BusinessMagazin

Tag: Plan

  • Wetterbest a avut o creştere de 65% în primul semestru din 2017

    Pentru 2017, reprezentanţii companiei au în plan investiţii totale în valoare de 1 milion de euro, alocate în special achiziţionării de utilaje de ultimă generaţie, extinderii liniilor de producţie şi dezvoltării infrastructurii. Obiectivul este susţinerea unui ritm constant de creştere anuală, de două cifre, peste media pieţei.

    „Toate aceste realizări reprezintă confirmarea faptului că am luat cea mai bună decizie prin numirea fiului meu Valeriu în funcţia de Director General. Împreună formăm o echipă foarte bună. El a dovedit că este un excelent manager, interesat şi capabil să preia cât mai multe atribuţii. Îl felicit pe el şi pe întreaga echipă de conducere pentru modul în care cresc zi de zi valoarea brandului Wetterbest. În ceea ce mă priveşte, am acum posibilitatea să mă ocup şi mai mult de dezvoltarea strategică a firmei şi să îmi pun în aplicare viziunea conturată în cei peste 20 de ani de experienţă în acest domeniu. Avem planuri foarte mari!”, a declarat ing. Dragoş Irimescu, fondatorul Wetterbest.

    În vârstă de 27 de ani, Valeriu Irimescu lucrează în cadrul companiei din 2011, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii. În perioada 2014 – 2016, a ocupat funcţia de Director Vânzări, fiind responsabil direct de operaţiunile de vânzări. A absolvit cursurile Universităţii Bucureşti, Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Specializarea Administrarea Afacerilor şi Masteratul de Management al Riscului în Afaceri Internaţionale din cadrul ASE. De asemenea, în 2016 a finalizat cursurile Entrepreneurial MBA în cadrul Assebus Bucureşti.

    O altă realizare importantă este începerea activităţii de export. Au fost demarate vânzările externe în şapte ţări din Europa: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Belgia şi Franţa. Compania estimează că în 2017 va exporta circa 100.000 mp, în valoare de 1 milion de euro. Wetterbest estimează că în 2019 exporturile vor reprezenta 10% din totalul cifrei de afaceri. Pe viitor, ţinteşte extinderea vânzărilor şi pe alte pieţe importante, cum ar fi Polonia, Ucraina, Austria şi Germania.

    „După mulţi ani de creştere susţinută şi sănătoasă pe plan local, Wetterbest se orientează spre export. Rezultatele financiare din ultimii ani, dar mai ales aprecierea consumatorilor ne dau încredere pentru viitor. După această etapă de maturizare, urmează una nouă, în care vrem să îndrăznim mai mult. Sunt recunoscător şi nerăbdător pentru ceea ce urmează pentru Wetterbest, un brand puternic ce se impune pe piaţă prin calitatea superioară, dar şi prin unicitate”, a declarat Valeriu Irimescu, Director General al Grupului Wetterbest.

    Un atu în îndeplinirea planurilor propuse îl va reprezenta totodată tranzacţia Depaco-Teraplast. Cele două companii au în vedere exploatarea sinergiilor de aprovizionare şi cele comerciale.

    Nu în ultimul rând, lansarea de produse noi reprezintă o tactică importantă din strategia de dezvoltare. Recent, compania a lansat cel de-al cincilea profil de ţiglă metalică din portofoliu – Wetterbest Coloseeum . Noul produs din categoria premium se remarcă prin geometria aparte a panourilor de ţiglă metalică, zveltă şi amplă, inspirată din arhitectura Colosseumului de la Roma, cu avantaje deopotrivă estetice şi funcţionale pentru acoperiş. Alte cel puţin două produse urmează să fie lansate până la finalul anului.

    Wetterbest deţine una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii din România, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) şi Podari (jud. Dolj), şi reuneşte o echipă de circa 250 de angajaţi. În 2016, Grupul Wetterbest a obţinut o cifră de afaceri de 148 de milioane lei şi un profit consolidat de 12 milioane de lei, deţinând o cotă de piaţă de aproximativ 15%.

     

     

  • Compania FM Logistic aniversează 50 de ani de existenţă pe piaţă

    FM Logistic operează în 6 sectoare principale- alimentar, retail, industria  bunurilor de uz casnic şi îngrijire personală, cosmetic/ produse de lux, farmaceutic, produse industriale şi electronice, este prezentă pe 3 continente, în 5 regiuni (Europa de Vest, Europa Centrală, Europa de Est, Asia şi America Latină), are 23,300 angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 1 miliard euro realizată în proporţie de 63% în afara Franţei. Compania reprezintă unul dintre cei mai importanţi jucători logistici internaţionali care oferă soluţii logistice pentru optimizarea operaţiunilor din cadrul lanţului global de aprovizionare, de la depozitare şi distribuţie până la co-packing şi Supply Chain Management. 

    Planul de dezvoltare FM Logistic se bazează pe lângă expansiunea geografică şi pe inovaţie, aceasta realizându-se în conformitate cu normele pentru protejarea mediului. FM Logistic este pionier în crearea unor soluţii logistice inovatoare (AGV, drone, roboţi), fiind una dintre companiile care au implementat “pooling-ul” o soluţie inovatoare de consolidare a mărfurilor de acelaşi profil şi ale cărei rezultate au fost recunoscute, aducând numeroase premii de-a lungul anilor (premiată la SITL- târgul internaţional de servicii de logistică şi transport) sau crearea Collaborative Routing Centres (CRC®) în 2015.

    Având în vedere tendinţele de consum, în 2015 FM Logistic a dezvoltat soluţia CityLogin – soluţie ecologică de distribuţie în interiorul oraşelor în conformitate cu solicitările de sustenabilitate la nivel European, implementată iniţial în Roma, apoi în Madrid şi Paris, şi în curând Milano, Varşovia şi Moscova.

  • Gala 100 Tineri Manageri de Top premiază din nou excelenţa în carieră – GALERIE FOTO

    Gala Business Magazin a adus pe scenă, pentru al doisprezecelea an consecutiv, o nouă serie de tineri care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.

    Deşi toţi cei 100 de tineri manageri, fie executivi din companii multinaţionale sau antreprenori sunt câştigători, în cadrul evenimentului, Business Magazin a acordat zece premii, pentru:

    Tal Lavah, CEO, New Kopel Group

    Affan Yildirim, director general, Anchor Group

    Luciana Giurea, leasing manager, AFI Europe Romania

    Daciana Siderache, director general, Calipso  

    Andreaa Uceanu, general manager, Floria

     

    Adela Guedon, CFO, Orange Romania

    Alina Predescu, şef departament Cutii Viteze, Uzina mecanică şi şasiuri, Dacia, Automobile Dacia 

    Mihai Purcărea, director general şi preşedinte al BRD Asset Management

    Mircea Vlah, CEO, Dumagas Transport

    Adrian Simionescu, director general, Estée Lauder România

    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Business Magazin premiază în fiecare an managerii şi antreprenorii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează. 1.200 de tineri manageri de succes au fost prezentaţi de-a lungul a 12 ani în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top.

    Prin această iniţiativă echipa de profesionişti Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.

    Anul acesta punem spune cu siguranţă că „Vin Milenialii!”. Noua generaţie tehnologizată, generaţia de tineri născută în 1989 vine puternic din spate. Tinerii care reprezintă schimbarea reală a societăţii şi a economiei în bine! 12 generaţii de tineri care reprezinta deja prezentul României. Şi mai au multe de făcut şi demonstrat.

    Catalogul 100 Tineri Manageri de Top este unul dintre cele mai longevive produse de pe piaţa presei de business şi reprezintă miza redacţiei că tinerii lideri pot schimba economia în bine. Şi – de ce nu? – întreaga ţară.

  • Antreprenorii români, mai mulţumiţi şi mai optimişti decât europenii când vine vorba de afacerile lor. 25% dintre ei nu-şi fac un plan de afaceri

    Motivele personale rămân adesea foarte importante în preferinţele românilor de a pune bazele unei mici afaceri. 49% dintre românii participanţi la studiu,  cel mai ridicat procent de respondenţi, spun că au făcut acest pas din dorinţa de a se simţi mai în siguranţă atunci când vine vorba de propriul viitor.

    Tot 49% dintre români spun că au întemeiat o afacere pentru a-şi găsi un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională, mult peste media europeană de 31% şi mai mult de dublu faţă de procentul respondenţilor provenind din ţări cu o puternică tradiţie antreprenorială (Germania, Danemarca sau Belgia).

    Segmentul afacerilor mici şi mijlocii este unul privit favorabil în România – cel puţin comparat cu ţările din jur. 31% din respondenţii români consideră că munca într-un IMM le-a adus avantaje financiare – cu 12 puncte procentuale mai mult decât media europeană a studiului, aflându-se pe locul doi după Polonia conform acestor răspunsuri. România este urmată de ţări din regiune precum Ungaria, unde doar 21% din respondenţi au menţionat avantajele financiare drept beneficiu al activităţii într-un IMM, de Cehia, unde 18% dintre intervievaţi au aceeaşi opinie, dar şi de Slovacia – aici, media respondenţilor care au optat pentru acelaşi răspuns fiind de 12%.

    Atitudinea pozitivă a românilor faţă de afacerile mici şi mijlocii se regăseşte şi în numărul extrem de mic – 3% dintre respondenţi – care nu au reuşit să numească nici un aspect pozitiv al acestora, comparat cu procente de doua cifre înregistrate în ţările din restul Europei.

    Afacerile mici şi mijlocii nu pornesc întotdeauna cu un plan de business bine stabilit. Concret, România se află în top 3 ţări care nu întocmesc niciun plan de afaceri, cu un procent de 25%. Turcia este ţara fruntaşă în ceea ce priveşte planificarea .

    Studiul a atins şi aspectele mai puţin pozitive ale activităţii dintr-un IMM. La nivel european, 34% dintre intervievaţi au indicat stresul ca fiind principalul factor negativ. În România, 43% dintre participanţi au ales această variantă, ocupând locul doi în clasament, după Turcia. La polul „relaxat” al clasamentului se află Olanda, cu doar 22 de procente.

    În ciuda acestui factor,  în ceea ce priveşte încrederea în viitor, atitudinea pozitivă a respondenţilor din România a depăşit media europeană de 59% – pe plan local, 78% dintre respondenţi sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul. Primul loc din acest clasament este ocupat de Olanda, cu 79% dintre angajaţi şi proprietari de afaceri încrezători în viitorul lor. La polul opus este Grecia, unde 70% dintre respondenţi se declară pesimişti cu privire la viitor, urmată de Turcia, totuşi cu numai 39% sentiment negativ.

    La nivel european, o părere unanim acceptată, care a înregistrat cote înalte de răspuns, este aceea potrivit căreia tehnologia aduce flexibilitate unei afaceri. Tot la capitolul impact pozitiv al tehnologiei în afaceri, peste 90% dintre respondenţii Greciei, României sau Kazahstanului consideră că tehnologia îi ajută să economisească timp, comparat cu o medie mult mai ponderată a respondenţilor din Olanda, Suedia sau Germania, unde media se situează în jurul valorii de doar 60%.

    Întrebaţi ce semnifică procesul de digitalizare prin prisma afacerilor lor, respondenţii din România au ales reducerea „muncii cu hârtii” ca principal efect al acestui proces – aproape 40% dintre ei. Pe locurile doi şi trei s-au aflat mobilitatea crescută a muncii şi posibilitatea unei analize mai eficiente a datelor de piaţă prin instrumentele pe care transformarea digitală le pune la dispoziţie.

    Potrivit studiului Microsoft, statele ce provin din pieţe cu o mai mică istorie pe sectorul IMM-urilor (cum ar fi Turcia, Grecia, Rusia, Polonia sau România) consideră automatizarea proceselor unei afaceri (managementul digital al clienţilor, al resurselor sau analiza de date de piaţă) drept unul dintre marile avantaje ale digitalizării; într-o proporţie peste media europeană.

    În acelaşi timp, potrivit studiului Comisiei Europene DESI, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda au cele mai evoluate economii din UE din punct de vedere al digitalizării, fiind urmate de Luxemburg, Belgia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda. România, Bulgaria, Grecia şi Italia au obţinut cele mai mici scoruri DESI. O explicatie a decalajului dintre entuziasmul faţă de tehnologie şi tehnologizarea de facto a afacerilor ar putea fi ciclul de integrare a tehnologiei în afaceri, foarte diferit între aceste ţări. În timp ce ţările cu scoruri DESI mari înţeleg prin integrarea tehnologiei soluţii avansate, pe care le folosesc deja, ţările din grupul în care se află şi România nu au integrat decât în procent foarte mic aceste tehnologii, demonstrând o apetenţă mai mare.

    Comparat cu restul ţărilor incluse în studiu, România are deopotrivă cei mai mulţi antreprenori care declară că folosesc în mod regulat aceeaşi tehnologie acasă şi la birou, dar şi cei mai mulţi (44%) care spun că deciziile de tehnologie sunt o componentă regulată a afacerii lor. Prin contrast, din Danemarca, ţara cu cel mai ridicat indice DESI (Digital Economy and Society Index, realizat de Comisia Europeană), doar 17% au răspuns acelaşi lucru.

    În ceea ce priveşte modul în care IMM-urile interacţionează cu clienţii, România se situează aproape de media europeană pe patru din cinci categorii de interacţiune analizate (email, portal de e-commerce, discuţii faţă în faţă, via telefon) şi peste media europeană atunci când vorbim de o interacţiune cu clienţii via social media.

    La studiu au participat 13.000 de IMM-uri din 19 ţări europene – inclusiv România, care a fost reprezentată de 500 de respondenţi.

     

  • Doi tineri români au pornit o afacere cu mobilier cu 15.000 de euro, iar anul acesta au în plan vânzări de aproape 1 milion de euro

    ”În măsura în care toate lucrurile au o poveste, unele au o istorie mai veche, iar cea din urmă ne pasiona pe noi. Nu am vrut să mergem în zona de obiecte de colecţie, pentru că ne-am dorit şi latura practică, utilă a obiectelor, pe lângă cea estetică“, spune Octavian Mănescu, cel care împreună cu asociata sa a pus bazele poveştii Retro Boutique. Au ales online-ul ca mijloc de comercializare a produselor, deoarece şi-au propus să nu investească o valoare mare de capital, iar în urmă cu şase ani segmentul nu cunoştea nici popularitatea din prezent. ”Însă din moment ce am început să sap – şi astăzi sap şi învăţ în continuare – mi-am dat seama că e fabulos. Un magazin online nu înseamnă doar un site, ci are toată bucătăria internă a unuia fizic, doar cu interfaţa diferită“, îşi aminteşte antreprenorul.

    În primul an Retro Boutique a fost specializat exclusiv pe decoraţiuni, după care, luând contact cu furnizorii, pieţele străine şi trendurile în domeniu, antreprenorii şi-au dat seama că mobilierul poate fi mai ofertant, atât din punct de vedere stilistic, cât şi al online-ului. Valoarea investiţiei iniţiale se învârte în jurul a 15.000 de euro, bani pe care i-au cheltuit pe infrastructura site-ului, costuri iniţiale de promovare, stocuri etc., însă ”în online este vitală îmbunătăţirea continuă a platformei“, motiv pentru care au investit continuu în afacere, spune fondatorul.

    Dacă la început aduceau produse mai ales din Asia, piesele fiind mai ieftine, odată cu creşterea afacerii s-au reorientat pe alegerea furnizorilor locali de mobilier, mai scump. Iar oamenii au început din ce în ce mai des să solicite să vadă produsele înainte de a le cumpăra, motiv pentru care Retro Boutique a deschis, după trei ani de activitate în online, primul showroom în zona Băneasa. Mai târziu au ales să se mute într-o casă construită în 1930, mai mare şi adaptată identităţii Retro Boutique. ”Ideea noastră a fost să atragem oamenii din online şi să închidem vânzarea în showroom. Prin urmare, nu suntem amplasaţi într-o zonă cu vad, o zonă comercială“, explică antreprenorul.

    Portofoliul Retro Boutique reuneşte deopotrivă decoraţiuni şi accesorii, iar gama de preţuri începe de la 20-30 de lei şi urcă spre 300-400 de lei piesa. Mobilierul este însă baza afacerii, iar media de preţ pentru fiecare obiect se află între 800 şi 900 de lei; printre cele mai scumpe piese se numără, spre exemplu, o bibliotecă de 8.000 de lei, care poate fi personalizată. În acest moment, la Retro Boutique pot apela şi cei care vor să îşi decoreze întrega casă, cu excepţia băii şi bucătăriei, businessul incluzând, de aproape doi ani, şi o zonă de consiliere în acest sens. Din portofoliu lipseşte deocamdată mobilierul pentru baie, iar ”bucătăriile sunt un business în sine şi nu cred că o să intrăm vreodată“, spune Mănescu.

    Retro Boutique acoperă o zonă de clienţi cu putere medie de cumpărare, cu gusturi elitiste şi posibilităţi pe măsură, precizează Mănescu. ”Nu poţi să vinzi anumite piese oricui, pentru că ele au o poveste, iar cel ce are nivelul de educaţie încât să priceapă valoarea sa este individul din middle class, care călătoreşte mult, citeşte mult, se autoeducă şi are bani“, precizează antreprenorul. În continuare majoritatea clienţilor vin din online, iar 40% dintre vânzări se încheie pentru clienţi din Bucureşti; cea mai mare comandă primită şi încheiată în online a fost de 18.000 de lei, de la un client din Satu Mare.

    ”Chiar dacă dorim să promovăm showroomul, se pare că online-ul nu are rival“, spune Mănescu zâmbind. Conform unui studiu al GpeC, citat de Mediafax, valoarea cumpărăturilor online a depăşit pragul de 1,8 miliarde de euro în 2016, nivel cu aproape 30% mai mare decât în 2015, ceea ce înseamnă că românii cheltuiesc circa 5 milioane de euro în fiecare zi pentru cumpărături pe internet. Valoarea de 1,8 miliarde de euro face referire doar la produsele fizice (tangibile) comercializate online şi nu la servicii, plăţi de facturi la utilităţi, bilete de avion, bilete la spectacole sau diferite evenimente, rezervări hoteliere, vacanţe şi călătorii etc. Dacă ar fi adăugate şi acestea, valoarea totală a achiziţiilor online ar creşte considerabil. Topul principalelor categorii de produse vândute online în 2016 a rămas neschimbat faţă de 2015: produsele din gama electro-IT&C, produsele de tip fashion & beauty, produsele pentru casă şi decoraţiuni, precum şi produsele destinate copiilor. Comparativ cu 2015, valoarea medie a tranzacţiilor a scăzut pe aproape toate categoriile menţionate, cu o singură excepţie – produsele pentru casă şi decoraţiuni, unde valoarea medie a tranzacţiei a crescut de peste două ori. Astfel, în cazul magazinelor online cu profil home & deco, românii au cheltuit 474 de lei pe tranzacţie, comparativ cu 220 de lei pe tranzacţie în 2015.

    Afacerea Retro Boutique a pornit la drum cu doi oameni şi a înregistrat creşteri constante de la an la an, spune antreprenorul. Se declară mulţumit de strategia managerială pe care a pus-o în aplicare încă de la început, şi anume externalizarea majorităţii serviciilor, de la marketing până la contabilitate, iar cei doi parteneri s-au concentrat, în general, doar pe planul de afaceri; în prezent Retro Boutique are şase angajaţi. Pe de altă parte, Mănescu recunoaşte că antreprenoriatul nu este ”un job“ prea uşor, ci dimpotrivă. ”Sigur că a fost greu, sigur că este în continuare solicitant şi provocator, dar dacă am ajuns aici înseamnă că am fost răsplătiţi în sensul în care creşterile noastre au fost substanţiale de la un an la altul.“ Spre exemplu, cifra de afaceri a bifat anul trecut un avans de 30% faţă de anul anterior, iar până în prezent 2017 a adus 50% creştere a rulajelor Retro Boutique. Pentru finele anului curent, antreprenorul estimează  – ambiţios, spune el – o dublare a cifrei de afaceri, fiind ajutaţi de piaţă, dar şi de schimbările şi investiţiile majore făcute în ultima perioadă.

    Ultimele investiţii au vizat relansarea noii platforme, angajări, o creştere a costurilor de marketing, dar şi un stoc pentru cele mai vândute produse. Anul trecut, afacerile s-au plasat în jurul a 400.000 de euro, iar odată cu finalizarea investiţiilor de ordinul zecilor de mii de euro, antreprenorul se aşteaptă să intre pe profit.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 iunie 2017

    COVER STORY:  Predicţii pentru un sfert de secol

    Care sunt domeniile în care România poate excela şi ce soluţii putem găsi pentru o creştere economică pe termen lung? Cum creăm mai mulţi antreprenori? Cum evităm capcana venitului mediu? Iată doar câteva dintre întrebările la care îşi propune să dea răspunsul proiectul “25 de întrebări pentru viitorul României”, demarat de EY.

    ANTREPRENORIAT: Cariera în IT începe din liceu

    TEHNOLOGIE: Internet of Things devine realitate

    LIFESTYLE: Arta ca business

    SPECIAL: Transformarea Indiei în noul tărâm al făgăduinţei
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • România, baza de atac a întregii regiuni

    Piaţa-mamă pe care activează Halewood Wines & Spirits este Marea Britanie, unde cifra de afaceri se ridică la peste 247 milioane de euro (210 milioane de lire sterline), iar compania este foarte puternică şi pe pieţe precum Africa de Sud, China, SUA şi Thailanda. ”|nsă România este o piaţă-cheie, ce reprezintă punctul de plecare pentru a deţine o prezenţă puternică şi notabilă în regiunea Europei de Est“, declară Paul Murden, general manager al Halewood Wines & Spirits România.

    La nivel local, compania are activităţi în cultivarea viţei de vie, deoarece ”vinul de calitate se naşte şi «se cultivă» în  vie“, producţie, distribuţie locală şi export de vinuri româneşti, cât şi import de vinuri şi băuturi spirtoase din diverse colţuri ale lumii. Compania, spune Mulden, s-a axat de-a lungul timpului pe inovaţie, fiind ”primul producător de pe piaţa din România care s-a concentrat pe valorificarea soiului autohton de struguri Fetească Neagră„, despre care se spune că este cel mai valoros soi local, dar şi pe ”portofoliul vast şi atent selectat de vinuri de import, de la cele mai importante case de vinuri internaţionale“. Pe de altă parte, Murden adaugă la atuurile brandului expertiza britanică şi propria divizie de retail, care ”facilitează drumul strugurilor din podgorie către paharul consumatorului final“.

    Producţia medie anuală a Halewood Wines & Spirits este de circa 5.000 de tone de struguri în Ploieşti şi Tohani, iar capacitatea de stocare este de aproximativ 6 milioane de litri de vin. Raportul între vânzările pe canalele retail şi HoReCa este destul de echilibrat, portofoliul companiei având branduri dedicate pentru fiecare segment. ”Există diferenţe între cele două canale, aşadar este nevoie de tipuri diferite de produse care să răspundă cât mai bine nevoilor diferite ale consumatorilor. Trendul produsului potrivit pe canalul potrivit a început cu câţiva ani în urmă şi va continua“, declară reprezentantul Halewood România. Divizia de vânzări interne şi cea de export a vinurilor locale deţin ponderi de circa 50% fiecare în cifra de afaceri a Halewood Wine & Spirits România, care se menţine la o sumă constantă de circa 10 milioane de euro în ultimii ani. Compania exportă atât vinurile companiei, mărci proprii, cât şi etichetele clienţilor, în peste 40 de pieţe dintre care cele mai importante sunt: Marea Britanie (cea mai mare destinaţie de export a firmei), ţările baltice, Germania, ţările nordice şi China, ”o piaţă cu extrem de mult potenţial, unde am înregistrat creşteri constant şi care a intrat, în ultimii ani, în atenţia marilor producători din industria vinului“, spune Murden.

    Anul trecut a adus pentru divizia locală a Halewood Wines & Spirits o creştere a volumelor în categoria produselor premium şi super-premium, în contextul în care consumatorul român este tot mai educat, manifestând un interes clar către vinuri şi băuturi mai rafinate, din categoria premium, spune reprezentantul companiei, opinie împărtăşită şi de alţi jucători din domeniu. ”2016 a adus provocări suplimentare companiei noastre, determinate de evoluţiile pieţelor externe, în special cea din Marea Britanie, care reprezintă una dintre principalele noastre pieţe de export“, adaugă Murden, referindu-se la devalorizarea lirei sterline. Pe de altă parte, prin activităţile de promovare pe piaţa internă, care au vizat atât produsele dezvoltate local, cât şi  portofoliul extins cu alte categorii, compania a reuşit să depăşească provocările rezultate din contextul economic global, spune managerul. Pentru 2017 firma şi-a bugetat o creştere de două cifre pentru întreaga activitate a grupului în România, cuprinzând atât producţia locală, cât şi exporturile, însă concentrarea va rămâne, în continuare, pe produsele premium şi super premium.

  • Perspectiva celui mai înalt fotoliu

    ”Dacia are trei valori principale în ADN – trebuie să fie accesibilă, fiabilă şi modernă – iar noi vrem să menţinem, în primul rând, consecvenţa în ceea ce reprezintă acest brand“, răspunde la întrebările despre ce îmbunătăţiri ar putea avea Dacia Yves Caracatzanis, CEO al Dacia şi Grup Renault România. Deşi nu oferă detalii despre următoarele upgrade-uri sau modele, CEO-ul spune că totul va evolua în funcţie de cerinţele consumatorilor, în raport cu evoluţia costurilor tehnologice şi, mai ales, valorile menţionate. ”Dacă analizăm situaţia, ajungem, de fapt, la ceea ce înseamnă Dacia. Putem să facem altă maşină, ştim să facem şi avem tehnologia, oamenii pregătiţi, dar nu am mai păstra ADN-ul brandului, nu ar mai corespunde aşteptărilor clienţilor“, precizează francezul.

    Dacia a înregistrat o cifră de afaceri în valoare de 4,6 miliarde de euro (20,765 milioane de lei), în 2016, în creştere cu 8,35% faţă de 2015, când a raportat o cifră de afaceri de 4,2 miliarde de euro, potrivit raportului. |n 2016, rezultatul înainte de impozitare a atins 506 milioane de lei (peste 111 milioane de euro), în creştere faţă de 2015, acesta fiind generat de un rezultat de exploatare pozitiv de 532 milioane de lei (+ 15% vs 2015) şi de un rezultat financiar negativ de 27 milioane de lei (în mare măsură, legat de impactul defavorabil al cursului de schimb).

    |n ceea ce priveşte exportul, compania a informat, la momentul publicării rezultatelor financiare de anul trecut, că în 2016 a avut o foarte bună performanţă pe piaţa europeană, dar şi pe cele din Africa şi Asia; astfel, exportul a constituit aproximativ 90% din cifra de afaceri.

    Şeful Renault România spune că în acest moment consumatorul european nu este pregătit să plătească mai mult, iar companiile din domeniu simt din plin provocările competiţiei. Tocmai de aceea precizează că rolul său aici, dar şi al echipei pe care o conduce, este de a menţine şi dezvolta compania pe toate planurile. Evitând cu diplomaţie toate răspunsurile despre cifre sau planuri concrete, Caracatzanis ţine să precizeze că toate eforturile – financiare sau de productivitate – realizate acum vor avea rezultate pe termen mediu sau lung.

    Orientativ, francezul se referă la anii 2020 – 2021 ca la un termen rezonabil în ceea ce ţine de finalizarea strategiilor actuale. ”Ceea ce investim acum este pentru anii ce vor urma, nu pentru mâine dimineaţă. Noi construim viitorul, asta este responsabilitatea mea şi a echipei“, spune el. Subliniază, în toate ideile prezentate, importanţa echipei: ”Nu se poate ca o companie puternică să aibă angajaţi slabi; o companie o poţi cumpăra, dar echipa este cel mai preţios element“. |n termeni de management, secretul este să dai sens lucrurilor pe care le faci, spune executivul, ”pentru ca oamenii să cunoască scopul muncii lor, obiectivul companiei şi motivul pentru care fac ceea ce fac în fiecare zi“.

    |n opinia sa, pentru ca o companie să aibă angajaţi buni, trebuie să îi caute, să îi ajute să se formeze, apoi să ştie cum să îi păstreze. Spre exemplu, una dintre strategiile aplicate de Dacia pe plan local este colaborarea cu universităţile tehnologice, de unde compania îşi recrutează angajaţii. Aşadar, studenţii pot face diverse internshipuri în cadrul firmei, iar cei aleşi parcurg mai întâi stagii de pregătire şi ulterior primesc o ofertă de job. |ntrebat dacă pe piaţa locală există un deficit de profesionişti, Caracatzanis spune că nu e suficient doar să îţi doreşti angajaţi buni.

    ”Consider că e responsabilitatea noastră, a companiilor, să lucrăm în paralel cu autorităţile şi universităţile. Este simplu să spui că nu găseşti oameni şi să nu faci nimic“, afirmă Caracatzanis. Iar după recrutări este, de asemenea, responsabilitatea angajatorului să îşi motiveze şi să-şi păstreze oamenii, spune francezul zâmbind. De asemenea, ţine să precizeze că în România grupul Renault are o echipă foarte puternică, cea mai mare după Franţa, iar peste 90% dintre inginerii locali sunt români; în total, grupul francez are pe plan local 18.000 de angajaţi, fiind al doilea mare angajator din ţară, după Continental, care are 18.200 de angajaţi.

  • Dacă ar începe un război între Rusia, China şi SUA, cine aţi vrea să câştige?

    Cu ameninţările telibanilor şi tot mai multe acţiunir teroriste revendicate de ISIS pe continentul european, parcă se ascunde în spatele unei perdele de fum peisajul global al mişcărilor politice. Business Insider a făcut o trecere în revistă a principalelor atuuri ale marilor puteri mondiale din punct de vedere al înarmării lor.

    1. Avioane de luptă. În vreme ce SUA deţine supremaţia în ce priveşte aparatele de zbor folosite în luptă, deopotrivă Rusia şi China s-au înscris în cursă pentru a se dota cu astfel de aparate. Sunt doar 187 de aparate de tip F-22s, iar varianta F-35 se pare că are nişte probleme în faza de testare.

    Între timp, China dezvoltă propriile aparate de zbor pentru situaţii de luptă. Cea mai avansată variantă a acestui tip de avioane este probabil J-20, care este, pesemne, corespondentul lui F-35.

    În Rusia se lucrează la o variantă a unui aparat de zbor care este corespondentul lui F-22; acest avion este mai manevrabil.
    În opinia Business Insider, în caz de confruntare, cel mai probabil este ca aparatele americane să câştige, luând în considerare că ruşii şi chinezii mai lucrează încă la aparatele lor.

    2. Tancuri. Armata SUA a scos la luptă primele tancuri de tip M-1 Abrams în 1980. De atunci, acestea au beneficiat de multe îmbunătăţiri – de pildă blindajul sau armele.În Rusia se dezvoltă un prototip numit T-14, dar în acest moment se bazează pe T-90A, un aparat destul de performant. Un astfel de aparat a trecut chiar cu brio de un atac direct cu o rachetă TOW, în Siria.

    Şi China are mai multe variante de tancuri dar şi unele aparate de acest fel la care lucrează.Într-o confruntare directă, este greu de spus care dintre aceste variante de tancuri ar câştiga.

    3. Vase de suprafaţă. Cu cea mai mare flotă la nivel mondial, SUA este câştigător net în orice confruntare ar avea loc în ape oceanice.
    Totuşi, deopotrivă chinezii şi ruşii ridică pretenţii şi la acest capitol, având planuri concrete pentru a construi vase de război.

    4. Submarine. US Navy are cea mai puternică dotare la acest capitol. Are 14 submarine dotate cu 280 de rachete nucleare, fiecare dintre acestea având puterea de a şterge de pe faţa Pământului un oraş inamic. În plus, mai are 4 submarine dotate fiecare cu 154 de rachete Tomahawk şi 54 de submarine de atac. Aceste submarine sunt foarte bine înarmate, au tehnologie avansată.

    Pe de altă parte, Rusia are 60 de submarine, care sunt însp foarte silenţioase. În plus, Rusia lucrează la noi arme pentru submarine.
    China are doar nouă submarine de atac înarmate cu rachete nucleare şi 53 de submarine de atac.

    În concluzie, e probabil ca între-o confruntare pe apă sau pe uscat să câştige forţele armate americane, dar chinezii şi ruşii câştigă tot mai mult teren în cursa înarmării.

  • Dacă ar începe un război între Rusia, China şi SUA, cine aţi vrea să câştige?

    Cu ameninţările telibanilor şi tot mai multe acţiunir teroriste revendicate de ISIS pe continentul european, parcă se ascunde în spatele unei perdele de fum peisajul global al mişcărilor politice. Business Insider a făcut o trecere în revistă a principalelor atuuri ale marilor puteri mondiale din punct de vedere al înarmării lor.

    1. Avioane de luptă. În vreme ce SUA deţine supremaţia în ce priveşte aparatele de zbor folosite în luptă, deopotrivă Rusia şi China s-au înscris în cursă pentru a se dota cu astfel de aparate. Sunt doar 187 de aparate de tip F-22s, iar varianta F-35 se pare că are nişte probleme în faza de testare.

    Între timp, China dezvoltă propriile aparate de zbor pentru situaţii de luptă. Cea mai avansată variantă a acestui tip de avioane este probabil J-20, care este, pesemne, corespondentul lui F-35.

    În Rusia se lucrează la o variantă a unui aparat de zbor care este corespondentul lui F-22; acest avion este mai manevrabil.
    În opinia Business Insider, în caz de confruntare, cel mai probabil este ca aparatele americane să câştige, luând în considerare că ruşii şi chinezii mai lucrează încă la aparatele lor.

    2. Tancuri. Armata SUA a scos la luptă primele tancuri de tip M-1 Abrams în 1980. De atunci, acestea au beneficiat de multe îmbunătăţiri – de pildă blindajul sau armele.În Rusia se dezvoltă un prototip numit T-14, dar în acest moment se bazează pe T-90A, un aparat destul de performant. Un astfel de aparat a trecut chiar cu brio de un atac direct cu o rachetă TOW, în Siria.

    Şi China are mai multe variante de tancuri dar şi unele aparate de acest fel la care lucrează.Într-o confruntare directă, este greu de spus care dintre aceste variante de tancuri ar câştiga.

    3. Vase de suprafaţă. Cu cea mai mare flotă la nivel mondial, SUA este câştigător net în orice confruntare ar avea loc în ape oceanice.
    Totuşi, deopotrivă chinezii şi ruşii ridică pretenţii şi la acest capitol, având planuri concrete pentru a construi vase de război.

    4. Submarine. US Navy are cea mai puternică dotare la acest capitol. Are 14 submarine dotate cu 280 de rachete nucleare, fiecare dintre acestea având puterea de a şterge de pe faţa Pământului un oraş inamic. În plus, mai are 4 submarine dotate fiecare cu 154 de rachete Tomahawk şi 54 de submarine de atac. Aceste submarine sunt foarte bine înarmate, au tehnologie avansată.

    Pe de altă parte, Rusia are 60 de submarine, care sunt însp foarte silenţioase. În plus, Rusia lucrează la noi arme pentru submarine.
    China are doar nouă submarine de atac înarmate cu rachete nucleare şi 53 de submarine de atac.

    În concluzie, e probabil ca între-o confruntare pe apă sau pe uscat să câştige forţele armate americane, dar chinezii şi ruşii câştigă tot mai mult teren în cursa înarmării.