BusinessMagazin

Tag: partid

  • Acest primar vrea să transforme toţi cetăţenii oraşului în vegetarieni

    Noua administraţie a oraşului italian Torino susţine şi promovează stilul de viaţa vegetarian, înâmpinând proteste de la producătorii tradiţionali de carne din regiune, scrie The Guardian.

    Chiara Appendino, noul primar al oraşului Torino, a promis săptămâna aceasta că va promova vegetarianismul şi dietele vegane şi că o viaţă fără carne şi lapte este fundamentală pentru protecţia mediului înconjurător, al sănătăţii şi al bunăstării animalelor.

    Încă nu au fost făcute publice strategiile noului primar pentru a atinge acest obiectiv, însă se aşteaptă implementarea unor produse educaţionale în şcoli  pentru a-i învăţa pe copii de bunăstarea animalelor şi despre nutriţie.

    Această mişcare este fără precedent pentru autorităţile italieneşti, dar rămâne în linie cu viziunea eurosceptică a partidului M5S, din care Appendino face parte. În urmă cu câteva săptămâni, liderul partidului, Luigi di Maio, şi-a sărbătorit ziua cu un tort vegan.

    Chiara Appendino a câştigat simpatiile publicului şi l-a învins de una singură pe favoritul pentru postul de primar democratul Piero Fassino. Însă aceste declaraţii ar putea avea efecte negative pentru Appendino, deoarece în Torino şi în regiunea Piemont sunt foarte mulţi producători locali de carne cu o tradiţie îndelungată.

  • Surpriză de proporţii pe scena politică din România: unul dintre cele mai controversate personaje vrea să revină la conducere

    Preşedintele PMP, Traian Băsescu, este propunerea partidului pentru postul de premier după alegerile generale din toamnă, a declarat miercuri preşedintele executiv al partidului Valeriu Steriu, spunând şi că mai întâi trebuie scris un program de guvernare.

    “(Traian Băsescu – n.r.) a spus că ar fi cel mai bun premier şi într-adevăr este în clipa de faţă prima propunere a PMP, este normal să fie aşa. Vom avea cu siguranţă întâi de scris un program de guvernare şi acest lucru ni l-am propus imediat ce terminăm paşii aceştia de aşezare, va urma un program de guvernare. (PMP – n.r.) va genera nu doar un premier, va genera propuneri pentru toate posturile de miniştri”, a afirmat Steriu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este favoritul să câştige alegerile prezidenţiale din SUA

    Folosind date istorice privind modul în care au votat statele federale, dar şi rezultatele a circa 300 de sondaje de opinie efectuate începând cu mijlocul lunii aprilie, modelul de calcul îl dă câştigător pe acest candidat.  Utilizând acelaşi model de calcul, rezulta că Bill Clinton ar fi avut mai puţin de 20% şanse de deveni preşedinte în 1992, cu aproximativ patru luni înainte de alegeri. O lună mai târziu, după Convenţia Partidului Democrat, modelul îl dădea drept probabil câştigător pe Bill Clinton, cu 84% şanse de succes.

    Vezi aici cine este favoritul să câştige alegerile prezidenţiale

     

  • De la Ataturk la Erdogan. Tot ce trebuie să ştii despre istoria modernă a Turciei

    1923 – Mustafa Kemal Ataturk a instaurat Republica modernă Turcia 

    1946 – Se ţin primele alegeri democratice

    1950 – Partidul lui Ataturk pierde alegerile în dauna partidului democratic al lui Adnan Menderes

    1960 – Lovitură de stat organizată de armată. Menderes este judecat şi executat în 1961. Puterea revine oamenilor

    1971 – Situaţia din Turcia era tulbure. Armata dă o nouă lovitură de stat şi se impune legea marţială timp de 2 ani. Partidul lui Ataturk revine la putere în 1973.

    1980 – Cea mai sângeroasă lovitură de stat din istorie: sute de morţi, 50 de execuţii şi au loc peste 500.000 de arestări. Armata renunţa la putere în 1983, dar Generalul Evren rămâne preşedinte până în 1989. Constituţia scrisă de armată în 1982 este valabilă şi astăzi, cu amendamente.

    1994 – Recep Tayyip Erdogan este ales primar al Istanbulului cu  25% din voturi

    1996 – Şeful partidului islamist, Necmettin Erbakan, din care făcea parte si Edogan, devine prim-ministrul Turciei, fiind primul premier islamist al ţării

    1997 – O altă lovitură de stat. Armata îl îndepărtează pe Necmettin Erbakan de la putere.

    1999 – Erdogan este închis pentru patru luni de zile pentru incitare la islamism, fiind acuzat că aduce atingere secularismului.

    2002 – Erdogan a înfiinţat în anul 2002  partidul AKP, şi a câştigat alegerile. Erdogan şi-a proclamat atunci public ruptura cu trecutul său islamist, spunând că noul partid nu are la bază religia.

    2003- Erdogan devine prim-ministru.

    2007 – Recep Tayyip Erdogan convoaca alegeri anticipate, dupa ce opozitia, justitia şi armata îşi unesc forţele pentru a opri alegerea aliatului său Abdullah Gul în funcţia de preşedinte. Câştiga 47% din voturi, iar Parlamentul îl alege pe Gul preşedinte.

    2008-2010: Zeci de ofiţeri din armată sunt închişi în urma unor procese pornite de membrii unei mişcări islamiste “guleniste” (Gulen), care pe vremea aceea erau aliaţii lui Erdogan.

    2011: Erdogan obţine cel de-al treilea mandat cu 50% din voturi.

    2013: Are loc o ruptură înbtre Erdogan şi mişcarea Gulen când procurorii încep să ancheteze oamenii din cercul lui Erdogan. Zeci dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai premierului Erdogan sunt reţinuti. Politicienii reţinuti resping acuzaţiile. Drept răspuns, Erdogan realizează o remaniere a Cabinetului.

    2014: Erdogan devine primul preşedinte al Turciei ales direct de popor cu 52% dintre voturi. Ofiţerii şi politicenii ce au fost închişi în 2013 sunt eliberaţi.

    2015 – Partidul lui Erdogan, AKP, pierde apoi recâştigă majoritatea parlamentară. ISIS şi militanţii kurzi sunt acuzaţi de atacurile teroriste

    2016 – Violenţele continuă. Turcia este însângerată de un grav atac terorist. Trei bărbaţi au deschis focul, cu pistoale mitralieră, apoi s-au aruncat în aer pe aeroportul Ataturk, din Istanbul. Zeci de persoane au murit şi sute au fosr rănite.

    iulie 2016 – Lovitură de stat eşuată în Turcia, soldată cu cel puţin 60 de morţi şi sute de arestaţi. Şeful Statului Major al armatei a fost înlocuit.

  • De la Ataturk la Erdogan. Tot ce trebuie să ştii despre istoria modernă a Turciei

    1923 – Mustafa Kemal Ataturk a instaurat Republica modernă Turcia 

    1946 – Se ţin primele alegeri democratice

    1950 – Partidul lui Ataturk pierde alegerile în dauna partidului democratic al lui Adnan Menderes

    1960 – Lovitură de stat organizată de armată. Menderes este judecat şi executat în 1961. Puterea revine oamenilor

    1971 – Situaţia din Turcia era tulbure. Armata dă o nouă lovitură de stat şi se impune legea marţială timp de 2 ani. Partidul lui Ataturk revine la putere în 1973.

    1980 – Cea mai sângeroasă lovitură de stat din istorie: sute de morţi, 50 de execuţii şi au loc peste 500.000 de arestări. Armata renunţa la putere în 1983, dar Generalul Evren rămâne preşedinte până în 1989. Constituţia scrisă de armată în 1982 este valabilă şi astăzi, cu amendamente.

    1994 – Recep Tayyip Erdogan este ales primar al Istanbulului cu  25% din voturi

    1996 – Şeful partidului islamist, Necmettin Erbakan, din care făcea parte si Edogan, devine prim-ministrul Turciei, fiind primul premier islamist al ţării

    1997 – O altă lovitură de stat. Armata îl îndepărtează pe Necmettin Erbakan de la putere.

    1999 – Erdogan este închis pentru patru luni de zile pentru incitare la islamism, fiind acuzat că aduce atingere secularismului.

    2002 – Erdogan a înfiinţat în anul 2002  partidul AKP, şi a câştigat alegerile. Erdogan şi-a proclamat atunci public ruptura cu trecutul său islamist, spunând că noul partid nu are la bază religia.

    2003- Erdogan devine prim-ministru.

    2007 – Recep Tayyip Erdogan convoaca alegeri anticipate, dupa ce opozitia, justitia şi armata îşi unesc forţele pentru a opri alegerea aliatului său Abdullah Gul în funcţia de preşedinte. Câştiga 47% din voturi, iar Parlamentul îl alege pe Gul preşedinte.

    2008-2010: Zeci de ofiţeri din armată sunt închişi în urma unor procese pornite de membrii unei mişcări islamiste “guleniste” (Gulen), care pe vremea aceea erau aliaţii lui Erdogan.

    2011: Erdogan obţine cel de-al treilea mandat cu 50% din voturi.

    2013: Are loc o ruptură înbtre Erdogan şi mişcarea Gulen când procurorii încep să ancheteze oamenii din cercul lui Erdogan. Zeci dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai premierului Erdogan sunt reţinuti. Politicienii reţinuti resping acuzaţiile. Drept răspuns, Erdogan realizează o remaniere a Cabinetului.

    2014: Erdogan devine primul preşedinte al Turciei ales direct de popor cu 52% dintre voturi. Ofiţerii şi politicenii ce au fost închişi în 2013 sunt eliberaţi.

    2015 – Partidul lui Erdogan, AKP, pierde apoi recâştigă majoritatea parlamentară. ISIS şi militanţii kurzi sunt acuzaţi de atacurile teroriste

    2016 – Violenţele continuă. Turcia este însângerată de un grav atac terorist. Trei bărbaţi au deschis focul, cu pistoale mitralieră, apoi s-au aruncat în aer pe aeroportul Ataturk, din Istanbul. Zeci de persoane au murit şi sute au fosr rănite.

    iulie 2016 – Lovitură de stat eşuată în Turcia, soldată cu cel puţin 60 de morţi şi sute de arestaţi. Şeful Statului Major al armatei a fost înlocuit.

  • Călăul stabilităţii şi unităţii Europei şi-a anunţat în mod oficial demisia

    David Cameron, primul-ministru britanic in exercitiu, a anuntat in aceasta dupa amiaza ca incepand de miercuri seara va ceda functia de prim-ministru ministrului de interne Theresa May, care a devenit astazi liderul Partidului Conservator, dupa retragerea lui Andrea Leadsom, oponenta ei in cursa pentru sefia celui mai mare partid de dreapta din Marea Britanie. Theresa May va deveni a doua femeie prim-ministru a Marii Britanii dupa Margaret Thatcher.

    Infrangerea taberei pro-europene in urma referendumului din 23 iunie a adus haos in politica britanica. Cameron a anuntat ca va parasi postul de premier, ceea ce a dus la inceperea unei curse pentru sefia partidului conservator, in timp ce parlamentarii laburisti vor sa scape cu orice pret de Jeremy Corbyn, un extremist de stanga care a castigat anul trecut sefia partidului. In tabara pro-Brexit, Boris Johnson a ajuns in cateva zile din pozitia de viitor successor al fostului sau sef in postura de a fi fortat sa se retraga din lipsa de sprijin.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • BREAKING NEWS! Primele REZULTATE ale Referendumului din Marea Britanie

    Referendum Brexit: Primele REZULTATE ale votului pentru Brexit: Sondaj YouGov: 52% pentru rămânerea în UE. Votul s-a ÎNCHEIAT şi începe numărătoarea oficială. Prezenţa record la vot. Liderul partidului UKIP, pro-Brexit: Se pare că cei care vor rămânerea în UE au câştigat astăzi

    UPDATE: Tabăra Leave spune că sondajele interne arată o detaşare de 4 puncte în favoarea ieşirii din UE.

    UPDATE: Votul pentru Brexit s-a terminat şi începe numărătoarea oficială.

    Potrivit unui sondaj YouGov la ieşirea de la urne, 52% dintre britanici ar fi votat pentru rămânerea în UE. Astfel, primul exit-poll neoficial oferă taberei ”Remain” un avans de 4%. 

    În Gibraltar s-ar fi înregistrat prima victorie pentru pro-europeni. Gibraltar – teritoriu britanic – este cu o oră înainte faţă de ora din Londra, deci o parte din cele 20,174 de voturi au fost numărate.

    Ministrul Educaţiei din Marea Britanie, Nicky Morgan, susţine că ”dovezile arată că tabăra Remain este în faţă în sondaje”. ”Avem o noapte lungă înaintea noastră şi sperăm că lucrurile vor merge spre victoria campaniei Remain. Vom aştepta şi vom vedea”, a adăugat ea.

    Liderul UKIP, Nigel Farge, a declarat că ”Se pare că tabăra pentru rămânerea în UE a reuşit să obţină victoria. Vom continua să creştem partidul şi să devenim mai puternici”, potrivit SkyNews.

    Potrivit The Guardian, în Essex, una dintre cele mai importante zone din Marea Britanie, prezenţa la vot la Referendum a fost de peste 80%, spre deosebire de 40% cât este în mod tradiţional la alegerile locale. În Gibraltar, primul teritoriu britanic care a anunţat rezultatele parţiale, prezenţa la vot a fost de 84%.

    Încă este prea devreme pentru a putea pronunţa o victorie clară a oricărei tabere.

    UPDATE: În ciuda ploilor torenţiale şi inundaţiilor din Marea Britanie, nu va fi acordată nicio extensie referendumului. Votul se va încheia la ora 22:00.

    Mii de britanicii se înghesuie la urne după ce au ieşit de la serviciu. Cozile sunt uriaşe şi ploile îngreunează mult traficul. Votul nu va fi prelungit. 

    Uniunea Europeană va trebui să aibă o abordare calmă indiferent de rezultatul referendumului din Marea Britanie, a declarat joi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, conform site-ului agenţiei AP.

    “Cred că discuţiile vor trebui să continue cu 28 de ţări dacă va fi posibil sau cu 27 de ţări; trebuie să răspundem în mod calm. Eu sper că vom rămâne 28”, a spus Merkel.

    “Reuniunea UE de săptămâna viitoare va trebui să ofere ţărilor oportunitatea unei discuţii calme pe tema modului în care să putem implementa agenda comună”, a subliniat Angela Merkel.

    Unul dintre ultimele sondajele dinaintea deschiderii votului pentru Referendumul despre rămânerea Marii Britanii în UE arată un avans considerabil pentru tabăra pro-europeană, scrie The Independent.

    Un sondaj realizat de ComRes a plasat tabăra pentru rămânerea în Uniunea Europeană cu opt puncte în faţa celor care doresc ieşirea, conform datelor publicate miercuri seară.

    Joi Marea Britanie votează dacă rămâne sau nu în Uniunea Europeană, în unul dintre cele mai controversate referendumuri de până acum. În ultimele două săptămâni, balanţa sondajelor începuse să se încline în favoarea ieşirii din UE, situaţie care s-a schimbat după ce deputata britanică Jo, pro-europeană, Cox a fost ucisă.

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”

  • Elveţia şi-a retras cererea de aderare la UE

    Parlamentul Elveţiei a decis să invalideze aplicaţia din 1992 pentru aderarea la Uniunea Europeană, la numai o săptămână înainte de referendumul din Marea Britanie legat de rămânerea în UE, scrie Russia Today.

    Votul a fost de 27 pentru şi 13 împotrivă, cu două abţineri, în favoarea retragerii aplicaţiei Elveţiei pentru Uniune  Europeană.

    După rezultatul votului din Parlament, Elveţia a înştiinţat Uniunea Europeană în mod oficial de retragerea aplicaţiei, potrivit ministrului de externe elveţian Didier Burkhalter.

    Moţiunea originală de retragere a aplicaţiei la UE a fost propusă de Partidul Poporului din Elveţia, un partid conservator, şi s-a bucurat de mare popularitate în rândul legislatorilor.

    Aplicaţia e aderare la UE a Elveţiei nu a avut un impact semnificativ asupra politicii ţării în ultimii 20 de ani, în condiţiile în care negocierile au fost suspendate încă din 1992, în contextul unui referendum pentru aderarea la zona Economică Europeană, când elveţienii au votat respingerea unor legături mai apropiate cu Uniunea Europeană. 

  • Cum arată casa lui Clotilde Armand! Franţuzoaica are perdele cusute chiar de ea

    Clotilde Armand, franţuzoiaca şarmantă de pe scena politică românească, a fost marea surpriză a alegerilor.
     
    Candidata din partea partidului lui Nicuşor Dan, la sectorul 1, Clotilde a fost la un pas de a câştiga chiar în cea mai selectă zonă a Capitalei.
    Clotilde Armand are 43 de ani, este căsătorită cu un matematician român şi locuieşte în România de 20 de ani. Este mama a patru copii şi director al unei companii mari, având un salariu de peste 5.000 de euro pe lună.

    “Sunt o persoana bogata, pentru ca mereu am castigat bine. Nu sunt o persoana care are nevoie de un mare lux si atunci mereu am economisit. Nu am un trai de viata extraordinar”, a spus frantuzoaica in timpul campaniei.

    VEZI AICI CUM ARATA CASA LUI CLOTILDE ARMAND!