BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Povestea şefului care a jucat viitorul companiei la blackjack

    În 1962 Smith a început cursurile la Universitatea Yale, însă pasiunea sa pentru activităţile sociale din campus a dus la slabe performanţe academice. Frederick Smith a devenit membru şi ulterior preşedinte al frăţiei Delta Kappa Epsilon, pentru ca în 1966 să obţină diploma de absolvent. După facultate, Frederick Smith s-a înrolat în armată şi a fost trimis pe frontul din Vietnam. După mai bine de trei ani, s-a întors în Statele Unite cu mai multe medalii şi onoruri militare.

    În 1970, Smith a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni în cadrul unei companii ce asigura service pentru avioane, Ark Aviation Sales. Un an mai târziu, a decis să folosească averea personală de 4 milioane de dolari pentru a pune bazele unei companii de curierat, Federal Express. A reuşit să strângă alte 90 de milioane de la diverşi investitori, folosindu-se de ideea că avea să fie prima companie din istorie care poate livra un pachet, peste noapte, oriunde în lume. Nicio altă companie nu mai încercase aşa ceva, iar investitorii s-au grăbit să gireze planul de afaceri.

    La doar trei ani de la începerea activităţii, Federal Express era pe punctul de a intra în faliment, cauza principală fiind creşterea rapidă a preţului la combustibil. Într-o bună zi, Smith a realizat că banii rămaşi în cont, 5.000 de dolari, nu ajungeau nici măcar pentru a alimenta avioanele. Printr-un gest aproape nebunesc, el s-a decis să ia banii şi să plece la Las Vegas; antreprenorul s-a aşezat la o masă de blackjack şi şi-a încercat norocul.

    După două zile, le-a povestit colegilor ce a făcut, anunţându-i că a făcut rost de bani pentru încă o săptămână. Stupefiaţi, aceştia l-au întrebat la ce s-a gândit atunci când a luat ultimele fonduri ale companiei. ”Ce mai conta? Oricum banii n-ar mai fi ajuns pentru încă o săptămână„, le-a răspuns Smith. În zilele care au urmat, Frederick Smith a reuşit să strângă încă 11 milioane de dolari, bani ce s-au dovedit suficienţi pentru a pune compania pe picioare. În 1976, Federal Express a înregistrat primul an fără pierderi, terminând cu 3,6 milioane de dolari profit. Astăzi, compania FedEx are venituri de peste 50 de miliarde de dolari.

    Frederick W. Smith este căsătorit pentru a doua oară şi are zece copii (doi din prima căsnicie). Salariul său în funcţia de CEO al FedEx a fost, în 2013, de 15 milioane de dolari. Averea sa este estimată la 3,5 miliarde de dolari.

  • Povestea şefului care a jucat viitorul companiei la blackjack

    În 1962 Smith a început cursurile la Universitatea Yale, însă pasiunea sa pentru activităţile sociale din campus a dus la slabe performanţe academice. Frederick Smith a devenit membru şi ulterior preşedinte al frăţiei Delta Kappa Epsilon, pentru ca în 1966 să obţină diploma de absolvent. După facultate, Frederick Smith s-a înrolat în armată şi a fost trimis pe frontul din Vietnam. După mai bine de trei ani, s-a întors în Statele Unite cu mai multe medalii şi onoruri militare.

    În 1970, Smith a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni în cadrul unei companii ce asigura service pentru avioane, Ark Aviation Sales. Un an mai târziu, a decis să folosească averea personală de 4 milioane de dolari pentru a pune bazele unei companii de curierat, Federal Express. A reuşit să strângă alte 90 de milioane de la diverşi investitori, folosindu-se de ideea că avea să fie prima companie din istorie care poate livra un pachet, peste noapte, oriunde în lume. Nicio altă companie nu mai încercase aşa ceva, iar investitorii s-au grăbit să gireze planul de afaceri.

    La doar trei ani de la începerea activităţii, Federal Express era pe punctul de a intra în faliment, cauza principală fiind creşterea rapidă a preţului la combustibil. Într-o bună zi, Smith a realizat că banii rămaşi în cont, 5.000 de dolari, nu ajungeau nici măcar pentru a alimenta avioanele. Printr-un gest aproape nebunesc, el s-a decis să ia banii şi să plece la Las Vegas; antreprenorul s-a aşezat la o masă de blackjack şi şi-a încercat norocul.

    După două zile, le-a povestit colegilor ce a făcut, anunţându-i că a făcut rost de bani pentru încă o săptămână. Stupefiaţi, aceştia l-au întrebat la ce s-a gândit atunci când a luat ultimele fonduri ale companiei. ”Ce mai conta? Oricum banii n-ar mai fi ajuns pentru încă o săptămână„, le-a răspuns Smith. În zilele care au urmat, Frederick Smith a reuşit să strângă încă 11 milioane de dolari, bani ce s-au dovedit suficienţi pentru a pune compania pe picioare. În 1976, Federal Express a înregistrat primul an fără pierderi, terminând cu 3,6 milioane de dolari profit. Astăzi, compania FedEx are venituri de peste 50 de miliarde de dolari.

    Frederick W. Smith este căsătorit pentru a doua oară şi are zece copii (doi din prima căsnicie). Salariul său în funcţia de CEO al FedEx a fost, în 2013, de 15 milioane de dolari. Averea sa este estimată la 3,5 miliarde de dolari.

  • Care sunt sectoarele din business cu cea mai rapidă creştere din România

    Cea mai bună evoluţie din top 20 au avut-o telecomunicaţiile, care şi-au majorat cifra de afaceri cu 42%, până la 20 de mi­liarde de lei.  La sfârşitul anului 2015, în telecomunicaţii activau 1.964 de companii cu capital românesc şi 130 de companii cu capital străin, însă ponderea covârşitoare a businessului era în dreptul companiilor cu capital străin, de 86%.

    Telecomunicaţiile angajează circa 41.000 de salariaţi, iar creşterea numărului de salariaţi cu 16% în aceeaşi perioadă arată efervescenţa acestui sector. Creşterea a fost determinată de companiile care investesc în România pentru soluţii de service furnizate la nivel global.

    Pe locul al doilea în topul creşterilor cifrei de afaceri totale în 2015 se află sectorul de restaurante, cu 37%, până la 10,2 mld. lei. Explicaţia este fără îndoială creşterea con­sumului ca urmare a scăderii TVA la ali­mente, inclusiv la bere. Acesta este cel mai bun an al industriei de restaurante din 2008 încoace.

  • Subway a ajuns la şapte restaurante deschise pe lângă benzinăriile Petrom, cel mai recent la Focşani

    Compania Petrom are în portofoliu 788 de benzinării, cele mai multe fiind în România (circa 550) active sub brandurile Petrom şi OMV. În paralel cu Subway de pe lângă Petrom, în staţiile OMV funcţionează conceptul Viva.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Care sunt sectoarele din business cu cea mai rapidă creştere din România

    Cea mai bună evoluţie din top 20 au avut-o telecomunicaţiile, care şi-au majorat cifra de afaceri cu 42%, până la 20 de mi­liarde de lei.  La sfârşitul anului 2015, în telecomunicaţii activau 1.964 de companii cu capital românesc şi 130 de companii cu capital străin, însă ponderea covârşitoare a businessului era în dreptul companiilor cu capital străin, de 86%.

    Telecomunicaţiile angajează circa 41.000 de salariaţi, iar creşterea numărului de salariaţi cu 16% în aceeaşi perioadă arată efervescenţa acestui sector. Creşterea a fost determinată de companiile care investesc în România pentru soluţii de service furnizate la nivel global.

    Pe locul al doilea în topul creşterilor cifrei de afaceri totale în 2015 se află sectorul de restaurante, cu 37%, până la 10,2 mld. lei. Explicaţia este fără îndoială creşterea con­sumului ca urmare a scăderii TVA la ali­mente, inclusiv la bere. Acesta este cel mai bun an al industriei de restaurante din 2008 încoace.

  • De ce se sinucid antreprenorii? De ce mulţi nu înţeleg cum au devenit milionari?

    Intenţia mea nu este de a lua locul unui psiholog, de a da un răspuns la această întrebare. Încerc să descriu o situaţie a antreprenorilor români, a oamenilor de afaceri, a patronilor, a celor care şi-au luat soarta în mână după 1990, au format şi au ţinut/dus câteva businessuri în spate, plus propria familie, rude, prieteni, amante/amanţi etc.

    Din punctul de vedere al afacerilor, aproape nimeni nu a fost pregătit înainte pentru căderea comunismului şi pentru apariţia capitalismului/economiei de piaţă după 1990. Au fost câţiva care au fost pregătiţi pentru preluarea politică a puterii, nu pentru preluarea economică. Prea puţini dintre cei care au intrat în business, mai mult sau mai puţin avizaţi, şi-au imaginat unde vor ajunge peste ani, peste un deceniu sau peste două decenii. Toţi care au început un business luau marfa dintr-un loc şi o vindeau în alt loc. Sau luau de la stat, pentru că nu aveau de unde altundeva, şi vindeau cu mai mulţi bani altora. Foarte mulţi s-au trezit peste noapte că au bani, că au devenit milionari, că afacerile lor mergeau bine, că ceea ce puneau pe piaţă se vindea fără probleme, că ceea ce luau de la stat puteau să vândă la preţ dublu sau chiar mai mare. Mulţi care în perioada comunistă nu erau în vârf au putut să devină oameni de afaceri, milionari cu acte în regulă, fără să fi fost nomenclaturişti sau oameni care să fi lucrat în comerţul exterior.

    Din 1990 până în 2003-2004, foarte multe afaceri româneşti au trăit din inflaţie, din deprecierea monedei naţionale, adică creşterea cursului, din aprecierea valorii activelor deţinute. Inflaţia şi deprecierea monedei naţionale le-au permis să aibă încasări în creştere în fiecare an, în timp ce cheltuielile, salariale spre exemplu, erau ţinute mai jos. La o creştere a inflaţiei de 40%, cu o depreciere de curs de 60%, salariile în companie creşteau cu 10%-20%, maximum. Diferenţa se ducea în contul patronului. Dar toată lumea era fericită. Salariile nu scădeau, ci dimpotrivă, creşteau, în valoare nominală, ce-i drept.

    Din 2004 încoace, odată ce BNR şi-a schimbat politica monetară, inflaţia a început să scadă, cursul a crescut mai puţin, dar au venit creşterile salariale date de piaţă şi de creşterea consumului. S-a dat drumul şi la credite bancare, iar toată lumea era şi mai fericită. Multe afaceri avansau de la sine, prin creşterea valorii businessului, a parametrilor de evaluare, pentru că România se îndrepta către UE, iar de folos era şi creşterea exponenţială a valorii activelor imobiliare deţinute de companii. Ar trebui să le mulţumească lui Iliescu, Constantinescu, Isărescu pentru acest lucru.

    Oamenii de afaceri români s-au trezit peste noapte că sunt mai bogaţi, că pot să viseze la expansiune, la alte afaceri, la intrarea pe piaţa imobiliară: toată lumea visa să facă birouri, case şi apartamente. Având în vedere că valoarea imobilului deţinut creştea peste noapte, puteau să meargă la bancă să ceară mai mulţi bani. Dar pentru ce? Foarte mulţi antreprenori au crezut că sunt mai deştepţi decât piaţa. Prea puţini s-au uitat la ceea ce făcea compania lor, la procesele de producţie, la organigrame, la piaţă, la produsele pe care le puneau pe piaţă. Atât timp cât aveai banii în cont şi bancherii te căutau de dimineaţă până seara, nu-ţi puneai problema să te uiţi ce ai în spate.

    Nimeni nu se uita la ce făceau multinaţionalele, care numărau fiecare om din organigramă, care analizau procese de producţie, care în fiecare zi îşi înfigeau undeva steagul, care dădeau afară oameni dacă trebuia, care analizau şi răsanalizau produsele începând de la procesul de fabricaţie, cererea din piaţă, marketingul şi vânzările până la recuperarea banilor. Toate aceste lucruri însemnau procese plictisitoare.

    De partea cealaltă, având bani şi crezând că aceştia au venit din mintea lor, mulţi oameni de afaceri au început să-i cheltuiască aiurea, să aibă cheltuieli lunare din ce în ce mai mari, să facă greşeli prin extinderea în alte sectoare, să creadă că se pricep la toate, să considere că nu mai au nevoie de nimeni ca să facă bani etc. Toată lumea avea un trai extraordinar, în care numărul sticlelor de vin comandate la restaurant era fără număr. Când ai câteva milioane de euro în cont, eşti extrem de puternic, iar orgoliul este pe măsură. Este un job greu şi o povară – să fii milionar şi să ştii ce să faci cu banii.

    Scăderea euro cu 30% în perioada de boom chiar a dat senzaţia antreprenorilor, întregii Românii, că până la traiul nemţilor, francezilor, italienilor, spaniolilor nu mai este decât un pas şi este doar o chestiune de an până când vom avea salariile lor.

    A venit criza de nicăieri, iar multe companii româneşti s-au trezit cu produsele în braţe, cu terenuri în mijlocul câmpului, cu schelete de apartamente pe care nu le mai cumpăra nimeni, cu accesul la finanţarea bancară tăiat, cu firme pline de oameni care ţipau pentru bani de salarii, cu marfă în piaţă, dar cu facturi neplătite etc.

    Creşterea cursurilor leu/euro, leu/franc elveţian nu a mai acţionat în favoarea afacerilor româneşti, ci dimpotrivă, toate companiile îndatorate în euro s-au trezit că au mai mult de dat înapoi la bancă în lei, mai mult decât au luat, iar piaţa şi cererea le-au tăiat vânzările la sânge. Dintr-o dată, nimic nu mai mergea: băncile voiau banii înapoi, în companii era un dezastru, bani de salarii nu mai existau, iar acasă familiile voiau să aibă aceleaşi cheltuieli.

    Scăderea inflaţiei, stabilitatea cursului şi reducerea dobânzilor au rezolvat anumite probleme pe partea de cheltuieli, dar nu au putut să crească vânzările. Insolvenţa a fost o soluţie de a nu rezolva problemele structurale din companii şi afaceri.

    Mulţi antreprenori nu au ştiut să se redreseze, le-a fost greu să taie din prima, nu au putut să-şi reducă cheltuielile şi au vrut să-şi menţină traiul pentru a nu intra în gura lumii; au apărut certurile în familie şi între partenerii de afaceri, au mai venit Fiscul şi DNA-ul, iar peisajul din piaţă arăta altfel. Nimeni nu înţelegea de ce lucrurile nu mai merg înainte, de ce nu mai vin banii, de ce toată lumea se uită urât la ei. Multinaţionalele au câştigat teren în fiecare lună, iar mulţi antreprenori s-au trezit că nu mai au loc la masă.

    Mulţi oameni de afaceri s-au trezit că nu-şi mai găsesc locul, că nu mai pot face bani după ce că nu-i mai au şi că sunt deja îndatoraţi. În aceste condiţii, mulţi nu mai vedeau ziua de mâine. Pentru că nu au avut educaţie economică şi financiară, milioanele din conturi nu au fost o binecuvântare, ci un blestem.

  • McDonald’s se pregăteşte de cea mai mare schimbare din ultimii zeci de ani

    McDonald’s se pregăteşte pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii zeci de ani: înlocuirea cărnii de vită congelată cu o carne proaspătă.

    Lanţul de restaurante testează această idee în 328 de restaurante din Texas, Statele Unite, după ce clienţii din Oklahoma au reacţionat pozitiv la noile produse.

    Principalul rival al McDonald’s din Statele Unite, lanţul Wendy’s, se foloseşte de mult timp de ideea produselor proaspete pentru a se distanţa de ideea de fast-food.

    McDonald’s s-a bazat ani de-a rândul pe un lanţ de furnizori care produc, îngheaţă şi apoi distribuie bucăţile de carne folosite în peste 14.000 de restaurante.

    “Sunt îngrijorat cu privire la siguranţa alimentelor şi la eforturile necesare pentru a servi un număr mare de clienţi foarte repede”, şi-a exprimat părerea unul dintre francizaţi, în vreme ce un altul a trimis următorul mesaj: “Mulţi clienţi percep alimentele îngheţate ca fiind mai sigure. Percepţia este totul.”

  • Cel mai puternic lanţ de restaurante din Bulgaria intră pe piaţă cu o locaţie în mallul AFI Cotroceni

    Bulgarii care au peste 20 de restaurante pe piaţa-mamă şi alte două în Barcelona, Spania, tatonează piaţa locală de mai mult timp. Acum însă, ei vor merge la ultimul etaj al mallului din Cotroceni cu o unitate de 2.000 mp, conform datelor ZF. Mall-ul va opera lucrări de extindere pentru a-i găzdui pe bulgari la ultimul etaj, urmând a fi construită şi o terasă specială.

    Până la închiderea ediţiei nici oficialii AFI şi nici cei ai grupului Happy nu au răspuns solicitării ZF.

    Bulgarii de la Happy, o afacere de familie, a mai ne­go­ciat şi cu alte centre comerciale şi s-au uitat şi la centrul vechi al Capitalei, însă nu au semnat nimic.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai puternic lanţ de restaurante din Bulgaria intră pe piaţă cu o locaţie în mallul AFI Cotroceni

    Bulgarii care au peste 20 de restaurante pe piaţa-mamă şi alte două în Barcelona, Spania, tatonează piaţa locală de mai mult timp. Acum însă, ei vor merge la ultimul etaj al mallului din Cotroceni cu o unitate de 2.000 mp, conform datelor ZF. Mall-ul va opera lucrări de extindere pentru a-i găzdui pe bulgari la ultimul etaj, urmând a fi construită şi o terasă specială.

    Până la închiderea ediţiei nici oficialii AFI şi nici cei ai grupului Happy nu au răspuns solicitării ZF.

    Bulgarii de la Happy, o afacere de familie, a mai ne­go­ciat şi cu alte centre comerciale şi s-au uitat şi la centrul vechi al Capitalei, însă nu au semnat nimic.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC deschide un nou restaurant

    Spartan a redeschis restaurantul stradal din Arad, după o investiţie de peste 30.000 de euro în modernizarea decorului şi suplimentarea numărului de locuri, de la 40, la 55. Unitatea este deţinută de Olivian Miţaru, francizat Spartan care a mai deschis trei restaurante, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, şi are în plan extinderea în zona Transilvaniei.

    Restaurantul are o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi este situat pe Bd. Revoluţiei nr. 44, în centrul Aradului, într-o zonă foarte circulată, cu multe clădiri istorice, cafenele, licee şi instituţii ale administraţiei locale, în apropierea primăriei şi a centrului comercial Ziridava.Acest restaurant este prima unitate Spartan din Arad, are 13 angajaţi şi a fost inaugurată de Olivian Miţaru pe 3 iulie 2015. Ulterior, omul de afaceri a deschis un restaurant şi în centrul comercial Atrium din Arad şi încă unul în River Plaza, în Râmnicu Vâlcea. Cifra de vânzări înregistrată în 2016 de această unitate a fost de 480.000 de euro. În cadrul acestui restaurant sunt angajate 13 persoane.

    În afară de cele trei restaurante deschise, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, Olivian Miţaru are în plan şi inaugurarea celei de-a patra unităţi, în toamnă, în Shopping City Râmnicu Vălcea, centru comercial dezvoltat de NEPI. Alte planuri de extindere vizează zona Transilvaniei, în special Aradul, piaţă pe care deja o cunoaşte foarte bine şi Oradea. S.C. Oli&Oli Food S.R.L., înfiinţată în anul 2015, este deţinută de Olivian Miţaru, a primit francize pentru restaurantele din Arad şi Râmnicu Vâlcea şi are 45 de angajaţi şi o cifră de afaceri de circa 1 milion de euro în 2016.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 31 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa. Cifra de afaceri înregistrată de grupul de restaurante Spartan la finalul anului 2015 este de aproximativ 12 milioane  de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.