BusinessMagazin

Tag: sanctiuni

  • Săptămâna hoţilor: ce au găsit poliţiştii în ultimele cinci zile

    La data de 6 iunie, poliţiştii din cadrul I.P.J. Mehedinţi au efectuat 12 percheziţii domiciliare, pe raza a cinci localităţi din judeţ. În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au ridicat în vederea confiscării peste 13.400 de ţigarete marcate necorespunzător, 310 litri de alcool şi 71 de articole pirotehnice (petarde). Valoarea bunurilor confiscate este de peste 10.000 de lei.

    În perioada 2-5 iunie, suplimentar faţă de activităţile dispozitivelor curente de ordine şi siguranţă publică, poliţiştii au efectuat 1.352 de controale, 278 de filtre, 15 de percheziţii şi 5 razii. Peste 400 de infracţiuni au fost constatate de poliţişti în această perioadă, iar poliţiştii au aplicat aproape 12.000 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 2.400.000 de lei.    
        
    În cele patru zile au fost constatate 408 infracţiuni judiciare, economico-financiare, la regimul circulaţiei sau de altă natură, dintre care 217 în flagrant. Poliţiştii au prins 311 persoane bănuite de comiterea de infracţiuni, dintre care 47 au fost reţinute şi 16 arestate. De asemenea, au depistat 5 autoturisme semnalate ca fiind furate şi 25 de persoane urmărite.

    Au fost aplicate 11.999 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.426.673 lei, şi au fost confiscate bunuri în valoare de 175.005 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.292 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 294 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi 48 la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

    Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate ca urmare a încălcării normelor O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, 10.058, dintre care 96 pentru consum de alcool şi 3.375 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 604 permise de conducere şi au retras 299 de certificate de înmatriculare.
     

  • Barack Obama: Rusia are la dispoziţie patru săptămâni pentru a înceta provocările în Ucraina

     “Domnul Vladimir Putin are posibilitatea de a reveni pe drumul drept al legislaţiei internaţionale”, a declarat Obama, potrivit AFP, la sfârşitul summitului G7, la Bruxelles.

    “Vom vedea ce va face domnul Putin în două, trei, patru săptămâni”, a adăugat preşedintele SUA.

    “Dacă provocările Rusiei continuă, este clar că ţările G7 sunt pregătite să impună costuri suplimentare Rusiei”, a atras atenţia Obama într-o conferinţă de presă comună cu premierul Marii Britanii, David Cameron.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel avertizează Rusia cu noi sancţiuni din cauza situaţiei din Ucraina

     Evocând violenţele din estul Ucrainei, Merkel a denunţat trimiterea de combatanţi şi de armament provenind din Rusia, într-un discurs rostit în Bundestag. “Dacă aceste activităţi nu încetează, nu vom ezita să aplicăm noi sancţiuni”, a subliniat Merkel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii europeni se reunesc pentru a decide asupra sancţiunilor împotriva Rusiei

     Potrivit unor surse diplomatice, cea de-a treia serie de sancţiuni împotriva Rusiei ar conţine trei scenarii, şi anume flexibil, intermediar şi sever.

    Scenariul flexibil ar implica un embargo asupra livrărilor de arme şi restricţii asupra importurilor de diamante, metale preţioase, blănuri, caviar şi vodcă.

    Cel de-al doilea scenariu prevede restricţii asupra comercializării de îngrăşăminte, produse chimice, anvelope şi nave ruseşti. În plus, acest scenariu ar mai prevedea interzicerea importurilor de cărbune rus şi impunerea unor restricţii pentru transportul maritim şi cel rutier, dar şi suspendarea provizorie a investiţiilor în sectorul energetic rus.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • Liderii europeni se reunesc pentru a decide asupra sancţiunilor împotriva Rusiei

     Potrivit unor surse diplomatice, cea de-a treia serie de sancţiuni împotriva Rusiei ar conţine trei scenarii, şi anume flexibil, intermediar şi sever.

    Scenariul flexibil ar implica un embargo asupra livrărilor de arme şi restricţii asupra importurilor de diamante, metale preţioase, blănuri, caviar şi vodcă.

    Cel de-al doilea scenariu prevede restricţii asupra comercializării de îngrăşăminte, produse chimice, anvelope şi nave ruseşti. În plus, acest scenariu ar mai prevedea interzicerea importurilor de cărbune rus şi impunerea unor restricţii pentru transportul maritim şi cel rutier, dar şi suspendarea provizorie a investiţiilor în sectorul energetic rus.

    Ultimul scenariu, cel sever, prevede implementarea unor limite în circulaţia capitalului, interdicţii de a investi în economia rusă, o aplicare strictă a normelor UE adoptate împotriva companiilor cu participare rusă, dar şi interzicerea totală a importurilor de petrol şi gaz rusesc.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru ce a dat Poliţia amenzi de peste 3 mil. lei în numai patru zile

    În perioada 19 – 22 mai, suplimentar faţă de activităţile dispozitivelor curente de ordine şi siguranţă publică, poliţiştii au efectuat 1.733 de controale, 314 filtre, 267 de percheziţii şi 4 razii.

    În cele patru zile au fost constatate 397 de infracţiuni judiciare, economico-financiare, la regimul circulaţiei sau de altă natură, dintre care 219 în flagrant. Poliţiştii au prins 315 persoane bănuite de comiterea de infracţiuni, dintre care 36 au fost reţinute şi 25 arestate. A fost depistat un autoturism semnalat ca fiind furat şi au confiscat 8 de arme (4 letale şi 4 neletale).

    De asemenea, au fost aplicate 11.456 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 3.159.983 de lei, şi au fost confiscate bunuri în valoare de 376.294 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.112 sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 263 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi 33 la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

    Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate ca urmare a încălcării normelor O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, 9.619, dintre care 50 pentru consum de alcool şi 3.059 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

    Totodată, ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 589 permise de conducere şi au retras 263 de certificate de înmatriculare.
     

  • Dmitri Medvedev refuză să garanteze că Rusia nu va alipi regiunile Doneţk şi Lugansk

     Într-un interviu acordat Bloomberg, Medvedev a refuzat să garanteze că Rusia nu va alipi regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk, afirmând că Statele Unite şi Uniunea Europeană trebuie să promită că nu vor interfera în Ucraina şi nu o vor împinge către intrarea în NATO.

    “Nu trebuie să garantăm nimic nimănui pentru că nu ne-am asumat niciodată obligaţii în acest sens”, a declarat Medvedev. “Cel mai important este să calmăm situaţia în Ucraina”, a continuat el.

    Totodată, premierul a declarat că Rusia a pregătit măsuri ca răspuns la potenţiala extindere a sancţiunilor americane şi europene.

    “Ne îndreptăm încet dar sigur către un al doilea Război Rece, de care nu are nevoie nimeni”, a declarat Medvedev. “Nu am comentat în mod special” sancţiunile şi “nici nu le-am răspuns aspru, deşi am putea face ceva neplăcut sau ofensator faţă de acele ţări care au introdus aceste sancţiuni”, a adăugat premierul rus. El l-a acuzat pe preşedintele american Barack Obama, partenerul său de altădată în resetarea relaţiilor ruso-americane, de lipsa “tactului politic”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dmitri Medvedev refuză să garanteze că Rusia nu va alipi regiunile Doneţk şi Lugansk

     Într-un interviu acordat Bloomberg, Medvedev a refuzat să garanteze că Rusia nu va alipi regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk, afirmând că Statele Unite şi Uniunea Europeană trebuie să promită că nu vor interfera în Ucraina şi nu o vor împinge către intrarea în NATO.

    “Nu trebuie să garantăm nimic nimănui pentru că nu ne-am asumat niciodată obligaţii în acest sens”, a declarat Medvedev. “Cel mai important este să calmăm situaţia în Ucraina”, a continuat el.

    Totodată, premierul a declarat că Rusia a pregătit măsuri ca răspuns la potenţiala extindere a sancţiunilor americane şi europene.

    “Ne îndreptăm încet dar sigur către un al doilea Război Rece, de care nu are nevoie nimeni”, a declarat Medvedev. “Nu am comentat în mod special” sancţiunile şi “nici nu le-am răspuns aspru, deşi am putea face ceva neplăcut sau ofensator faţă de acele ţări care au introdus aceste sancţiuni”, a adăugat premierul rus. El l-a acuzat pe preşedintele american Barack Obama, partenerul său de altădată în resetarea relaţiilor ruso-americane, de lipsa “tactului politic”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazul, cea mai sigură armă a Rusiei

    Aleksei Miller, şeful Gazprom, avertizase anterior că firma sa ar putea opri livrările către Ucraina la 3 iunie daă ţara nu plăteşte în avans pentru livrări. Kievul a refuzat să-şi achite datoriile, explicând că face asta în semn de protest faţă de recenta majorare cu peste 80% a tarifului la gaze de către Gazprom, motivată de revocarea discountului practicat de Gazprom în raport cu clientul său ucrainean, compania Naftogaz.

    Ministrul de finanţe interimar, Oleksandr Şlapak, a anunţat că Kievul e pregătit să emită obligaţiuni în valoare de 2,16 mld. dolari spre a face rost de bani pentru plata restanţelor la gaze, dar că va plăti numai dacă Rusia reinstituie vechiul preţ redus la gaze (268 dolari/1.000 mc) până la sfârşitul anului, iar ministrul adjunct al energiei, Ihor Didenko, a afirmat că Kievul e gata să achite 4 mld. dolari pentru gazul livrat, dar că baza de calcul folosită de ucraineni este preţul redus, nu cel nou (485 dolari). La rândul său, premierul Arseni Iaţeniuk a ameninţat că dacă Gazprom nu cade la învoială până la 28 mai, va cere ajutor unei curţi de arbitraj de la Stockholm care va trebui să ia în considerare că Rusia, înglobând Crimeea, a confiscat implicit şi active energetice în valoare de “zeci sau sute de miliarde de dolari”.

    Datoria publică a Ucrainei se ridică la 70 mld. dolari – 52,7% din PIB, iar cu tot cu suma cerută de Gazprom va depăşi 60% din PIB. Cifra este importantă, întrucât în decembrie trecut, Moscova a cumpărat euroobligaţiuni ucrainene de 3 mld. dolari, iar prospectul emisiunii precizează că dacă datoria publică a Ucrainei ar depăşi 60% din PIB, Rusia ar fi îndreptăţită să ceară rambursarea în avans a celor 3 mld. dolari.

    Pentru UE, cearta energetică dintre cele două ţări rămâne o problemă delicată: BBC aminteşte că aproape 15% din gazul consumat în Europa este livrat din Rusia prin Ucraina, astfel încât “există pericolul ca Ucraina să reînceapă să ia din gazul destinat de Rusia clienţilor săi europeni, aşa cum a făcut în cursul precedentelor dispute pe tema plăţii datoriei la gaze a Kievului, din 2006 şi 2009”. Profitând de ocazie, presa rusească susţine că interesul UE de a nu fi perturbate livrările de gaz rusesc spre Europa s-a reflectat în faptul că “eforturile de lobby ale partenerilor europeni ai Gazprom – companii franceze, germane şi italiene” au făcut ca Aleksei Miller să nu fie inclus pe lista şefilor de “companii apropiate Kremlinului” intrate sub incidenţa sancţiunilor occidentale.

     

  • Preşedintele Gazprom Aleksei Miller a scăpat de sancţiuni UE prin lobby-ul unor grupuri energetice

     Uniunea Europeană (UE) a extins luni lista cu persoane vizate de sancţiuni din cauza crizei din Ucraina, adăugând 13 nume pe ea.

    Iniţial, Aleksei Miller, preşedintele-director general al Gazprom, figura pe această nouă listă, dar o serie de grupuri europene au insistat pe lângă Guvernele lor pentru ca acesta să fie scos de pe listă, argumentând că aceste sancţiuni vor complica în mod considerabil activitatea cu gigantul rus, care este un actor incontestabil pe piaţa europeană, a declarat un bancher în domeniul investiţiilor apropiat de firme cu activitate în sectorul energetic.

    “Nu a fost uşor să ne facem auziţi de către autorităţi, a fost necesar să dăm numeroase telefoane pentru a obţine o reacţie”, a declarat, de asemenea, pentru ziar, reprezentantul unei firme europene, sub protecţia anonimatului.

    Potrivit acestei surse, grupuri franceze, germane şi taliene au acţionat în favoarea lui Miller.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro