Tag: proteste

  • Proteste la RATB: 500 de vehicule nu vor circula în 26 şi 27 martie, timp de două ore

     Liderul sindical a declarat, pentru MEDIAFAX, că în 26 şi 27 martie se va opri activitatea angajaţilor RATB, iar 500 de vehicule nu vor circula între orele 6.30 şi 8.30.

    Alexandru Mihalache a declarat că sindicaliştii sunt nemulţumiţi de “jaful din RATB, de salariile nesimţite ale şefilor”, dar şi de starea tehnică precară a vehiculelor din dotare şi lipsa pieselor de schimb şi punerea în pericol cu bună ştiinţă a siguranţei circulaţiei şi a publicului călător.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ AFP: Soldaţii ucraineni şi forţele ruse, protagonişti într-un “război ciudat” în Crimeea

     Baza A4519 de la Eupatoria se află în mijlocul caselor şi blocurilor din oraşul situat la 75 de kilometri de capitala Simferopol şi a fost cuprinsă de agitaţie în utimele zile, potrivit relatărilor de la faţa locului.

    Punctul culminant a ceea ce ar putea inspira o piesă de comedie a avut loc marţi, când tensiunile au luat amploare, după ce militanţii proruşi au luat cu asalt baza, nerăbdători să-i vadă plecaţi pe militarii ucraineni de la Eupatoria.

    Povestea privind “cucerirea” bazei militare ucrainene a început însă înainte de tensionarea situaţiei şi scoate la iveală partea neobişnuită a crizei din Crimeea, unde două armate se tatonează în tăcere, dar fără să acţioneze.

    La 23 februarie, în timp ce protestatarii de la Kiev îl îndepărtau de la putere pe preşedintele Viktor Ianukovici, forţele ruse, prezente de cinci zile în oraşul Eupatoria, se îndreptau spre baza A4519.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproximativ 11.000 de persoane, între care şi angajaţi ai Automobile Dacia, au protestat la Mioveni

     Aproximativ 11.000 de persoane, membri de sindicat de la Automobile Dacia, dar şi familii ale acestora, precum şi sindicalişti veniţi de la Craiova, Constanţa şi Bucureşti, s-au adunat, miercuri, pe platoul Casei de Cultură a Sindicatelor din Mioveni, pentru a participa la un protest organizat de Sindicatul Autoturisme Dacia.

    Mitingul a început în jurul orei 13.00 cu intonarea imnului României.

    Protestatarii au avut pancarte pe care scria: “Clasa politică iresponsabilă”, “Jos Guvernul”, “Jos Băsescu” şi au scandat lozinci împotriva Guvernului şi a preşedintelui Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Componenţa noului Guvern ucrainean, anunţată în această seară în Piaţa Maidan

    Anunţul va avea loc la ora locală 19.00 (şi ora României), în faţa manifestanţilor din Piaţa Maidan, locul de unde a pornit mişcarea de contestare şi care este ocupat de trei luni, a anunţat deputatul Valeri Paţkan pe site-ul partidului Udar, din care face parte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poliţia ucraineană anunţă că este “alături de popor” şi vrea “schimbări rapide”

    Poliţia ucraieană a declarat sâmbătă că este “alături de popor” şi că-i împărtăşeşte aspiraţiile cu privire la “schimbări rapide”, într-un comunicat publicat în numele efectivelor Ministerului de Interne pe site-ul oficial al instituţiei, relatează AFP.

    “Poliţia se află în serviciul poporului şi îi împărtăşeşte integral aspiraţiile către schimbări rapide”, se subliniază în comunicat.

    “Aducem un omagiu persoanelor ucise” în violenţele care au avut loc săptămâna aceasta la Kiev, soldate cu aproape 80 de morţi, se mai arată în document.

  • Iulia Timoşenko, eliberată. Ianukovici acuză “lovitura de stat” dată de “bandiţi”

    Parlamentul a aprobat, de asemenea, numirea ca ministru de interne a lui Arsen Avakov, membru al partidului lui Timoşenko, Batkivşcina (Patria), după ce fostul ministru Vitali Zaharcenko, acuzat de orchestrarea reprimării sângeroase a manifestaţiilor de pe Euromaidan, şi-a dat demisia.

    Oleksander Turcinov, un alt aliat al Iuliei Timoşenko, a fost votat ca preşedinte al parlamentului, în locul lui Volodimir Ribak, un alt membru-cheie al regimului Ianukovici, care şi-a dat demisia invocând motive de sănătate. Înaintea lui Ribak şi-au dat demisia deja alte zeci de deputaţi din Partidul Regiunilor, formaţiunea condusă de (încă) preşedintele Viktor Ianukovici.

    În ceea ce îl priveşte pe Ianukovici, el a plecat de la Kiev cu destinaţia Harkov, o zonă din est cu populaţie ostilă manifestanţilor de pe Euromaidan. Vitali Kliciko, ex-boxerul devenit unul dintre liderii opoziţiei, a cerut în faţa parlamentului ca Ianukovici să-şi dea demisia şi să fie organizate noi alegeri până la 25 mai.

    Sâmbătă după-amiază, postul de televiziune UBR a difuzat însă un interviu unde Ianukovici declară că ultimele evenimente reprezintă o lovitură de stat orchestrată de “bandiţi” şi că deciziile parlamentului sunt ilegale. El a spus că va rămâne pe teritorul Ucrainei şi că va face tot posibilul pentru a împiedica ruperea (între Est şi vest) a teritoriului ţării sale.

    Ianukovici i-a acuzat pe manifestanţi că au tras vineri cu arme de foc în maşina lui în timp ce se îndrepta spre aeroport ca să plece la Harkov, că l-au bătut pe Volodimir Ribak şi că deputaţii din Partidul Regiunilor au defectat din cauza ameninţărilor la care au fost supuşi, ei şi familiile lor, din partea protestatarilor. “Deputaţii sunt aşteptaţi la ieşirea din sediul Radei (parlamentul, n.red.) şi sunt asaltaţi cu pietre”, a spus Ianukovici.

    El a comparat situaţia de acum din Ucraina cu cea a Germaniei anilor ’30, când a venit la putere Hitler.

    Vineri, parlamentul a decis şi să repună în vigoare constituţia din 2004, care limita puterile prezidenţiale (una dintre cauzele reizbucnirii protestelor în această săptămână a fost refuzul de către parlament, la 18 februarie, al cererii opoziţiei de a se reveni la vechea constituţie).

    Nu mai departe de luna noiembrie 2013, acelaşi parlament respinsese proiectele de lege care ar fi permis transferul în străinătate al Iuliei Timoşenko pentru îngrijiri medicale. La acea vreme, aprobarea transferului ei fusese o condiţie pusă de Bruxelles regimului Ianukovici pentru semnarea acordului de asociere UE-Ucraina.

    Fostul premier Timoşenko, venită la putere împreună cu fostul preşedinte Viktor Iuşcenko pe valul “revoluţiei portocalii” din 2004, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în 2011 pentru abuz de putere, după ce a semnat acorduri cu Rusia în domeniul gazelor care s-au dovedit dezavantajoase pentru statul ucrainean. Din primăvara lui 2012 a fost spitalizată pentru hernia de disc de care suferă.

    Deciziile parlamentului de la Kiev intervin după ce regimul Ianukovici a ajuns la un acord cu mediatorii din partea UE şi a Rusiei pentru formarea unui guvern interimar în următoarele zile. Capitularea lui Ianukovici a intervenit abia după ce bilanţul violenţelor de stradă din această săptămână s-a ridicat, chiar potrivit estimărilor conservatoare ale puterii, la 80 de morţi şi peste 600 de răniţi.

    Cum era de aşteptat, conflictul a căpătat din nou un aer de tablă de şah unde ucrainenii nu figurau decât ca pioni de sacrificiu: de partea occidentalilor, cel mai remarcat detaliu a fost promisiunea ministrului rus al finanţelor privind o nouă tranşă din creditul de 15 mld. dolari pentru Ucraina, ca spre a sfida direct UE care deocamdată n-a oferit nimic Kievului, în timp ce de partea rusească au găsit ecou acuzaţiile preşedintelui Viktor Ianukovici despre gherile înarmate care încearcă să dea o lovitură de stat, cu sprijin american, după cum n-a trecut neobservat faptul că escaladarea violenţelor a reuşit să eclipseze JO de la Soci.

    Pe teren, situaţia rămâne însă complicată de factori care nu susţin ideea unei noi revoluţii portocalii ori vreo împărţire sumară între băieţii buni şi cei răi: lipsa de anvergură şi de coerenţă a reprezentanţilor opoziţiei (care nu au nimic din carisma de pe vremuri a Iuliei Timoşenko în tandem cu Viktor Iuşcenko) şi interesele radicalilor grupaţi în jurul partidului ultranaţionalist Svoboda (Libertatea) şi al grupării de extremă dreapta Pravîi Sektor (Sectorul Drept), care sunt atât contra Rusiei, cât şi contra UE şi SUA şi n-au ascuns că nu încurajează deloc ideea de “protest civic paşnic” invocată de SUA atunci când se referea la evenimentele de pe Euromaidan.

    Cum ideea de extremă dreaptă, antisemitismul, pofta de violenţă şi simpatiile pronaziste afişate de aceşti naţionalişti au capacitatea să sperie rapid Europa, nu e de mirare că astfel de aspecte au fost foarte bine mediatizate în ultimele zile de oricine a vrut să discrediteze protestele anti-Ianukovici. Svoboda însă, ca unul dintre cele trei partide care reprezintă opoziţia la nivel politic (celelalte fiind Batkivşcina şi partidul UDAR condus de Kliciko), va avea un cuvânt greu de spus la formarea noului guvern, mai ales că dispune în stradă de suficientă susţinere spre a-şi impune punctul de vedere.

  • PROTESTE fără precedent la Kiev: 25 de persoane au murit şi sute au fost rănite. Trupele antirevoltă au lansat un nou asalt

    UPDATE 08:30 – Bilanţul oficial al victimelor de la Kiev este de 25 de morţi

    Ministerul Sănătăţii din Ucraina a anunţat miercuri dimineaţa că 25 de persoane au fost ucise în ciocnirile violente care au avut loc la Kiev între forţele de securitate şi protestatari, relatează Russia Today, în pagina electronică.

    Ministerul a confirmat, de asemenea, că jurnalistul Viaceslav Veremii, de la cotidianul local Vesti, a decedat la Kiev după ce a fost împuşcat. Redactorul-şef al cotidianului, Igor Gujva a confirmat, pe Facebook, moartea acestuia. 

    Potrivit lui, Veremii şi un coleg de-al său se întorceau acasă cu taxiul, în timp ce persoane necunoscute au atacat maşina la o intersecţie. Acestea au început să clatine vehiculul, după care i-au tras afară pe şofer şi pe pasageri, pe care i-au bătut. Doi bărbaţi sunt răniţi, iar jurnalistul a murit la spital din cauza unei plăgi împuşcate.

    Potrivit comunicatului Ministerului Sănătăţii, 241 de persoane au fost spitalizate, dintre care 79 de poliţişti şi cinci jurnalişti. Pe de altă parte, Ministerul ucrainean de Interne a anunţat că nouă ofiţeri au murit în aceste violenţe, iar alţi peste 370 au primit asistenţă medicală, relatează Interfax, în pagina electronică.

    Un bilanţ precedent anunţa 21 de morţi şi sute de răniţi.

    UPDATE 07:30 – Cel puţin 21 de morţi şi 100 de răniţi în violenţele de la Kiev

    Cel puţin 21 de persoane au murit şi alte 100 au fost rănite, marţi, în confruntările dintre forţele guvernamentale şi manifestanţi în centrul Kievului, care era cuprins de flăcări miercuri dimineaţa, relatează CNN

    Marţi a fost ziua cea mai sângeroasă a revoltei ucrainene, poliţia antirevoltă folosind tunuri, grenade asurzitoare şi alte mijloace pentru a disersa protestatarii. Unii dintre manifestanţi au ripostat cu bâte de baseball sau alte mijloace.

    GALERIE FOTO

    Situaţia s-a calmat cu greu peste noapte. Fumul dens şi flăcările ce se ridicau de la pneurile incendiate continua să se vadă în jurul Pieţei Independenţei, la mică distanţă de Parlament. Explozii de mică intensitate s-au auzit toată noaptea, acestea fiind cauzate de petardele aruncate de manifestanţi şi, probabil, de grenadele asurzitoare lansate de poliţişti împotriva mulţimii.

    Manifestanţii au ridicat baricade toată noaptea, formând lanţuri umane pentru transportarea cărămizilor, pietrelor şi lemnului în anticiparea unei alte ofensive a poliţiei.

    Forţele de securitate ucrainene au înaintat, într-adevăr, în pofida baricadelor, după care s-au oprit, cel puţin pentru moment.

    UPDATE 05:00 – Trupele antirevoltă au lansat un nou asalt asupra Pieţei Independenţei

    Trupele antirevoltă au lansat un nou asalt asupra Pieţei Independenţei, situată în centrul Kievului, după o ploaie de grande lacrimogene.

    Poliţiştii au avansat şi s-au poziţionat în jurul monumentului care se află în mijlocul pieţei, la puţin timp după ora 04.00 (04.00, ora României), după o ploaie de grenade lacrimogene, a constatat miercuri un jurnalist al AFP. Corturile din piaţă au luat foc unul după altul.

    Manifestanţii au ripostat aruncând cu pietre.

    Pentru a se proteja de forţele de ordine, protestatarii au ridicat un perete de foc. În spatele flăcărilor, opozanţi ai preşedintelui Viktor Ianukovici, echipaţi cu scuturi metalice asemănătoare cu cele ale poliţiei, au format o primă linie de apărare.

    “Centrul Kievului, inima Ucrainei, este în flăcări! Opriţi-vă”, s-a adresat un opozant poliţiştilor.

    Anterior, poliţiştii le-au cerut femeilor şi copiilor să plece, evocând declanşarea unei “operaţiuni antiteroriste”. Însă mii de contestatari ai puterii ucrainene au refuzat să plece şi au început să cânte imnul naţional al Ucrainei.

    “Preşedintele ne-a propus să plecăm. Vom rămâne aici cu manifestanţii”, a declarat unui dintre liderii opoziţiei, Arseni Iaţeniuk, pentru postul de televiziune Kanal 5.

    “Este o insulă a libertăţii”, a afirmat în faţa mulţimii un al lider al opoziţiei, Vitali Kliciko. “Puterea a declanşat un război împotriva propriului popor”, a adăugat fostul campion la box.

    Chiar şi susţinători tradiţionali ai regimului, precum oligarhul Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina şi principalul sponsor al partidului lui Ianukovici, au criticat evenimentele în curs.

    “Victimele omeneşti, înregistrate atât de partea manifestanţilor, cât şi de partea forţelor de ordine, sunt un preţ inacceptabil pentru erorile politice”, a declarat Ahmetov, citat într-un comunicat. El a făcut apel la “oprirea vărsării de sânge”.

    Unul dintre civilii ucişi este un angajat al Partidului Regiunilor al preşedintelui Ianukovici, al cărui trup neînsufleţit a fost găsit la sediul formaţiunii politice, luat cu asalt şi preluat sub control pentru scurt timp de către contestatari, care l-au incendiat parţial.

    UPDATE 2:40 – Kliciko: Ianukovici a refuzat oprirea asaltului şi a cerut evacuarea Pieţei Independenţei

    Preşedintele Viktor Ianukovici a refuzat să oprească asaltul forţelor de ordine împotriva protestatarilor proeuropeni din centrul Kievului şi a cerut ca ei să evacueze Piaţa Independenţei, a declarat opozantul Vitali Kliciko, după o întrevedere cu şeful de stat ucrainean.

     

    VIDEO LIVE

    “Preşedintele a spus că singura soluţie este evacuarea (Pieţei) Maidan şi că toţi trebuie să se întoarcă acasă”, a declarat Kliciko pentru postul de televiziune Hromadske.

    UPDATE 02:20 – Patru protestatari au fost ucişi în asaltul împotriva Pieţei Independenţei din Kiev, anunţă opoziţia

    Patru protestatari proeuropeni au fost ucişi în asaltul lansat marţi seară de forţele de ordine ucrainene împotriva Pieţei Independenţei din Kiev, un simbol al mişcării de contestare, relatează AFP.

    “Patru manifestanţi au fost ucişi în timpul evacuării (Pieţei) Maidan”, a declarat pentru AFP Sviatoslav Hanenko, un responsabil din cadrul serviciilor medicale ale opoziţiei. Precedentul bilanţ oficial, publicat înainte de intervenţia forţelor de ordine ucrainene, anunţa cinci civili şi şapte poliţişti ucişi în cursul zilei de marţi.

    Şaisprezece persoane, civili şi poliţişti, au fost ucise, marţi, în cursul violenţelor de la Kiev, potrivit ultimului bilanţ disponibil.

    UPDATE 01:58 – Incendiu la Casa Sindicatelor din Kiev

    Mai multe etaje ale Casei Sindicatelor din Kiev, transformată în “cartier general” de către protestatarii proeuropeni, au luat foc în cursul nopţii de marţi spre miercuri, relatează AFP.

    Potrivit unui jurnalist al AFP, mai multe etaje ale acestei clădiri, situate în Piaţa Independenţei şi ocupate încă din decembrie, au luat foc, iar opozanţi ai preşedintelui Viktor Ianukovici au părăsit-o în grabă. Unii dintre protestatari au fost evacuaţi pe tărgi.

    UPDATE 00:04 – Şase poliţişti au fost ucişi de gloanţe la Kiev, a anunţat Ministerul ucrainean de Interne

    Şase poliţişti au fost ucişi “de gloanţe”, marţi, la Kiev, în confruntările cu manifestanţii ostili preşedintelui Viktor Ianukovici, a anunţat Ministerul ucrainean de Interne, citat de AFP.

    Ministerul ucrainean de Interne a adăugat că 159 de poliţişti au fost răniţi, dintre care 35 grav. Cinci civili au fost de asemenea ucişi, potrivit autorităţilor.

    Conform opoziţiei, cel puţin 150 de manifestanţi au fost răniţi, dintre care 30 grav.

    UPDATE 00:01 Vitali Kliciko s-a deplasat la Preşedinţie pentru a se întâlni cu Viktor Ianukovici

    Fostul boxer Vitali Kliciko, unul dintre liderii opoziţiei ucrainene, s-a deplasat la Preşedinţie pentru a se întâlni cu Viktor Ianukovici, a anunţat marţi seară purtătoarea sa de cuvânt, citată de AFP.

    “Kliciko a sosit pe strada Bankova (unde se află Preşedinţia). El s-a dus să-l vadă pe Ianukovici”, a scris Oxana Zinoieva pe contul său de Twitter.

    UPDATE: Bilanţul violenţelor produse marţi la Kiev a ajuns la nouă morţi

    Cel puţin nouă persoane – şapte protestatari şi doi poliţişti – au murit, marţi, în cursul violenţelor de la Kiev, alte sute de persoane fiind rănite, inclusiv 15 jurnalişti, conform unui nou bilanţ prezentat de presa ucraineană.

    Bilanţul anterior era de şapte morţi.

    Printre cei 15 jurnalişti răniţi se numără corespondenţi ai agenţiilor Reuters şi Associated Press.

    UPDATE: Poliţia a intervenit în forţă în Piaţa Independenţei din Kiev

    Forţele de ordine au intervenit, marţi seară, pentru dispersarea protestatarilor proeuropeni adunaţi în Piaţa Independenţei din Kiev.

    Explozii şi confruntări între forţele de ordine şi protestatari au loc în Piaţa Independenţei din centrul Kievului.

    Autorităţile au intervenit cu blindate echipate cu tunuri de apă. Vehiculele au intrat printre protestatari, care au atacat cu sticle incendiare.

    Mai multe corturi ale manifestanţilor au ars.

    Două avioane de vânătoare au survolat marţi după-amiază centrul Kievului. Avioanele au zburat la altitudine medie şi probabil au fost trimise pentru intimidarea manifestanţilor.

    Violenţele au reizbucnit marţi, la Kiev, unde nouă persoane – şapte manifestanţi şi doi poliţişti – au murit în confruntări.

    UPDATE: Manifestanţii au ocupat din nou sediul Primăriei din Kiev

    Sute de manifestanţi au ocupat din nou, marţi seară, sediul Primăriei din Kiev, care fusese evacuat duminică, după adoptarea legii amnistierii protestatarilor.

    Manifestanţii au pătruns din nou în Primărie şi au creat o infirmerie improvizată.

    Protestatarii opoziţiei ucrainene evacuaseră, duminică, sediul Primăriei din Kiev, ocupat din decembrie, ca reacţie la eliberarea protestatarilor arestaţi.

    Primăria din Kiev, ocupată din 1 decembrie 2013, era “cartierul general” al mişcării de contestare a Administraţiei Viktor Ianukovici, la fel ca Piaţa Independenţei (Maidan).

    Evacuarea Primăriei era una dintre condiţiile pentru aplicarea legii amnistiei în cazul celor 234 de protestatari eliberaţi vineri dar care rămân în continuare pasibili de pedepse cu închisoarea.

    UPDATE: Autorităţile ucrainene lansează un ultimatum de două ore, înaintea unei intervenţii

    Forţele de ordine au dat marţi un ultimatum opoziţiei să pună capăt confruntărilor violente între opozanţi ai preşedintelui Viktor Ianukovici şi poliţişti, violenţe care s-au soldat cu cinci morţi.

    “Avertizăm capetele înfierbântate din cadrul opoziţiei: puterea are mijloacele să restabilească ordinea (…). Vom fi nevoiţi să recurgem la măsuri de cea mai mare fermitate, în cazul în care tulburările nu încetează până la ora (locală) 18.00 (18.00, ora României)”, au anunţat Ministerul de Interne şi serviciile speciale (SBU) într-o declaraţie comună.

    În paralel, autorităţile au închis metroul, iar redutabilele unităţi antirevoltă Berkut se apropiau de Maidan, Piaţa Independenţei, ocupată de către mii de manifestanţi de aproape trei luni şi protejată cu baricade.

    “Cinci civili au murit în violenţe, la Kiev”, a declarat Olga Bilîk, o purtătoare de cuvânt a poliţiei.

    Opoziţia a anunţat, anterior, moartea a trei manifestanţi, “ucişi prin împuşcare”. Potrivit Partidului Regiunilor, al preşedintelui Ianukovici, corpul unuia dintre angajaţii săi a fost găsit la sediul formaţiunii, luat cu asalt şi asupra căruia contestatarii au deţinut controlul pentru o scurtă perioadă de timp.

    – Gloanţe de cauciuc şi cocteiluri Molotov

    Aceste violenţe au loc după mai multe săptămâni de acalmie a mişcării de contestare, care durează de aproape trei luni, în contextul în care opoziţia a promis o “ofensivă paşnică” în vederea exercitării unor presiuni asupra deputaţilor, reunind peste 20.000 de pesoane la o defilare care a degenerat, marţi.

    Forţele de odine aflate la intrări în incinta Parlamentului au utilizat gaze lacrimogene, au aruncat cu grenade asurzitoare şi au tras cu glanţe de cauciuc asupra manifestanţilor, care aruncau cu pavele şi cocteiluri Molotov.

    Acestea sunt primele confruntări, la Kiev, de la cele care au avut loc la sfârşitul lui ianuarie şi în care au fost ucise patru persoane, dintre care două prin împuşcare, şi peste 500 de răniţi.

    Cel puţin 150 de manifestanţi au fost răniţi marţi, dintre care 30 grav – unuia fiindu-i smulsă mâna în momentul în care a ridicat o grenadă asurzitoare -, potrivit lui Oleg Musii, şeful serviciului medical al opoziţiei. În total, 47 de poliţişti au fost răniţi, potrivit unei surse oficiale.

    Manifestanţi cu faţa acoperită de cagule au incendiat, marţi dimineaţa, mai multe camioane aparţinând poştei, în apropierea sediului Parlamentului, cu cocteiluri Molotov.

    Între 200 şi 300 de manifestanţi au preluat pentru o scurtă perioadă de timp controlul asupra sediului Partidului Regiunilor al preşedintelui Ianukovici, situat în apropiere de Legislativ. Sediul era plin de fum, provenind de la mai multe focare de incendiu. Manifestanţii au fost nevoiţi să se retragă, la apropierea poliţiştilor antirevoltă.

    Rusia a condamnat imediat această revenire la violenţe în Ucraina, pe care a atribuit-o politicii occidentalilor.

    “Ceea ce se înâtmplă acum este rezultatul direct al politicii de complezenţă a politicienilor occidentali şi structurilor europene care, de la începutul crizei, trec cu vederea acţiunile agresive ale forţelor radicale din Ucraina, încurajând, în fapt, escaladarea şi provăcările la adresa puterii legale”, a apreciat Ministerul rus de Externe, într-un comunicat.

    – Blocarea Parlamentului

    Opoziţia a anunţat marţi dimineaţa că scopul manifestanţilor era “să încercuiască Parlamentul, să-l blocheze, pentru a nu lăsa deputaţii să numească un premier «rus»”.

    Doi reprezentanţi ai opoziţiei s-au întâlnit luni cu cancelarul german Angela Merkel, care şi-a exprimat îngrijorarea faţă de o situaţie în continuare tensionată.

    Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier a îndemnat marţi la încetarea violenţelor şi a îndemnat “părţile din Ucraina să caute o soluţie politică prin negociere”.

    Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton a “condamnat orice utilizare a violenţei”, îndemnând Kievul “să atace rădăcinile crizei”.

    Premierul polonez Donald Tusk şi-a reiterat ajutorul în vederea ajungerii la un compromis în Ucraina, “deoarece un război civil la scară mică sau mare (…) nu va fi cu siguranţă în interesul Ucrainei, securităţii şi stabilităţii în regiune”.

    Opoziţia acuză puterea ucraineană că cedează presiunilor Moscovei, după ce Ianukovici a renunţat, în noiembrie, să semneze un acord de asociere cu Uniunea Europeană.

    Moscova a acordat Kievului, în decembrie, un credit în valoare de 15 miliarde de euro, din care i-a plătit deja trei miliarde de dolari, şi o reducere importantă la preţul gazelor naturale. Moscova urmează să plătească “săptămâna aceasta” o nouă tranşă, în valoare de două miliarde de dolari, Kievului, care se confruntă cu o lipsă de lichidităţi şi riscă un default.

    Însă opoziţia îşi pierde răbdarea, în contextul în care negocierile cu puterea se află într-un punct mort, în pofida demisiei Guvernului, în ianuarie.

    Iar unul dintre liderii opozţiei, Vitali Kliciko, a reiterat, odată cu izbucnirea noilor violenţe, cererea organizării alegerilor prezidenţiale anticipate.

    UPDATE: Autorităţile roagă femeile şi copiii să părăsească Piaţa Independenţei, înaintea intervenţiei

    Forţele de ordine din Kiev au rugat femeile şi copiii să părăsească Piaţa Independenţei, avertizând cu o intervenţie în forţă pentru dispersarea manifestanţilor proeuropeni.

    Rugămintea a fost reiterată şi de Vitali Kliciko, unul dintre liderii opoziţiei ucrainene, care a reamintit că forţele de ordine au lansat un ultimatum pentru evacuarea Pieţei Independenţei.

    “Le cerem femeilor şi copiilor să plece din Piaţa Maidan. Nu excludem posibilitatea unui asalt al forţelor de ordine”, a spus Kliciko.

    UPDATE – Autorităţile au închis metroul de la Kiev, iar trupe Berkut se apropie de Piaţa Maidan

    Traficul a fost întrerupt marţi pe toate liniile de metrou, la Kiev, iar poliţişti antirevoltă din cadrul trupelor de elită se apropiau de Maidan, piaţa din centrul Kievului care a devenit un simbol al mişcării de contestare, ocupată de aproape trei luni.

    Trupe din cadrul Berkut, o unitate de elită a poliţiei antirevoltă, se aflau pe străzi în apropiere de Maidan, unde manifestanţi consolidau, de urgenţă, baricade şi smulgeau pavele, a constatat un jurnalist AFP.

    “Toate staţiile de metrou sunt închise”, a declarat pentru AFP Natalia Kirniţka, o purtătoare de cuvânt a metroului.

    UPDATE – Cinci civili au fost ucişi în violenţele de la Kiev, anunţă poliţia

    Cinci civili au fost ucişi marţi în violenţele care au izbucnit la Kiev, în confruntări între poliţişti şi manifestanţi ostili preşedintelui Viktor ianukovici, a anunţat poliţia.

    “Cinci civili au fost ucişi în violenţele în masă de la Kiev”, a declarat pentru AFP Olga Bilîk, o purtătoare de cuvânt a poliţiei, fără să facă alte precizări.

    Anterior, Oleg Musii, şeful serviciului medical al opoziţiei, anunţa că trei manifestanţi au fost ucişi prin împuşcare.

    UPDATE – Manifestanţii au fost respinşi de către poliţişti antirevoltă

    După ce au preluat controlul asupra sediului Partidului Regiunilor al preşedintelui Viktor Ianukovici, manifestanţii au fost respinşi de către poliţişti antirevoltă.

    Un steag albastru al Partidului Regiunilor a fost incendiat.

    Ei au fost nevoiţi să se retragă, la apropierea poliţiştilor antirevoltă.

    Manifestanţii au spart cu ajutorul unui topor intrarea într-un garaj din curtea imobilului. O maşină a fost incendiată, iar o limuzină blindată a reuşit să părăsească zona violenţelor.

    Anterior, un jurnalist AFP anunţase că între 200 şi 300 de manifestanţi au aruncat cu pietre şi coteiluri Molotov în această clădire şi au spart mai multe geamuri. Ei au forţat cu un topor intrarea într-un garaj situat în curtea imobilului.

    Poliţia a folosit grenade asurzitoare şi a tras cu gloanţe de cauciuc în manifestanţi, după aceştia din urmă au aruncat cu pietre în cordonul de polişti ce înconjoară Parlamentul.

     

  • PROTESTELE din Kiev continuă: Ciocniri între manifestanţi şi poliţie

     Poliţia a folosit grenade asurzitoare şi a tras cu gloanţe de cauciuc în manifestanţi, după aceştia din urmă au aruncat cu pietre în cordonul de polişti ce înconjoară Parlamentul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proteste violente la Ankara faţă de arestarea unor militari

     Forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru dispersarea manifestanţilor, care s-au reunit în centrul capitalei la apelul mai multor asociaţii locale, a anunţat agenţia de presă Dogan.

    “Libertate pentru patrioţi” şi Nu complotului”, au scandat prostetatarii.

    Manifestanţii au denunţat condamnarea unor militari în retragere sau activi, printre care şi fostul şef de Stat Major al armatei, care au fost condamnaţi la închisoare în 2012 şi 2013 în două dosare pentru conspiraţie împotriva Guvernului islamo-conservator aflat la putere din 2002.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autorităţile afgane au eliberat 65 de deţinuţi consideraţi periculoşi de către SUA

     “Cei 65 de deţinuţi au fost eliberaţi şi au părăsit incinta Închisorii Bagram în această (joi) dimineaţa”, a declarat pentru AFP Abdul Shukor Dadras, un membru al Comitetului însărcinat cu evaluarea statutului persoanelor deţinute în închisori afgane.

    “Noi i-am eliberat. Au plecat cu maşini acasă, dar nu noi le-am organizat transportul”, a confirmat pentru AFP generalul Ghulam Farouq, şeful Poliţiei Militare a închisorii.

    Kabulul a anunţat la 9 ianuarie că un total de 72 de deţinuţi de la Bagram, în apropiere de Kabul, urmează să fie eliberaţi din cauza lipsei de probe, declanşând proteste puternice din partea unor oficiali americani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro