BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Idei de business la care puţini s-au gândit. Au pariat pe ele, iar acum uimesc pe toată lumea

    Cafenele, restaurante, branduri în industria alimentară, produse vestimentare – toate au în spate mii, sute de mii, milioane de modele care au funcţionat şi care pot deveni sursă de inspiraţie. De unde te inspiri însă atunci când alegi să faci agende cu hârtie din piatră? Sau biciclete din bambus? Câţiva curajoşi au pornit în astfel de direcţii şi şi-au spus poveştile în ultimul an în cadrul proiectului ZF Afaceri de la zero.

    Marius Ardelean a început să producă agendele de lux Rockha în 2018. Ce e inedit însă este că hârtia din care sunt confecţionate agendele e făcută din piatră. Practic, brandul a luat naştere pe 1 martie 2018, când, din întâmplare, Marius Ardelean, în vârstă de 24 de ani, absolvent de informatică, a văzut pe internet că hârtia rezistentă la apă nu e un mit, ci o realitate.
    „Mi-a luat mai puţin de 30 de secunde să mă hotărăsc că vreau să văd această minune cu ochii mei şi am achiziţionat un caiet cu hârtie din piatră”, povestea Marius Ardelean la începutul acestui an, în emisiunea online ZF Afaceri de la zero.


    Fascinat de proprietăţile hârtiei din piatră, s-a gândit că ar putea produce chiar el agende şi caiete din acest material, dar a pus ideea pe lista de proiecte de făcut pentru „când va fi mare”. Proiectul a revenit însă la scurtă vreme, când, ca temă pentru facultate, şi-a prezentat ideea în faţa unui profesor. Reacţia pozitivă a acestuia a fost imboldul de care Marius Ardelean a avut nevoie pentru a se gândi mai serios la ceea ce avea să devină, doar câteva luni mai târziu, Rockha.
    Materia primă – hârtia brută, făcută din piatră – vine de la furnizori din Uniunea Europeană, iar pielea folosită pentru realizarea copertelor este adusă din Italia. În România, până când agendele sunt gata, trec prin trei locuri diferite din ţară.
    Concret, hârtia din piatră are în componenţă 80% carbonat de calciu, rezultat din sfărâmarea pietrei, la care se adaugă 20% polietilenă, adică PET-uri reciclate. Pasta astfel produsă se introduce la cuptor şi rezultă hârtia din piatră, explică Marius Ardelean.
    Investiţia lui Marius Ardelean şi a tatălui său până acum în Rockha a fost de 10.000 de euro. Dacă în 2019 Rockha a avut 4.000 de euro afaceri, în 2020 Marius Ardelean şi tatăl lui se aşteaptă la 10.000 de euro.
    Agendele Rockha, fiind cotate ca produse de lux, au preţuri cuprinse între 80 şi 130 de lei, în vreme ce caietele pornesc de la 75 de lei. Produsele sunt impermeabile, dar şi rezistente la rupere.

    Pe două roţi… altfel
    Dacă agendele din piatră v-au lăsat cu gura căscată, aflaţi că un alt antreprenor inovator a creat bicicletele din bambus. Sabin Dimian, un tânăr antreprenor din Câmpina, judeţul Prahova, a pus pe piaţă în 2018 brandul Veltra Bikes, sub care produce biciclete din bambus. După mai multe încercări, în noiembrie 2018 au ieşit primele biciclete. Cum şi când a început?


    „În 2012, când am citit într-o revistă de specialitate despre o companie americană care producea biciclete din bambus şi am fost uimit de preţul foarte mare pentru acest produs, undeva la 6.000 de dolari. Am zis că am putea să facem noi asta pentru piaţa din Europa”, povestea Sabin Dimian în 2019 pentru ZF.
    Materia primă pentru bicicletele Veltra, bambusul, vine din China, iar timpul de producţie este de circa patru-cinci zile. A optat pentru bambus pentru că poate fi recoltat în fiecare an. Dacă ar fi produs din alt lemn, trebuia să aştepte zece ani, astfel încât stejarul să ajungă la maturitate pentru a produce o asemenea bicicletă. În plus, bambusul este cu 35% mai rezistent decât stejarul şi absoarbe foarte bine vibraţiile, astfel că mersul cu bicicleta este mai confortabil în comparaţie cu produsele realizate din alte materiale. Aducerea materiei prime vine însă şi cu provocări, pentru că durează circa trei luni până când bambusul ajunge în România.
    Preţul unei biciclete ajunge la 1.200 de euro, în contextul în care în România nu mai există un alt producător de biciclete din bambus, iar publicul-ţintă al Veltra este format din oameni cu venituri peste medie.

    Un business real în mediul virtual
    Pentru a crea un business, Mircea Matei a „evadat” din lumea reală şi s-a refugiat în cea virtuală, iar astfel a apărut UniVRse, o sală cu jocuri bazate pe realitatea virtuală.
    În sala din zona Pipera a Capitalei pot merge copiii şi adulţii, realitatea virtuală fiind folosită atât ca formă de divertisment, cât şi ca modalitate de a vindeca anxietăţi precum frica de înălţime, de zbor, de animale sau de spaţii strâmte.


    „Ideea mi-a venit în timp ce eram student la Facultatea de Psihologie în Marea Britanie, la University of Essex. Acolo se discuta foarte mult despre realitatea virtuală şi studiile care au arătat eficienţa acesteia în domenii precum psihoterapie, educaţie, training, medicină, entertainment”, povestea Mircea Matei.
    Întors în România, s-a gândit iniţial să investească într-un cinema VR, însă licenţele pentru astfel de filme erau prea scumpe, aşa că s-a reorientat către sala de jocuri. A început să citească despre echipamente, despre software-uri şi ce beneficii poate avea această tehnologie, apoi a decis să le aplice în România.
    Mircea Matei a dezvoltat şi colaborarea cu şcolile, unde a mers cu ochelarii şi calculatoarele sale, pentru cursuri desfăşurate altfel decât în mod clasic. Copiii pot „zbura” pentru a vedea diferite oraşe, pot studia anatomia corpului uman, pot desena sau sculpta în 3D, dar în acelaşi timp se pot distra trăgând cu arcul sau sărind cu paraşuta în realitate virtuală.

    Antreprenor înapoi acasă
    Pe o afacere de nişă a pariat şi Cosmin Foltuţiu, care, după mai mulţi ani petrecuţi în Spania, s-a întors în România şi a fondat, în 2018, o firmă care produce cădiţe pentru duş. Fabrica funcţionează în Oradea, sub numele Imperma.


    „Povestea a început prin luna iulie a anului 2018, în Spania. La insistenţele unui bun prieten, am decis să deschid o mică fabrică în România, ştiind că aici nu exista niciun producător de asemenea cădiţe de duş”, a povestit Cosmin Foltuţiu pentru Afaceri de la zero.
    În septembrie 2018 a înfiinţat compania, apoi a mers în Spania pentru a cumpăra matriţele şi utilajele necesare pentru fabricarea cădiţelor de duş. În ianuarie 2019 a pus bazele fabricii, iar în aprilie anul trecut a început producţia. Cădiţele sunt destinate atât locuinţelor, cât şi altor tipuri de spaţii, precum hoteluri, pensiuni, spa-uri. În prezent, există trei colecţii de cădiţe de duş sub brandul Imperma.

    Sky is the limit
    Cu siguranţă ei nu sunt singurii antreprenori cu idei ieşite din comun, dar tot cu siguranţă pot să reprezinte modele. Large Globes (un business în producţia de globuri pământeşti gigant, ca în romanele lui Jules Verne, deţinut de fraţii Simona şi Remus Gall), GoLED (un atelier de soluţii de iluminat personalizate, coordonat de Paul Schintee), Climb House (un centru de escaladă deţinut de antreprenorii Andrei Bejan, Emil Roată şi Ioana Bejan Roată) sau Caricatours (un business din realizarea de caricaturi, dezvoltat de familia Ruxandra şi Valentin Chibrit) sunt alte câteva exemple. Ideile bune nu au graniţe, iar antreprenorii de la zero o ştiu cel mai bine.

    1. Large Globes – un business în producţia de globuri pământeşti gigant, ca în romanele lui Jules Verne, deţinut de fraţii Simona şi Remus Gall. 2. GoLED – un atelier de soluţii de iluminat personalizate, coordonat de Paul Schintee. 3. Climb House – un centru de escaladă deţinut de antreprenorii Andrei Bejan, Emil Roată şi Ioana Bejan Roată. 4. Caricatours – un business din realizarea de caricaturi, dezvoltat de familia Ruxandra şi Valentin Chibrit – sunt alte câteva exemple de afaceri inedite.

    Un an de căutări
    Proiectul Afaceri de la zero, demarat de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania, a început pe 15 mai 2019, momentul zero al unei serii de căutări neîncetate de antreprenori cu mai multă sau cu mai puţină experienţă, dar cu planuri făcute cu simţ de răspundere. Am descoperit peste 300 de astfel de oameni, i-am „descusut” de secrete, de poveşti şi de obiective şi nu ne vom opri. Urmăriţi-ne în continuare pe site-ul Ziarului Financiar, pe platforma Afaceri de la zero. Veţi găsi o poveste nouă în fiecare zi.
    Vă aşteptăm!

  • Grupul Iulius ignoră pandemia şi prezintă cel mai mare proiect imobiliar mixt din Europa, o investiţie de aproape 3 miliarde de euro

    Camera de Comerţ şi Industrie a României şi compania IULIUS propun un proiect amplu de dezvoltare pentru ţară, reprezentativ la nivel internaţional. Bazat pe un concept mixed – use, care îmbină atracţii artistice, culturale şi sociale cu funcţiuni de susţinere antreprenorială, proiectul presupune transformarea Centrului Expoziţional Romexpo într-un catalizator economic cu beneficii majore pentru comunitate.

    Romexpo va deveni singurul centru expoziţional din Europa care va fi complet integrat într-un proiect cu funcţiuni mixte, contribuind la potenţialul de evoluţie sustenabilă şi durabilă a Capitalei.

    „Demersurile noastre constante sunt îndreptate spre consolidarea şi extinderea activităţii Romexpo, care stau la baza acestui amplu demers investiţional. Dorim includerea Romexpo în circuitul internaţional şi avem convingerea că funcţiunile conexe vor avea capacitatea nu doar de a ne impune pe harta atracţiilor europene din domeniu, ci de a revitaliza social, cultural şi economic Bucureştiul. Un proiect de o asemenea importanţă necesită cooperarea şi implicarea mediului public şi privat, dar şi susţinerea autorităţilor şi comunităţii”, a spus Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

    Investiţia este estimată la o valoare totală de peste 2,87 miliarde de euro şi va fi realizată în etape.

    „Proiectul propus reprezintă materializarea unei noi viziuni de dezvoltare pentru întreaga ţară, care să ne reprezinte dincolo de graniţe şi să ne aducă aproape de Europa. Este un demers care depăşeşte tot ceea ce am realizat până acum în materie de revitalizare urbană şi care suntem convinşi că va deveni un etalon internaţional. Dezvoltarea aceasta este despre comunitate, simboluri româneşti şi potenţial autohton”, a declarat Iulian Dascălu, preşedintele companiei IULIUS.

    Identitate culturală autentic românească

    Conceptul proiectului gravitează în jurul unei componente culturale dominante, un omagiu adus marilor valori autohtone. Aici va fi primul Muzeu de Artă din România dedicat exclusiv sculptorului Constantin Brâncuşi, care va deveni un simbol naţional, dar cu rezonanţă internaţională. Totodată, pavilionul central va fi reconfigurat în Sala multifuncţională „George Enescu”, oferind Capitalei un spaţiu artistic la standarde internaţionale, care să stimuleze potenţialul mediului cultural contemporan şi care, prin evenimentele găzduite, să devină o atracţie pentru publicul de entertainment inclusiv din afara ţării.

    Proiectul integrează pavilioanele expoziţionale Romexpo, pe care le reconfigurează şi modernizează într-un Centru de Conferinţe şi Congrese de anvergură, adaptat nevoilor unei capitale Europene. Pus în valoare de funcţiunile culturale, sociale şi economice dezvoltate în jurul său, care asigură infrastructura necesară pentru organizarea evenimentelor de amploare, acesta va fi o destinaţie europeană în sine.

    Un nou parc, soluţii de fluidizare a traficului, conectivitate urbană

    O emblemă pentru proiectele mixed-use realizate până acum de IULIUS, parcul va reprezenta şi aici o ancoră pentru viaţa urbană a Capitalei. Centrul Expoziţional Romexpo se va deschide spre comunitate, prin intermediul unei succesiuni de atracţii publice: parc central, grădini înierbate, arbori maturi şi vegetaţie luxuriantă, alei de promenadă, esplanadă şi piaţete. Noul parc, care va ocupa 30% din suprafaţa proiectului, va face o legătură directă cu Parcul Regele Mihai I al României şi va realiza o conexiune verde de la Piaţa Charles de Gaulle până în inima proiectului.

    Dezvoltarea presupune ample investiţii în noi soluţii pentru modernizarea infrastructurii rutiere şi pietonale şi creşterea conectivităţii urbane. Proiectul pentru fluidizarea traficului este realizat în colaborare cu una dintre cele mai mari companii specializate din Europa, incluzând crearea de noi artere rutiere şi lărgirea unor benzi de circulaţie, dar şi piste de bicicletă şi facilităţi care contribuie la mobilitate urbană. Mai mult, va fi realizată şi cea mai mare parcare din România, cu peste 12.000 de locuri, subterane şi supraterane.

    Peste 30.000 locuri de muncă, un lifestyle center european

    Propunerea de revitalizare urbană include şi cel mai puternic pol de business din ţară, construit în conformitate cu principiile pentru „clădiri verzi”, care va contribui la consolidarea atractivităţii investiţionale şi la sustenabilitatea economică. Componenta office va concentra principalele companii multinaţionale din segmentul tech şi nu numai şi va genera crearea a peste 30.000 de noi locuri de muncă, o infuzie a capitalului uman care permite retenţia tinerelor talente. Totodată, alte 2.000 de locuri de muncă sunt estimate pentru perioada construcţiei.

    Într-o simbioză cu atracţiile socio-culturale va fi şi ansamblul de retail, care completează conceptul de lifestyle center. Branduri premium, zone de servicii, cele mai noi concepte de entertainment şi petrecere a timpului liber vor fi parte din oferta celui mai impresionant proiect mixed-use din Europa. Proiectul înglobează cel mai mare spaţiu destinat producătorilor şi comercianţilor autohtoni, într-un concept de fresh market dezvoltat în premieră în România. Totodată, va fi accesibil un centru al antreprenoriatului românesc, unic în ţară, facilităţi de tip coworking capabile să genereze oportunităţi pentru mediul de business local.

    Un element inedit este şi Muzeul de Istorie Monetară, o iniţiativă în premieră naţională, dar şi cel mai mare Oceanariu din ţară, un adevărat parc acvatic, care va reprezenta un nou punct de interes turistic.

    Ca o funcţiune complementară unui centru expoziţional de anvergură va fi realizat şi un hotel de 5 stele.

     

  • Deşi este criză, gupul Iulius merge înainte cu proiectul gigant de la Romexpo, de peste 2 mld. euro: Va fi un pol urban puternic, un reper internaţional care va genera 30.000 de noi locuri de muncă

    Romexpo în calitate de utilizator al terenurilor din B-dul Expoziţiei a lansat în dezbatere publică construcţia unui complex multifuncţional care să includă pe lângă centrul expoziţional şi un centru pentru afaceri, unul comercial şi de recreere, centru cultural şi turistic, alături de anexe precum parcări sub şi supraterane. Cu o investiţie estimată de ZF la peste 2 mld. euro, acesta ar urma să fie cel mai mare proiect imobiliar realizat vreodată în România de către un investitor privat. Proiectul va include 14 turnuri, dintre care cel mai înalt va avea 41 de etaje plus un etaj tehnic.

    Camera de Comerţ şi Industrie a României a demarat primele proceduri pentru obţinerea autorizaţiilor necesare demarării proiectului imobiliar de la Romexpo, potrivit datelor de la Urbanism, iar proiectul este susţinut de compania Iulius.

    „Propunerea de dezvoltare presupune un proiect mixt complex, care va fi realizat în etape, ce include foarte multe componente social – culturale, cu un impact pozitiv semnificativ şi direct pentru comunitate şi pentru companiile mici şi mijlocii. Se doreşte un pol urban puternic, un reper internaţional prin amploarea şi conceptul său, care păstrează o puternică identitate românească. Vorbim despre funcţiuni culturale, artistice, retail, office, dar şi soluţii pentru modernizarea infrastructurii“, au spus oficialii Iulius Group.

    Mai exact, proiectul va rezolva provocările traficului din zonă, integrând investiţii de amploare în infrastructura rutieră şi pietonală, precum lărgirea unor benzi de circulaţie, piste de bicicletă, locuri de parcare şi facilităţi care contribuie la mobilitatea urbană, inclusiv parcuri şi zone de promenadă.

    „Mai mult, proiectul include un parc central şi o succesiune de atracţii publice variate care fac legătura directă cu Parcul Herăstrău. Astfel, orice bucureştean va putea parcurge zone verzi continue de la Piaţa Charles de Gaulle până în cadrul proiectului. În ceea ce priveşte impactul pe piaţa muncii, estimăm că proiectul va genera crearea a peste 30.000 de locuri de muncă, pe segmente de activitate variate. Alte 2.000 de locuri de muncă vor fi active în perioada dezvoltării“, au spus oficialii grupului.

    Proiectul de la Romexpo pe care Camera de Comerţ şi Industrie îl va demara alături de Grupul Iulius va integra, dincolo de clădiri de birouri şi locuinţe, un nou mall, o piaţă destinată producătorilor locali, un hotel şi toate serviciile conexe.

    Viitorul proiect va fi deservit de linia de metrou ce va fi construită spre Aeroportul Otopeni, iar conform planului întreaga zonă va beneficia de cel puţin zece străzi noi sau lărgite.

    Grupul Iulius mai are deja experienţe anterioare în acest domeniu, finalizând de curând proiectul mixt Iulius Town din Timişoara după ce anterior a dezvoltat proiectul Palas din Iaşi – ambele transformând radical oraşele.

    Demararea primelor proceduri vin în contextul în care economia deja este influenţată negativ de pandemia de coronavirus.  

    „La acest moment, planurile de investiţii ale companiei IULIUS continuă. Deocamdată, ca răspuns imediat la efectele pandemiei, îmbunătăţim şi adaptăm conceptele proiectelor de dezvoltare, luând în calcul şi o nouă situaţie de criză, similară sau sub altă formă, astfel încât acestea să răspundă noilor cerinţe şi provocări“, au spus reprezentanţii Iulius.

    În ceea ce priveşte proiectul şi valoarea investiţiei, oficialii companiei au subliniat că „propunerea de dezvoltare este la nivel de plan şi este prematur să lansăm cifre. Însă, cu siguranţă va fi una dintre cele mai mari investiţii din Europa. Evoluţia proiectului va fi în concordanţă cu toate etapele necesare de autorizare şi în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal“.

    Zona Romexpo din Capitală se va transforma radical în următorii ani, pe măsură ce, pe lângă proiectele de birouri deja demarate de Portland Trust şi GTC şi cele rezidenţiale ale Cordia (Parcului 20) şi Impact (Luxuria), lista va continua cu proiectul Ţiriac Imobiliare, al doilea cel mai mare după cel de la Romexpo, şi cel al dezvoltatorului Forte Partners, care vrea să dezvolte pe Bdul Expoziţiei un ansamblu de clădiri cu funcţiune mixtă – birouri, servicii, comerţ, locuire, cu un regim de înălţime de maximum S plus P plus 20 de etaje.

    De asemenea, la începutul lunii decembrie, GTC România, unul dintre cei mai mari proprietari de birouri din Bucureşti, care deţine clădiri office atât în zona Pieţei Victoriei, cât şi City Gate în Piaţa Presei Libere, a demarat construcţia proiectului City Rose Park din zona Expoziţiei.

  • Tinerii care se cunosc de pe băncile facultăţii şi vor acum să dea o nouă înfăţişare Capitalei. Cum cred ei că va arăta Bucureştiul după pandemie?

    Sunt tineri, o parte dintre ei se cunosc încă de pe băncile facultăţii şi, cu planşele şi creioanele grafit, oferă Bucureştiului o nouă înfăţişare. Cu o istorie de 10 ani, antreprenorii din spatele biroului de arhitectură SSAT+ au resimţit şi ei efectele pandemiei, aşa că se gândesc să „proiecteze” o nouă strategie. Care este aceasta?

    „Povestea SSAT+ a început încă de când eram în facultate, într-o formulă diferită faţă de cea actuală, dar care a pus bazele biroului de arhitectură de azi, prin motivaţia şi formarea pe care ni le-am oferit în decursul anilor. Din garda veche, să spunem aşa, am rămas eu şi Alexandru Popescu, director executiv. Nu am pornit la drum cu bani puşi deoparte, am construit totul treptat, deci investiţia noastră a fost motivaţia personală, a fiecăruia din echipă, de a face lucruri de calitate”, povesteşte Ştefan Sava, managing director al SSAT+.

    Potrivit lui, iniţial SSAT+ a fost o provocare şi un proiect făcut pentru prieteni de familie. „A funcţionat bine încă de la bun început. Cred că asta ne-a şi ambiţionat să continuăm, am fost încântaţi să descoperim că viziunea noastră se transforma în realitate, lucru pe care nu-l vedeam concretizat în urma proiectelor de atelier de la facultate.” O influenţă puternică, spune Sava, a primit-o şi din partea părinţilor, care în perioada anilor 2000 au activat în domeniul antreprenorial de construcţii, la nivel micro.

    „A fost o experienţă pe care am prins-o din zbor, stând lângă ei, care mi-a stârnit curiozitatea şi m-a făcut să-mi doresc să învăţ mai multe despre domeniu, să le cer sfaturi, să pun întrebări. Cu acest spirit antreprenorial preluat din familie şi cu motivaţia de a proiecta şi construi lucruri de calitate, am început, în paralel cu munca de la birou, să mă ocup şi de dezvoltare imobiliară.

    Aşa l-am întâlnit pe Adi (Adrian Panaitescu), actualul partener în această direcţie şi nu numai, cu care am creat în decursul anilor nu doar o relaţie de business puternică, ci şi una de prietenie. Aşa am ajuns să dezvoltăm proiectele The Corner, unele dintre cele mai importante pentru mine din întreg portofoliul.”

    Compania a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 700.000 de lei iar pentru anul acesta estimările iniţiale vizau atingerea cifrei de1,4 milioane de lei. „Rămâne de văzut dacă încă mai este plauzibilă această previziune, dat fiind contextul actual.

    Nu avem încă repere după care să ne ajustăm aşteptările, aşa că ne vom adapta din mers. Pe viitor, încercăm să ne orientăm mai mult spre proiectele publice/cu statul, dar sigur că şi acest demers cere timp, nu se face peste noapte. Aici, cred că statul ar trebui să susţină investiţiile în dezvoltare şi în infrastructură, şi asta ar duce la un efect pozitiv cu impact dublu – contracte pentru antreprenori pe de o parte şi, bineînţeles, dezvoltarea României, pe de altă parte.”

    Antreprenoriat învăţat „din mers”
    O primă provocare în parcursul antreprenorial, spune Ştefan Sava, a fost chiar vârsta lor, şi asta pentru că, văzându-i tineri, mulţi au crezut că pot profita pentru a primi proiecte bune, cu bugete minime. O alta, adaugă el, a ţinut de organizarea internă şi de managementul organizaţional. „Fiind la început de drum, a trebuit să ştim să găsim soluţii, să ne susţinem singuri şi cât mai bine – lucram de acasă de la fiecare membru al echipei, prin rotaţie, drămuiam fiecare leu încasat şi făceam calcule cu ce costuri vom avea.

    Primul birou închiriat a fost, absolut întâmplător, în garajul casei unui profesor de la facultate, Ştefan Vianu.” De furcă au avut şi cu lipsa de educaţie arhitecturală a clienţilor şi dorinţa acestora de a face totul cât de ieftin se poate, dar cu rezultate maxime, „o luptă pe care încă o mai ducem”. Momentul în care au ajuns în punctul de a fi nevoiţi să facă angajări a fost de asemenea o nouă provocare, pentru că nu ştiau cum să gestioneze corect lucrurile.

    „Acum, una dintre marile provocări pe care le întâmpinăm este dorinţa de a gestiona corect portofoliul de clienţi, pentru a acoperi cât mai bine zonele unde avem cea mai relevantă activitate până acum, experienţă şi know-how, şi mă refer aici la dezvoltarea de ansambluri rezidenţiale premium, de dimensiuni mici şi medii, în zonele urbane centrale, dar nu neglijăm nici proiectele de locuinţe unifamiliale.”

    În prezent, din echipa SSAT+ fac parte opt persoane, cărora li se alătură şi alţi parteneri şi colaboratori. „Nu suntem un birou mare, însă avem multe proiecte executate, în jur de 20, dar şi altele în curs de execuţie sau care urmează a fi executate. Vorbim aici strict de proiecte de birouri, ansambluri rezidenţiale sau locuinţe, deci construcţii civile, cum le numim noi. Printre cele mai relevante se numără proiectele The Corner Floreasca şi The Corner Eminescu-Dacia, dar vreau să menţionez şi proiectele dezvoltate pentru casele Vasile Lucaciu, Romulus Office şi Paicu.

    Cât despre localizare, proiectăm în principal în Bucureşti şi foarte rar în alte oraşe. În provincie am lucrat până acum doar pe proiecte mici”, notează Sava. În decursul celor zece ani, cei mai importanţi clienţi au fost câţiva dezvoltatori imobiliari cu care de la primul proiect au început o colaborare de succes, care continuă şi astăzi. „Am reuşit să creăm relaţii de business de bun augur, să demonstrăm că ne facem treaba la standarde înalte de calitate şi de profesionalism, iar clienţii noştri mizează pe valorile noastre şi ne acordă încredere.”

    În procente, 60% dintre clienţi sunt firme, iar 40%, persoane fizice, majoritatea cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani, cu preponderenţă antreprenori sau persoane cu profesii liberale, „oameni care apreciază spiritul creativ şi caută echipe tinere, care să aducă acel «ceva» proiectului lor”. Bugetele celor care apelează la serviciile SSAT+ diferă în funcţie de complexitatea proiectelor. „Fiecare proiect al nostru e unicat, special în felul său, pentru că e gândit până în cele mai mici amănunte, având mereu în minte nevoile şi cerinţele clienţilor noştri. Toate au necesitat atenţie sporită pentru detalii şi au încorporat o doză peste medie de creativitate în utilizarea spaţiilor.

    Astfel, bugetele noastre sunt peste media pieţei, pot spune. Dar nu este nicio regulă în această direcţie – nu vom refuza proiectele care ne provoacă creativ şi ne ajută să contribuim la estetica oraşului.” Dacă în primii ani numărul proiectelor era mai mic, acesta a crescut pe parcurs, prin experienţa dobândită şi datorită proiectelor deja executate, care demonstrau munca lor de până atunci. Astfel, în ultimii ani, compania a încheiat anual aproximativ 15 contracte, care au legătură pe de o parte cu construcţiile civile şi pe de altă parte cu domenii conexe, precum consultanţă pe arhitectură sau proiectare pentru instalaţii şi rezistenţă. Perioada medie de finalizare a proiectelor de construcţii civile este estimată la un an, un an şi jumătate. În acest moment, echipa are în jur de zece proiecte în derulare, multe dintre ele în fază finală, şi aproximativ trei în fază incipientă, un exemplu fiind The Corner Armenească – Moşilor.

    „Din păcate, am resimţit efectul crizei destul de repede şi în mod direct –  nu am mai fost contactaţi pentru proiecte noi, iar proiectele pe care le aveam în derulare şi-au încetinit ritmul. Dar vorbim despre o criză mondială care a avut repercusiuni în toate domeniile, aşa că încercăm să revenim cât de repede la ritmul de dinainte de pandemie şi să ne ajustăm planurile în conformitate cu această perioadă dificilă. În ultimele luni, am lucrat constant pe toate planurile unde a fost posibil, am planificat şi dezvoltat idei pentru proiectele în curs, am încercat să ţinem cât de mult legătura cu clienţii noştri prin intermediul tehnologiei şi să găsim soluţii pentru lucrul la distanţă nu doar între noi, ci şi cu partenerii şi inclusiv cu autorităţile”, spune Ştefan Sava.

    Un viitor cu pereţi „verzi”
    Din punctul său de vedere, în ultimii ani se simte o uşoară educare a antreprenorilor în ceea ce priveşte calitatea şi standardele în cazul proiectelor imobiliare. „Însă asta se datorează, zic eu, beneficiarilor finali, prin cerinţele şi pretenţiile impuse, ca urmare a unui nivel de trai ce a crescut constant în ultimii ani. Mi-ar fi plăcut să pot spune că aceste schimbări sunt ca urmare a implicării vreunei organizaţii profesionale, politice sau a antreprenorilor de profil. Din păcate, nu e aşa.” Se poate remarca însă, adaugă el, contribuţia unor companii străine, care au simţit potenţialul ţării noastre, au mizat pe el şi au vrut să investească, aşa că au venit cu un nivel de lucru standard şi au deschis noi orizonturi şi perspective de business. „Nu în ultimul rând, sunt de menţionat aici şi antreprenorii mici, cei care se ambiţionează să lupte, să aducă o schimbare în bine pentru zona de business şi care investesc în servicii de calitate şi în lucruri executate cu profesionalism.”

    În privinţa elementelor-cheie din arhitectura actuală, antreprenorul spune că nu există un singur element care să dea tonul, ci e vorba despre un mix din care rezultă produsul finit, clădirea potrivită. „E, până la urmă, o negociere care conduce către varianta optimă. De ce negociere? Pe de o parte, simţi să ai un aspect adaptat funcţiunii şi reprezentativ perioadei, pe de altă parte, el trebuie să se supună şi constrângerilor care sunt de multe feluri – economice, de eficienţă energetică, adaptate utilizatorilor şi nevoilor acestora, dar potrivite şi contextului.” În opinia sa, clădirile viitorului trebuie să reuşească să se adapteze la toate aceste cerinţe prin mărirea randamentelor din toate punctele de vedere şi creşterea confortului si a plăcerii de a le utiliza.

    „Personal, cred că e important ca aceste clădiri din viitor să aibă cât mai multe spaţii verzi integrate, un aspect pe care noi ca birou de arhitectură mizăm foarte mult şi de pe urma căruia am primit un feedback extrem de bun de la clienţi. Conectarea cu natura se caută tot mai mult iar beneficiarii îşi doresc să aibă propriul spaţiu verde chiar la ei acasă, iar noi încercăm să integrăm această nevoie cât mai mult în toate proiectele care ne permit.”

    Piedica birocratică
    Legat de nivelul la care se află piaţa imobiliară locală în comparaţie cu cel al altor state din vestul Europei, Sava spune că administraţia locală şi birocraţia sunt, în opinia sa, cele mai mari lacune în momentul de faţă, dar şi de până acum. Dorinţa permanentă, atât din partea celor din domeniul privat, cât şi de stat, ca biroul de arhitectură să fie cât mai ieftin, fără a miza pe criterii sau standarde de calitate, precum şi lipsa profesioniştilor din domeniu sunt alte probleme majore, cu tot ce implică ele – arhitecţi şi proiectări conexe, brokeri imobiliari, antreprenori şi oameni din instituţii profesionale de profil şi din instituţii publice; „dar nu pot să nu constant că există o îmbunătăţire din acest punct de vedere în ultimii ani”, spune antreprenorul.

    Pentru zona de stat, el crede că una dintre primele soluţii care s-ar putea implementa ar fi disponibilitatea administraţiilor locale de a simplifica procedurile şi de a investi în profesionişti, atât prin aducerea lor, cât şi prin formarea lor. „Pentru domeniul privat, aş vedea o nişare a specialităţilor de orice natură – pentru lucru de calitate şi cu eficienţă maximă, care să ducă la rezultatele dorite – pentru că doar astfel se pot îmbunătăţi standardele şi calitatea, inevitabil chiar şi preţurile, fără a se neglija un aspect important – să fie loc pentru toţi profesioniştii, pe zona fiecăruia de interes.”

    Birouri reinventate
    Cu ce va fi însă diferită criza actuală pe piaţa imobiliară locală faţă de criza din 2008-2009? „Cred că încă e prematur să fac predicţii cu privire la modul de proiectare în viitor, dar nu cred că greşesc dacă estimez că pe zona dedicată birourilor, ca proiectare şi construcţie, să fie nevoie de ajustări în viitor, şi asta pentru că vom trebui să ne adaptăm la noile standarde de igienă şi de distanţare generate de efectele crizei actuale.

    Ce pot observa acum e o scădere a preţurilor pe zona imobiliară cauzată de cererea mai scăzută în contextul economiei actuale încetinite, cu venituri mai mici pentru firme şi persoane fizice, dar şi dintr-o teamă de a mai investi sau de a cumpăra locuinţe. Cu toţii aşteptăm să se încheie această perioadă de criză şi să reintrăm uşor, uşor în normalul vieţii cotidiene.” Sava spune că nu vede această criză comparabilă cu cea din 2008-2009, aceasta de acum fiind, din punctul său de vedere, mult mai complexă şi cu mult mai multe consecinţe care se vor resimţi pe o durată mare de timp. „Cred că va mai trebui să aşteptăm un an sau doi până să revenim la normalitate din punct de vedere economic, dar social mai ales, segment în care vom fi afectaţi major. Cred că se va schimba şi modul în care ne vom raporta la lucratul de acasă/ de la distanţă, la serviciile de delivery sau la standardele de siguranţă şi de igienă.”

  • Premierul anunţă când va fi adoptată OUG pentru instituirea unor noi măsuri de relaxare. Proiectul, discutat în şedinţa de Guvern

    Proiectul de OUG pentru instituirea unor măsuri active după data de 1 iunie va fi parcurs în primă lectură

    Actul normativ care trebuie să intre în vigoare de la 1 iunie va fi adoptat în cel mult două zile. Reprezentantul Ministerului Muncii a declarat că au fost numeroase cereri de la partenerii sociali
    Prim-ministrul Ludovic Orban  a declarat că proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unor măsuri active după data de 1 iunie va fi parcurs astăzi în primă lectură urmând a fi adoptat într-o nouă şedinţă de guvern joi, cel târziu vineri.

    Secretar de stat Ministerul Muncii: Avem proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unor măsuri active în perioada de după 1 iunie. Rugămintea noastră este ca acest proiect să intre în primă lectură, deoarece ieri am primit foarte multe propuneri de la partenerii sociali. El este în avizare. El îşi va produce efectele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cele mai aşteptate proiecte din România intră în linie dreaptă. Anunţul mult aşteptat

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunţa, la finele săptămânii trecute că a semnat contractul de servicii „Elaborare Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic de Execuţie pentru Autostrada Braşov – Bacău”, în valoare de peste 20 de milioane de lei.

    „Contractul în valoare de 20 mil. lei, fără TVA a fost semnat cu Asocierea Search Corporation S.R.L. & Primacons Group S.R.L”, precizează CNAIR. Durata contractului este de 30 luni, din care: 18 luni pentru elaborarea studiului de fezabilitate, opt luni pentru elaborarea proiectului tehnic de execuţie; patru luni pentru acordarea serviciilor de asistenţă tehnică cu privire la procesul de achiziţie a contractului/lor de lucrări şi pentru obţinerea finanţării aferente lucrărilor.

    Proiectul este finanţat din fonduri europene nerambursabile. 

  • Expoziţie pe ecran

    Printre artiştii specializaţi în aşa-numita „Net Art” se numără rusoaica Olia Lialina, care a creat prima lucrare în 1996, „My Boyfriend Came Back From The War” sub forma unor ferestre de browser din ce în ce mai fragmentate. În ultimii ani, scrie Washington Post, a participat la proiectul „One Terabyte of Kilobyte Age”, iniţiat de artistul newyorkez de origine germană Dragan Espenschied, sub forma unui cont pe reţeaua Tumblr unde se postează la fiecare douăzeci de minute o imagine a câte unei pagini din reţeaua acum dispărută GeoCities. Artistul de origine olandeză Rafaël Rozendaal îşi exprimă creativitatea prin site-uri ca openthiswindow.com, openthatwindow.com sau lookatsomething.com, pe care utilizatorul le poate explora făcând clic şi trăgând de cursorul mouse-ului (neapărat cu sonor), sau ca hipnotizantul notnever.com, plin de cercuri colorate pulsatile.

  • Un an de Afaceri de la zero

    „De la zero” este umbrela sub care adunăm aceste businessuri, subliniind prin acest lucru nu că investiţiile sunt zero – orice afacere se porneşte cu bani, în definitiv – ci că au creat singuri un brand, au pus pe picioare ateliere, şi-au găsit parteneri, s-au dotat cu echipamente, şi-au creat o reţea de distribuţie, au găsit spaţii în care să funcţioneze, au recrutat angajaţi. Iar toate acestea s-au făcut cu forţe proprii, fără a primi nimic de-a gata.
    Sute, mii de alte poveşti aşteaptă să fie spuse, scrise, citite, iar pentru aceasta vă aşteptăm în continuare pe site-ul Ziarului Financiar, în secţiunea Afaceri de la zero, cu o nouă poveste de business în fiecare zi.
    Ziarul Financiar a bifat zeci de oraşe din toată România în căutare de afaceri noi, de la zero. Tot atâţia antreprenori din provincie au venit în studioul ZF pentru a vorbi cu entuziasm despre ce i-a mânat în aventură, cum au găsit resursele, cum au reuşit, cum au eşuat, cum s-au ridicat şi ce planuri şi-au trasat de acum înainte.
    Am selectat numai zece dintre oraşele mari, în afara Bucureştiului, din care am cules poveşti pentru a le afla împreună. Lor li se adaugă multe altele – Predeal (Ralitza), Câmpina (Veltra Bikes), Huşi (Lemnino), Caransebeş (Limonădăria Nea Tică), Moineşti (SMKD), Drăgăşani (Diminutive Sneakers), Piteşti (ARI-Studio), Bicaz (Două surori) – sunt doar câteva exemple. Urmăriţi pe harta realizată de ZF şi BM doar câteva dintre afacerile adunate din cele mai mari oraşe din ţară. Poveştile lor integrale le găsiţi pe platforma ZF Afaceri de la zero, care creşte de la o zi la alta.
    Va urma.

    ↗  BACĂU

    Madame Delice:
    Delia Burcă era deja obişnuită să-şi pregătească, an de an, proviziile pentru iarnă atunci când s-a gândit că această îndeletnicire s-ar putea transforma într-un adevărat business. Aşa s-a născut Madame Delice, o afacere prin care vinde dulceţuri, zacuscă, sosuri şi conserve produse în atelierul propriu din Bacău.

    Mugur de ZOF:
    Iulia Iacob a învăţat antreprenoriatul în familie, astfel că dintotdeauna a fost în căutare de idei în care să-şi demonstreze spiritul creativ şi întreprinzător. După ce a încercat mai multe domenii, Iulia Iacob a ales organizarea de evenimente şi a creat Mugur de ZOF, o companie de design şi producţie de evenimente inspirate din natură.

    Vintage Box: Daniel şi Lili Parascan sunt doi antreprenori din Bacău care lucrau în domeniul organizării de evenimente şi al fotografiei şi, după fiecare petrecere, venea momentul să înmâneze clientului imaginile imortalizate. Daniel a căutat variante care mai de care mai diverse pentru a preda fotografiile, aşa că, la un moment dat, a confecţionat o cutie din lemn în care să le aşeze. Aşa a început Vintage Box, un atelier cu albume foto, agende, cutii din lemn şi alte accesorii pentru evenimente.

    ↗  BRAŞOV

    Agricin: Marian Neamţu a început în 1993 să prelucreze blocuri de piatră naturală în atelierul construit în propria curte, cu o tehnologie de asemenea proiectată de propriile mâini. Astăzi, prelucrarea pietrei şi prezentarea produselor se fac pe o platformă industrială din Ghimbav, judeţul Braşov, unde se află fabrica, depozitul şi mai multe showroomuri.

    Be Clockwise: Tudor Petrican, originar din Braşov, a început să producă ceasuri de perete în anul 2010, pe când avea 27 de ani, în sufrageria apartamentului în care, pe atunci, stătea cu chirie. Primul ceas a fost făcut pentru a fi dăruit unui prieten, iar ulterior, pas cu pas, pasiunea s-a transformat într-un proces de producţie organizat.

    Durbane Urbane: Mădălin Pop din Braşov a început să producă în urmă cu aproape trei ani lădiţe din lemn în atelierul de tâmplărie al familiei sale. Sub brandul Durbane Urbane, el face lădiţe în scop atât practic, cât şi estetic.

    Grătar Urban: Daniel şi Ana Otilia Străuneanu, originari din Bucureşti, respectiv Târgu-Neamţ, au pus pe harta culinară din Braşov restaurantul Grătar Urban, specializat în producţia de burgeri, în 2016. Ei au experienţă în antreprenoriat, având şi o cafenea şi o pizzerie în Târgu-Neamţ.

    MuskOx: Claudiu Neamţu, cu experienţă de 19 ani în domeniul vânzărilor, a pornit de la pasiunea pentru fitness când a creat MuskOx, un brand de tricouri destinate activităţilor fizice. Afacerea pornită în Braşov are în centrul colecţiei tricoul activator, care îşi schimbă mesajul scris pe el în momentul în care purtătorul ajunge la punctul maxim de efort fizic.

    ↗  BUZĂU

    Primitiv Foods: Primitiv Foods, afacerea din apicultură dezvoltată de familia Cristina şi Mihai Negoţ în judeţul Buzău, a pornit de la cinci stupi de albine pe care cei doi tineri i-au primit ca dar de nuntă în 2014. Fără nicio experienţă în domeniu, au început să înveţe, pas cu pas, cum se gestionează o afacere de acest tip şi astfel au creat brandul de miere Primitiv Foods.

    VerdePePerete: Oana şi Alexandru Creţu au dat viaţa din Bucureşti pe cea într-un oraş de provincie – Buzău – iar odată cu mutarea au pus şi bazele afacerii VerdePePerete, care produce şi vinde tablouri şi elemente de decor pe bază de licheni.

    ↗  CLUJ-NAPOCA

    Captain Bean: Bogdan Pandea s-a pregătit în facultate să devină contabil, însă un curs de antreprenoriat pentru tineri i-a schimbat traseul profesional, iar în 2014 a pornit de la zero la Cluj-Napoca dezvoltarea unui lanţ de cafenele sub brandul Captain Bean.

    Hair O’Dot: Andra Dascălu s-a întors în 2017 în România după ce a studiat şi s-a pregătit în străinătate, punând bazele Hair O’Dot, o clinică de micropigmentare a scalpului din Cluj, pentru bărbaţii, dar şi pentru femeile care se confruntă cu pierderea părului.

    Logo Cups: Andrei Gârba, originar din Cluj-Napoca, avea în jur de 15 ani când a făcut primii paşi în domeniul ceramicii, o tradiţie a familiei, pe care a „furat-o” de la cei care o stăpâneau cel mai bine. Câţiva ani mai târziu, după ce îşi însuşise deja informaţiile despre ce înseamnă ceramica, ce presupune producţia obiectelor din acest material şi care este procesul care stă la baza lor, toate învăţăturile culese în adolescenţă au luat forma businessului Logo Cups.

    Meat Up: Paul Petri, unul dintre fondatorii Meat Up din Cluj, un local unde se servesc burgeri, deschis în vara lui 2018, pleca în urmă cu câţiva ani din România în Anglia cu o idee de afaceri legată de pasiunea sa pentru gătit. În timpul petrecut în bucătăriile localurilor britanice a pregătit şi reţeta unui business românesc şi a deschis în Cluj-Napoca restaurantul Meat Up.

    Monom: Georgiana Ciceo, la bază arhitect, şi-a urmat pasiunea pentru bijuterii, dar şi pentru meşteşuguri, şi a creat businessul Monom, prin care produce bijuterii contemporane, avangardiste sau inspirate din tradiţia românească.

    The Box Barbell Club: 27 august 2018 este ziua în care The Box – Barbell Club, un centru sportiv care şi-a propus să îi determine pe oameni să facă sport, îşi făcea loc pe piaţa din Cluj-Napoca, fondat de Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican.

    Urban Beasts: Bogdan Pogăcean, Kristof Toth şi Mădălina Butean, trei tineri din Cluj-Napoca, s-au cunoscut în octombrie 2018, pentru a face un antrenament sportiv împreună, iar două luni mai târziu le-a venit ideea de a-şi face propriul business, aşa că au deschis porţile centrului sportiv Urban Beasts.

    Verde Fresh: Afacerea Verde Fresh a luat fiinţă în anul 2017 în Cluj-Napoca, ca un business de familie, pornit de Delia (profesor) şi George Buliga (business analist), din dorinţa de a face un produs local, proaspăt, pentru care au văzut cerere din partea mai multor cunoştinţe. Verde Fresh este un brand sub care se vinde lapte de migdale.

    ↗  ORADEA

    Atelier Lignum: Daniel Jolţa, de meserie inginer constructor, avea mai mulţi ani de experienţă în domenii precum construcţii şi automotive, când a decis să devină antreprenor, valorificând pasiunea pentru procesarea lemnului. Aşa a apărut, în toamna anului 2019, Atelier Lignum, un atelier amplasat în Oradea, unde Daniel Jolţa produce platouri, tocătoare şi tăvi din lemn.


    Atelier Uglai: Vasile Uglai, licenţiat în arte şi design, a îmbinat pasiunea pentru ceasuri cu învăţăturile deprinse în timpul facultăţii şi a pornit o afacere prin care produce curele de ceas din piele naturală, hand-made, într-un atelier din Oradea, alături de soţia şi fiica sa.


    Dadda: Silviu şi Andrada Prundianu au pus pe piaţă în vara anului 2019 brandul de pături pentru bebeluşi Dadda, după ce au creat o primă pătură drept cadou pentru fina lor. Primele comenzi au venit în urma participării la târguri de profil, precum Baby Expo şi Baby Boom Show.


    Imperma: Cosmin Foltuţiu s-a întors în România după mai mulţi ani petrecuţi în Spania şi a fondat, în 2018, o firmă care produce cădiţe pentru duş. Fabrica funcţionează în Oradea, sub numele Imperma. 

     

  • Adoptat de Senat: Salariului de bază minim brut pe ţară va creşte până la 60% din salariul mediu brut pe economic

    Senatul a adoptat la începutul acestei săptămâni, în data de 12 mai 2020, propunerea legislativă pentru completarea art.164 din Legea nr.53/2003 care prevede creşterea salariului de bază minim brut pe ţară. 

    Propunere legislativă pentru completarea art.164 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, care prevede anumite modificări ale 164 din capitolul II care reglementează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost depusă la Senat la sfârşitul lunii februarie. 

    Proiectul a fost adoptat de Senat în data 12 mai 2020 cu 91 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă şi zero abţineri. 

    În prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

    Propunerea legislativă numărul B75/2020, depusă la Senat marţi, 25 februarie 2020, prevede modificări ale Legii nr.53/2003 – Codul muncii.

    Proiectul propune modificarea Codului Muncii cu următorul articol: ”Raportul dintre salariul de bază minim brut pe ţară şi salariul mediu brut pe economie va creşte în tranşe anuale egale începând cu data de 01 ianuarie 2021, urmând ca la data de 31 decembrie 2024 salariul de bază minim brut pe ţară să reprezinte 60% din salariul mediu brut pe economie”.

    Propunerea legislativă prevede creşterea raportului dintre salariul de baza minim brut pe ţară şi salariul mediu brut pe economic în tranşe anuale egale începând cu data de 01 ianuarie 2021, urmând ca la data de 31 decembrie 2024 salariul de bază minim brut pe ţară să reprezinte 60% din salariul mediu brut pe economie.

    “Respectul faţă de concetăţenii noştri si recunoaşterea valorii muncii acestora, respectiv recunoaşterea dreptului la un nivel de trai decent pentru toţi cetăţenii europeni ne determină să fim, ca întotdeauna, alături de principiile şi acţiunile relevante în planul Uniunii Europene”, scrie în expunerea de motive aferentă proiectului.

    Conform expunerii de motive, scopul acestui demers normativ este complex şi include, într-o enumerare nelimitativă:

    -reducerea decalajelor între statele europene şi cetăţenii acestora;

    -garantarea asigurării standardelor şi condiţiilor minime de trai decent pentru populaţie;

    – diminuarea migraţiei forţei de muncă autohtone;

    -reducerea somajului voluntar generat de lipsa de atractivitate a salariului minim;

    – colectarea unor sume suplimentare la bugetul de stat necesare efectuării de noi investiţii;

    – distribuţia mai echitabilă a profiturilor în plan european etc.

    Pentru ca această propunre legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Camera Deputaţilor, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

     

  • Răzvan Atim, unul dintre şefii UiPath, confirmă pentru prima dată că cel mai valoros startup pornit din România lucrează la un proiect cu guvernul

    UiPath, cel mai valoros startup pornit din România, evaluat la 7 mld. dolari, a început colaborările cu guvernul pentru un proiect care se află în curs de implementare. Anunţul a fost făcut luni de Răzvan Atim, cel care conduce, în calitate de general manager pentru Europa de Est, activitatea UiPath în regiune.

    „Am iniţiat discuţii cu secretariatul general al guvernului. Încercăm să intermediem un dialog public-privat cât mai bun. De vreo lună lucrăm la un proiect pentru o instituţie publică, prin care un robot va lucra la nivel naţional, în fiecare judeţ, să ajute factorul public să livreze mai repede către cetăţeni. Există o deschidere din partea sectorului public către noi, sectorul privat. Trebuie să existe un dialog şi o colaborare strânsă”, a spus Răzvan Atim în videoconferinţa Confidex – Despre încrederea în economie în vreme de criză, organizată de Ziarul Financiar şi Impetum Group.

    El a adăugat că UiPath a creat un model de roboţi pentru spitale, care preiau datele pacientului declarat pozitiv cu coronavirus, le prelucrează şi le introduce în sistemul naţional de sănătate şi trimite rapoarte instituţiilor aferente, pentru monitorizarea cazurilor.

    „Am iniţiat mai multe proiecte de sprijin pentru autorităţile publice”, a mai spus Răzvan Atim.

    UiPath este o companie care s-a specializat în ultimii ani în cea mai în vogă tehnologie la nivel global, dezvoltarea de roboţi software care automatizează procesele de lucru din companii. Printre clienţii firmei fondate în România se numără General Electric, Walmart şi Chevron.

    Daniel Dines a fondat în 2005, împreună cu Marius Tîrcă, într-un apartament din zona Delea Veche din Bucureşti, o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing. Ulterior, firma s-a specializat în soluţii de automatizare robotizată a proceselor, iar în 2015, cei doi au înfiinţat o companie separată, UiPath, care până astăzi a strâns finanţări de peste un miliard de dolari.

    În aprilie 2019, UiPath a primit o rundă de finanţare record, de 568 de milioane de dolari (500 mil. euro), care a dus evaluarea companiei la 7 miliarde de dolari (6,3 mld. euro).