Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de Primăria Hunedoara, Castelul Corvinilor, cel mai important monument de arhitectură gotică din România, a fost vizitat de 265.331 de turişti, în primele opt luni din acest an.
Astfel, suma totală încasată de municipalitate din vânzarea biletelor a fost de peste un milion de euro.
În cursul anului trecut, un număr de 300.000 de turişti au trecut pragul Castelul Corvinilor, iar în 2015 numărul total de vizitatori a fost de 280.000.
Rolul acestuia? El va administra Centrul Istoric al Bucureştiului şi va ţine legătura cu primăria, iar Firea speră că „va ajuta să urnim lucruri care păreau înţepenite pe vecie”.
„Centrul Istoric al Capitalei este, pe de o parte, un pol de maxim interes, turistic şi comercial, iar pe de altă parte se confruntă cu o serie de probleme specifice, deloc simple. Cei care îşi desfăşoară activitatea zi de zi în această zonă cunosc cel mai bine aceste probleme, aşa că le-am solicitat să-şi desemneze un reprezentant care să vină să lucreze alături de noi. Vreau să demonstrăm totala deschidere a Primăriei pentru rezolvarea acestor probleme şi cred că o persoană din afară ne poate ajuta să urnim lucruri care păreau înţepenite pe vecie”, a declarat Gabriela Firea.
Mugur Mihăescu a fost propus de Asociaţia Comercianţilor din Centrul Istoric, al cărei vicepreşedinte este, iar Primarul General a explicat că s-a dorit o persoană „din afară” care să cunoască situaţia şi problemele celor care au afaceri în Centrul Vechi.
Pentru facilitatea accesului la toate sistemele de transport public care îşi desfăşoară activitatea în Municipiul Bucureşti şi în zona limitrofă, este necesară implementarea unei reţele de vânzare a titlurilor de călătorie cât mai uniform distribuită în teritoriu şi care să ţină cont de criteriile esenţiale de funcţionare, asigurând accesul la reţeaua de transport atât călătorilor ocazionali, cât şi celor care folosesc, de regulă, abonamente”, se precizează în expunerea de motive a propunerii, formulată de Direcţia de Infrastructură şi Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.
La începutul acestei săptămâni, Regia de Transport a Capitalei (RATB) a transmis Direcţiei de Infrastructură o notă prin care arată că este necesară achiziţionarea a 500 de automate de comercializare a titlurilor de călătorie şi infrastructura aferentă. Totodată, RATB precizează că va trebui realizat şi un studiu de fezabilitate pentru implementarea acestui proiect.
Propunerea va fi analizată joi, 30 august, în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Pe platforma Sistemului de Achiziţii Publice, licitaţia lansată de Primăria Capitalei pentru achiziţia a 400 de autobuze noi apare ca ”anulată”. Cauza precizată pe SEAP este că ”această procedură a fost trecută în starea «în aşteptare anulare» în mod automat deoarece la data limită de depunere ofertă nu exista nici un ofertant înscris care a depus oferta de preţ”.
Primăria Capitalei susţine, însă, că e vorba de o disfuncţionalitate a Sistemului de Achiziţii Publice (SEAP), care nu a prelungit termenul de depunere al ofertelor.
Primăria Cluj-Napoca a devenit prima administraţie locală din România care implementează procesul de Bugetare participativa online, a anunţat primarul Emil Boc pe pagina sa de Facebook. Astfel, clujenii vor decide cum vor fi cheltuiţi o parte din banii achitaţi prin impozite şi taxe locale.
“Începând de astăzi, 17 iulie, până la data de 20 august 2017, clujenii pot propune proiecte pentru oraşul lor. Proiectele care obţin cel mai mare număr de voturi vor fi implementate de către Primăria Cluj-Napoca începând cu anul 2018. Este primul proces online de Bugetare participativă din România, prin care municipalitatea urmăreşte implicarea directă în luarea deciziilor privind proiectele oraşului a tuturor celor care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj-Napoca şi au cel puţin 18 ani”, a mai scris Emil Boc pe pagina personală.
Potrivit unui comunicat de presă, “Primăria Cluj-Napoca le propune clujenilor implicarea activă în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveşte viitoarele proiecte ale municipalităţii. Acest demers se concretizează prin intermediul procesului de Bugetare participativă, prin care cetăţenii sunt invitaţi să participe la o acţiune democratică de deliberare şi decizie pentru stabilirea modalităţii optime de cheltuire a unei părţi din bugetul local.
Acest proces este o continuare a proiectului pilot de bugetare participativă realizat în 2013 în cel mai mare cartier al Clujului, Mănăştur şi a procesului participativ pentru tineret desfăşurat în anul 2015, Com’On Cluj-Napoca.
Începând de astăzi, 17 iulie 2017, toţi cei care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj-Napoca şi au împlinit vârsta de 18 ani, au ocazia să-şi asume rolul de participant activ în definirea şi abordarea problemelor oraşului, implicându-se în procesul de bugetare participativă prin intermediul platformei www.bugetareparticipativa.ro.”