BusinessMagazin

Tag: revista

  • Locul din România care i-a înnebunit pe străini: “Este Capela Sixtină a Europei de Est”

    Pasagerilor companiei aeriene Austrian Airlines, parte a grupului german Lufthansa, le este recomandată ca destinaţie turistică mănăstirea Voroneţ, în cel mai recent număr al revistei Austrian skylines. Voroneţ se înscrie în lista de recomandări alături de Paris, Tripoli, Skopje, Florenţa, Napoli sau Zurich.

    “Este Capela Sixtină a Europei de Est” se arată în descrierea mănăstirii Voroneţ, în numărul din vară al revistei Austrian skylines, citită de zeci de mii de pasageri care ajung la bordul aeronavelor companiei. 

    Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneţ este 22 ianuarie 1472, când Ştefan cel Mare dădea călugărilor – în frunte cu egumenul Misail – scutire de vamă pentru două măji de peşte care vor fi aduse de la Chilia sau din altă parte.

    În locul vechiului schit de lemn, Ştefan Vodă a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Pisania bisericii arată că lucrările de construcţie au durat mai puţin de patru luni, de la 26 mai până la 14 septembrie 1488. Mitropoliţii Teofan I şi Grigorie Roşca s-au îngrijit de pictarea ei în exterior, cel din urmă adăugându-i şi un pridvor. Voroneţul reprezintă unul dintre primele monumente moldoveneşti creatoare de stil propriu, sinteză originală de elemente bizantine (plan treflat cu turlă pe naos), gotice (tendinţa de elansare a edificiului, arcurile frânte la chenarele uşilor şi ferestrelor, prezenţa contraforturilor) şi strict autohtone (turlă pe patru arcuri şi bază stelată, ocniţe sub cornişă, arcade oarbe la abside, friză de discuri smălţuite). Jilţurile şi o parte din strane aparţin secolului al XVI-lea.

    Austrian Airlines zboară direct de la Viena la Iaşi, de şase ori pe săptămână.

  • Locul din România care i-a înnebunit pe străini: “Este Capela Sixtină a Europei de Est”

    Pasagerilor companiei aeriene Austrian Airlines, parte a grupului german Lufthansa, le este recomandată ca destinaţie turistică mănăstirea Voroneţ, în cel mai recent număr al revistei Austrian skylines. Voroneţ se înscrie în lista de recomandări alături de Paris, Tripoli, Skopje, Florenţa, Napoli sau Zurich.

    “Este Capela Sixtină a Europei de Est” se arată în descrierea mănăstirii Voroneţ, în numărul din vară al revistei Austrian skylines, citită de zeci de mii de pasageri care ajung la bordul aeronavelor companiei. 

    Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneţ este 22 ianuarie 1472, când Ştefan cel Mare dădea călugărilor – în frunte cu egumenul Misail – scutire de vamă pentru două măji de peşte care vor fi aduse de la Chilia sau din altă parte.

    În locul vechiului schit de lemn, Ştefan Vodă a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Pisania bisericii arată că lucrările de construcţie au durat mai puţin de patru luni, de la 26 mai până la 14 septembrie 1488. Mitropoliţii Teofan I şi Grigorie Roşca s-au îngrijit de pictarea ei în exterior, cel din urmă adăugându-i şi un pridvor. Voroneţul reprezintă unul dintre primele monumente moldoveneşti creatoare de stil propriu, sinteză originală de elemente bizantine (plan treflat cu turlă pe naos), gotice (tendinţa de elansare a edificiului, arcurile frânte la chenarele uşilor şi ferestrelor, prezenţa contraforturilor) şi strict autohtone (turlă pe patru arcuri şi bază stelată, ocniţe sub cornişă, arcade oarbe la abside, friză de discuri smălţuite). Jilţurile şi o parte din strane aparţin secolului al XVI-lea.

    Austrian Airlines zboară direct de la Viena la Iaşi, de şase ori pe săptămână.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 28 aprilie 2014

    COVER STORY: Grădinar vertical, poliţist meteo, nanomedic, broker de timp, gunoier informatic şi alte 15 meserii la modă în 20 de ani

    Când îi întrebăm pe copii ce vor să fie când vor fi mari, ei ne răspund astăzi că vor să fie social media managers sau app creators, meserii despre care nici nu auziserăm în urmă cu 20 de ani. Copiii noştri vor putea fi însă nanomedici, arhitecţi spaţiali, manageri de avatar, brokeri de timp sau poliţişti meteo, meserii despre care vom auzi tot mai mult în următorii 20 de ani. 

    ANTREPRENORIAT: A pornit afacerea cu bani împrumutaţi şi acum vinde de 20 de milioane de euro

    INTERVIU: Echilibrul dintre familie şi Banca Mondială

    AFACERI: Revoluţia românească din farmaciile americane

    INTERNAŢIONAL: Fondatorul Alibaba, mai tare decât Zuckerberg

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 aprilie 2014

    COVER STORY: “Biocorporatiştii – au renunţat la corporaţie pentru agricultură”

    În căutarea gusturilor din copilărie şi a unei vieţi liniştite, corporatişti şi profesionişti din varii domenii se mută la ţară şi încearcă să facă o afacere din agricultura bio.

    LIFESTYLE: Business de amorul artei. Cum se aleg ingredientele unei decizii care îţi schimbă viaţa

     

    EDUCAŢIE: Internetul atacă şcolile de business

     

    STRATEGIE: Turismul românesc trece Prutul

     

    ECONOMIE: Miraculosul PIB nigerian şi ascensiunea celei de-a 26-a economii a lumii

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 aprilie 2014

    COVER STORY: “Londra, ultima frontieră pentru Fondul Proprietatea”

    Greg Konieczny, managerul de portofoliu al Fondului Proprietatea, vorbeşte despre noua sa perspectivă asupra pieţei de capital şi a economiei româneşti.

    FINANŢE: România, încă prea dependentă de Banca Mondială şi FMI

     

    LOGISTICĂ: O piaţă care nu se opreşte din creştere. Segementul logistic rulează anual 3,5 miliarde de euro

     

    FILM: Lecţiile de management din “Urzeala Tronurilor”

     

    INFRASTRUCTURĂ: În 2014 se vor inaugura cei mai puţini kilometri de autostradă din ultimii ani

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

     

  • Editorialul Business Magazin de la lansare: Cât valorează România?

    Iar Business Magazin îşi începe povestea cu cel mai mare număr care era disponibil atunci pe piaţă. Şi cu o curiozitate pe care nici măcar autorităţile n-au avut-o: care este valoarea domeniului public al statului, compilat pe 11.734 de pagini, ce se află acolo şi la ce valoare. Valoarea nu mai are prea mare importanţă, e doar statistică – 686.195.000.000.000 de lei vechi, adică in jur de 20 de miliarde de dolari. Dar a fost un exerciţiu jurnalistic inedit, măcar pentru faptul că am aflat că statul e destul de neglijent cu proprietăţile sale: îşi evalua picturile de Claude Monet cu 300.000 lei vechi, cabina portarului din strada Pangratti a Televiziunii naţionale era, pe inventar, de trei ori mai valoroasă decât turnul, iar peştera Scărişoara, Cheile Bicazului şi masivul Piatra Craiului erau preţuite la câte un leu fiecare.

    Click aici pentru a citi materialul intreg.

  • 3.500 de semne care nu au avut loc în Cover Story

    Cum abordarea nu mi-a permis să mă implic prea mult în articol, am zis că e mai bine să scriu şi eu câteva observaţii adunate în cei aproape 20 de ani de jurnalism economic. Este un gest mai degrabă amical, prins în context, determinat şi de o mică dispută pe care am surprins-o, săptămâna trecută, în Ziarul Financiar. Vine la ZF Live o doamnă psiholog, care vorbeşte de starea de sănătate mintală din mediul de afaceri. A doua zi cineva scrie un text destul de supărat, iscat de titlul „Ca să fii CEO trebuie să ai profil de psihopat„ al articolului generat de discuţia din emisiune. „Psihologi obsedaţi de manageri psihopaţi„ s-a chemat comentariul şi m-am gândit cât de mult greşim că nu ştim sau nu avem răbdare să ascultăm pur şi simplu – doamna în cauză nu a pronunţat fraza respectivă şi nu s-a dovedit nicio secundă obsedată de cineva sau ceva.

    Aşa că zic, oricui este interesat să asculte, ca să nu mai greşească: învăţaţi să ascultaţi. Văd, de multe ori, la întâlniri sau evenimente, oameni care se risipesc pe prea multe planuri – al telefonului personal, al vecinilor, al genţii personale, abia pe urmă al evenimentului în sine – şi nu participă la niciunul. O să vă dezamăgesc, dar nu suntem multitasking, oricât ne-ar plăcea asta; lucrăm mai degrabă secvenţial, ca un calculator din anii ‘80, cu benzi magnetice, chiar dacă pare că putem purta o conversaţie, conduce maşina şi schimba mesaje pe mobil în acelaşi timp.

    Comunicaţi! Fiţi deschişi şi nu vă baricadaţi în spatele unor ziduri PR-istice, chiar dacă întrebările jurnaliştilor par a trece bariere. Cineva care îşi împărtăşeşte experienţele nu se expune, nu devine vulnerabil, ci se transformă într-un dascăl, într-un prieten, într-un sfătuitor. Spiritul antreprenorial nu se învaţă în şcoală, iar publicaţiile sunt din ce în ce mai puţine, şi putem creşte, putem găsi seminţe şi sol fertil doar în noi înşine, deschişi, chiar cu riscul de a intra în gura lumii. Sau a haterilor.
    Este o greşeală să confundăm încrederea în sine, grefată pe un soi de aroganţă şi o doză de narcisism, cu competenţa şi cu leadershipul. În context, zic că e bine să vă păstraţi, să ne păstrăm cu toţii, un vis de împlinit, un loc de văzut, un pariu de câştigat, un zâmbet de oferit, o operă de terminat.

    O operă de terminat a avut şi pictorul de săptămâna aceasta, care se numeşte Pavel Korin şi este rus. A trăit în perioada lui Stalin şi după, dar a pictat cu precădere teme religioase. Iar opera sa de căpătâi este tabloul neterminat pe care îl vedeţi, „Requiem pentru Rusia„, rebotezat mai apoi, din raţiuni de cenzură. Korin a lucrat la tablou mai bine de patru decenii. A produs zeci de schiţe, a comandat o pânză uriaşă şi a tot lucrat la pregătirea acesteia, preluând tehnici ale pictorilor de icoane sau ale vechilor maeştri. În cele din urmă, Korin nu a trasat nici măcar o pensulă de vopsea pe pânza cea mare, 42 de ani s-au dovedit prea puţini pentru capodopera pe care o avea în minte. Aţi citit în ultima perioadă ceva mai nebunesc şi mai frumos decât asta?


     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 aprilie 2014

    COVER STORY: “Greşeli pe care nu vrei să le repeţi”

    20 de oameni de afaceri, experţi şi consultanţi vorbesc despre cele mai comune greşeli de management pe care le fac antreprenorii. Care ar trebui să fie principala grijă? Cât de importantă este relaţia cu fiscul? Dar parteneriatul cu angajaţii sau strategia de marketing şi vânzări?

    STRATEGIE: Planurile celui mai mare transportator din România

     

    ANTREPRENORIAT: Ambiţii cu accent moldovenesc

     

    COMERŢ: Unde se află România pe harta Zara?

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 31 martie 2014

    COVER STORY: Povestea şefului Coca-Cola HBC România: cum să bifezi poziţii de top în şase ţări timp de 25 de ani

    Franţa, Anglia, Rusia, Ucraina, Italia şi România sunt ţările pe care le-a bifat Stephane Batoux în carieră pentru a-şi împlini dorinţa de a ajunge di-rector general. În România, a reuşit de două ori: după ce a condus timp de trei ani afacerile Danone România, a devenit responsabil pentru activităţile liderului de pe piaţa băuturilor răcoritoare, Coca-Cola Hellenic Bottling Company. 

    STRATEGIE: Ambasadorul extinderii eMAG peste graniţă

     

    ANTREPRENORIAT: Medicul care s-a vindecat de corporaţie

     

    ECONOMIE: Banca centrală a declarat război inflaţiei

     

    SPECIAL: Pe urmele zborului dispărut în Pacific

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

     

  • Salina Turda, promovată în revista Smithsonian: Un motiv în plus pentru a vizita România

     Mina de sare de la Turda a fost transformată într-un minunat, dar ciudat parc, notează Smithsonian.com. Mina este un monument istoric din timpuri vechi, când exploatarea sării reprezenta o afacere de succes în regiune. Începând din anul 1992, mina a fost înregistrată ca sit istoric. Aceasta a fost transformată într-un parc în care se găsesc coşuri de baschet, mici terenuri de golf, un lac subteran, un centru spa şi multe alte facilităţi.

    “Un motiv în plus pentru a vizita România”, se mai spune pe site-ul smithsonian.com.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro