu, clasele a XI-a şi a XII-a, Sixth Form în sistemul britanic. „Prin materiile pe care le propunem, în afara celor clasice, le dezvoltăm elevilor gândirea antreprenorială, pe care se pot baza mai târziu, dar şi acele calităţi care le vor facilita accesul către marile universităţi din lume şi care îi vor ajuta să devină lideri în profesiile pe care şi le vor alege”, adaugă Diana Segărceanu.

    Numărul celor înscrişi a crescut de la un an la altul, odată cu vârsta elevilor, mai spune ea. În prezent, 312 copii urmează cursurile din clasele pregătitoare până la clasa VIII, 23 elevi în clasele IX şi X şi 120 de preşcolari sunt înscrişi la grădiniţa Avenor. Pe fondul acestei creşteri constante, fondatorii estimează că până în anul 2020 vor ajunge la capacitatea maximă a campusului Avenor College, de 550 de elevi. Taxa pentru clasele I – VIII este de 7.500 de euro pe an, cea pentru clasa pregătitoare este de 6.900 de euro pe an, iar pentru liceu ajunge până la 10.500 de euro pe an. Fundaţia Avenor acordă anual burse pentru liceul internaţional, care acoperă între 25% şi 100% din taxa de şcolarizare, fiind oferite unor elevi excepţionali, cu rezultate academice remarcabile şi realizări în cadrul activităţilor extracurriculare. Bursierii, precizează antreprenoarea, au posibilitatea să‑şi păstreze bursa pe perioada celor patru ani de liceu, cu condiţia să îşi menţină an de an nivelul academic şi comportamental pentru care au primit bursa.

    Profilul elevului de la Avenor se încadrează în tipologia copilului responsabil şi disciplinat, spune Segărceanu: „Sunt ambiţioşi, fără să fie individualişti şi sunt campioni ai colaborării, ai lucrului în echipă. Îşi susţin cu dezinvoltură şi originalitate punctele de vedere, sunt mereu curioşi şi creativi, nu se tem să experimenteze şi nici să greşească”. Pe de altă parte, cadrele didactice angajate trebuie să fie oameni dedicaţi profesiei şi care vorbesc cu pasiune despre educaţie. De asemenea, un partener foarte important în această ecuaţie sunt părinţii din comunitate. „Pentru noi este foarte important nu doar să-i educăm pe elevi, ci şi ca aceştia să «înveţe să înveţe». Pentru a reuşi, avem nevoie de o cooperare strânsă şi deschisă între profesori, elevi şi părinţi”, adaugă antreprenoarea.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 13 martie 2017

    COVER STORY:  În condiţiile în care mulţi fermieri români care practică agricultura de subzistenţă mai folosesc încă la arat plugul tras de boi, folosirea dronelor în acest domeniu pare un scenariu rupt dintr-un film SF. Dar agricultura inteligentă este deja o realitate în anumite ţări, ca Olanda sau Germania: tractoarele care ară pe pilot automat sau fertilizatoare care distribuie îngrăşământ după hărţi digitale nu sunt o raritate. Dimpotrivă, sunt întâlnite adesea în agricultura occidentală. În România, doar în cazuri izolate. Dar este un început.


    ANTREPRENORIAT: Cum a migrat educaţia din mansardă în campus


    INTERVIU: În pragul unei noi crize


    BĂNCI: Planurile noului şef al BRD
     

    REPORTAJ: Adevărul gol-goluţ despre India


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Şcoala Americană, investiţii de peste şapte milioane de euro într-un ultimul an

    Pentru anul şcolar 2017/2018 sunt estimate investiţii în valoare de aproximativ două milioane de euro direcţionate către construcţia unui centru de tehnologie. 

    “Banii din taxele de şcolarizare se folosesc permanent pentru investiţii în creşterea calităţii actului educaţional. Dorim să oferim elevilor AISB cele mai bune condiţii de studiu. O altă prioritate a noastră este selectarea profesorilor, pentru a oferi elevilor AISB cele mai înalte standarde de studiu. În prezent suntem în plin proces de acordare a burselor AISB, care acoperă costurile totale de şcolarizare până la terminarea liceului, unor copii emitenţi din România. În fiecare an AISB are disponibile trei astfel de burse”, declară dr. Robert Brindley, director AISB.

    La finalul anului 2016, veniturile AISB s-au ridicat la 16,5 milioane de euro, pentru anul acesta fiind estimate venituri similare. O mare parte din venituri, aproape 65%, sunt alocate salariilor şi beneficiilor angajaţilor Şcolii. Corpul profesoral şi restul echipei numără 222 de persoane, de 16 naţionalităţi, cei mai mulţi fiind din Statele Unite ale Americii (42 de persoane), România (22 de persoane) şi Marea Britanie (17 persoane).

    „Cererea pentru înscrieri la AISB este anul acesta cu 20% mai mare însa regulile şcolii nu ne permit acceptarea a mai mult de 30% dintr-o naţionalitate, astfel încât nu putem primi decât 5% dintre candidaţii eligibili. Cele mai multe cereri provin de la familiile de români. Avem anual aproximativ 50 astfel de cereri”, declară Cătălina Gărdescu, director de admitere al AISB.

    În anul şcolar 2016/2017 sunt înscrişi 823  elevi (dintre care 169 de elevi înrolaţi în ultimele 12 luni), cu vârste cuprinse între doi si 18 ani, din 56 de ţări,  pentru care taxa de şcolarizare este cuprinsă între 6.868 euro si 20.080 euro. Cei mai mulţi elevi sunt de naţionalitate română (30%), urmaţi de cei americani (15%), turci (5%), israelieni (5%), respectiv germani (4%).

    American International School of Bucharest (AISB) este cea mai veche şi mai extinsă şcoală internaţională din Bucureşti, înfiinţată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite, şi rezidentă, în prezent, în campusul construit în 2001, pe o suprafaţă de 10 hectare.