BusinessMagazin

Tag: nato

  • Duşa: Peste 300 de ofiţeri români activează în comandamente NATO şi ale organismelor militare ale UE

    Mircea Duşa a spus, la finalul ceremoniei de încheiere a anului şcolar de la Colegiul Militar Naţional “Mihai Viteazul” din Alba Iulia, că mulţi din tinerii pregătiţi în instituţiile de învăţământ militar din România au ajuns în posturi importante, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Copiii, tinerii formaţi în aceste licee au devenit militari deosebiţi, au devenit ofiţeri, generali şi sunt reprezentaţi astăzi în conducerea Statului Major General, dar şi în conducerea statelor majore ale categoriilor de forţe. De asemenea, foarte mulţi tineri pregătiţi în instituţiile noastre de învăţământ sunt astăzi şi activează la organismele NATO, la organismele UE, peste 300 de ofiţeri sunt în momentul de faţă în comandamente sau în structuri de conducere ale NATO şi ale organismelor militare ale Uniunii Europene”, a afirmat Mircea Duşa.

    El a vorbit şi de calitatea învăţământului militar românesc, dând exemplu faptul că în anii trecuţi promovabilitatea la bacalaureat a elevilor din colegiile militare a fost de sută la sută.

    “În anii trecuţi promovabilitatea în învăţământul militar liceal a fost de 100% şi majoritatea elevilor pregătiţi de instituţiile noastre de învăţământ liceal se îndreaptă în continuare spre învăţământul militar, spre academiile noastre. Şi-au ales această profesie de la 14 ani şi în cei patru ani de învăţământ liceal sunt bine pregătiţi pentru această profesie”, a susţinut Duşa.

    Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a participat, joi, la Colegiul Militar Naţional “Mihai Viteazul” din Alba Iulia, la festivităţile organizate cu ocazia încheierii anului şcolar.

    În cadrul manifestării, ministrul l-a premiat şi l-a ridicat în grad pe un tânăr ofiţer care a absolvit recent celebra universitate americană West Point.

    În acest an, la Colegiul Militar din Alba Iulia au absolvit 109 elevi, din care 20 de fete.

    Colegiul Militar “Mihai Viteazul” a fost înfiinţat în urmă cu peste 95 de ani, la Târgu Mureş, unde şi-a desfăşurat activitatea în perioada 1919-1940, mutându-se apoi, din cauza războiului, la Timişoara, între anii 1940-1947. După al Doilea Război Mondial, liceul militar a fost închis de autorităţile comuniste. Activitatea liceului a fost reluată în anul 1975, la Alba Iulia, oraş unde funcţionează şi în prezent sub denumirea Colegiul Militar Naţional “Mihai Viteazul”.

    Instituţia de învăţământ a avut aproape 6.500 de absolvenţi în cele peste 60 de promoţii.

  • SONDAJ: Europenii sunt îngrijoraţi de o eventuală confruntare a unui membru NATO cu Rusia

    Raportul realizat de Pew Research Center sondează opiniile din America de Nord şi Europa, precum şi din Ucraina şi Rusia pentru a evalua atitudinile publice faţă de actuala criză ucraineană.

    Acesta nu este primul sondaj de opinie pe tema actualei crize în relaţiile dintre Est şi Vest dar este unul de amploare, care acoperă numeroase ţări. Printre aliaţii occidentali se numără cele şase mari ţări Europene (Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania şi Marea Britanie), precum şi Statele Unite şi Canada.

    Ceea ce frapează în urma acestui studiu este reticenţa în multe ţări din Europa de a fi atrase într-un conflict militar cu Rusia, fie în Ucraina, fie în altă parte a Europei.

    Poate că cel mai intersant este răspunsul la întrebarea: “Dacă Rusia intră într-un conflict militar grav cu unul dintre vecinii săi care este membru NATO, ar trebui ca ţara noastră să folosească forţa pentru a-l apăra?”. Această întrebare este formulată pe baza unui principiu fundamental al Tratatului NATO din 1949, articolul 5, care stipulează că “un atac armat împotriva unui membru … trebuie considerat un atac împotriva tuturor”. Acesta este principalul motiv pentru care ţările mici de la periferia Rusiei, precum cele trei ţări baltice, au vrut să adere la NATO.

    Potrivit sondajului din cele şase mari ţări europene, sprijinul pentru implementarea acestei promisiuni de securitate nu este foarte mare. În medie în Europa, doar 48 la sută dintre cei intervievaţi susţin ideea ca ţara lor să folosească forţa pentru a veni în ajutor unui alt membru NATO atacat de Rusia.

    Dintre ţările în care s-a desfăşurat sondajul, Germania este cea mai reticentă. Astfel, 58 la sută dintre cei intervievaţi au declarat că nu se gândesc ca ţara lor să folosească forţa militară pentru a apăra un aliat NATO împotriva Rusiei. Nici în Franţa sprijinul nu este foarte mare, 53 la sută dintre cei chestionaţi manifestându-şi opoziţia, în timp ce în Marea Britanie mai puţin de 50 la sută susţin ideea unui atac.

    Prin contrast, peste jumătate dintre cei chestionaţi în Statele Unite şi Canada au susţinut folosirea forţei pentru apărarea aliaţilor: 56 la sută în Statele Unite şi 53 la sută în Canada.

    De asemenea, este de remarcat varietatea de opinii în cadrul NATO cu privire la atribuirea responsabilităţii pentru violenţele din estul Ucrainei.

    Potrivit sondajului, 57 la sută dintre polonezi susţin că Rusia este cea responsabilă, dar în Germania şi Italia doar 29 la sută dintre respondenţi afirmă acest lucru. În multe alte ţări, un sfert dintre cei chestionaţi susţin că nu ştiu a cui este responsabilitatea.

    Deşi sondajul sugerează un consens în majoritatea ţărilor europene şi în America de Nord că Ucraina ar trebui să primească ajutor economic, mulţi dintre cei chestionaţi au declarat că se opun furnizării de arme Ucrainei, pe care aceasta să le folosească împotriva Rusiei. Doar în Polonia majoritatea populaţiei s-a declarat în favoarea furnizării de arme Ucrainei.

    În ceea ce priveşte atitudinea faţă de preşedintele rus, Vladimir Putin, doar 19 la sută dintre germanii din vestul ţării au o atitudine pozitivă faţă de el, comparativ cu 40 la sută dintre germanii din est. În Statele Unite, republicanii tind să fie mai duri decât democraţii atunci când este vorba despre folosirea forţei.

    În multe feluri, nesiguranţa pe care o dezvăluie sondajul nu este surprinzătoare. Acesta este un conflict complex şi turnurile sale nu au fost întotdeauna uşor de urmărit. În plus, este o criză la care răspunsurile nu sunt uşoare.

    Chiar şi în Ucraina, imaginea este ambivalentă, sugerând o animozitate mare faţă de Rusia, dar şi critici faţă de Guvernul de la Kiev şi dezamăgire faţă de modul în care preşedintele Petro Poroşenko gestionează criza.

    Prin contrast, ruşii sunt mult mai uniţi în ceeea ce priveşte modul în care ar trebui să se răspundă la această criză.

  • Marea Britanie ar putea accepta rachete nucleare americane, pe fondul tensiunilor cu Rusia

    “Există semnale îngrijorătoare privind intensificarea activităţilor forţelor ruse; Marea Britanie va analiza argumentele pro şi contra instalării unor arme americane cu rază medie de acţiune”, a explicat Hammond, referindu-se la rachete cu focos nuclear.

    “Nu există semnale clare privind vreun atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei, dar preşedintele rus, Vladimir Putin, îşi menţine deschise opţiunile. În contextul reuniunii G7, trebuie să transmitem clar Rusiei că nu vom tolera nicio încălcare a obligaţiilor asumate prin Acordul Minsk”, a insistat şeful diplomaţiei britanice.

    Potrivit experţilor, Marea Britanie are un arsenal propriu de 225 de focoase termonucleare, dintre care 160 sunt operaţionale. Informaţiile oficiale nu sunt publice.

    Pentagonul analizează “în mod activ” posibilitatea de a folosi arme nucleare împotriva unor obiective din Rusia, ţară acuzată că nu respectă Tratatul INF, Moscova anunţând că urmăreşte cu atenţie informaţiile despre planul SUA de instalare a unor rachete nucleare în Europa şi în Asia.

    Administraţia Barack Obama analizează un plan care prevede instalarea de rachete nucleare în Europa şi Asia pentru a putea distruge ţinte militare pe teritoriul Rusiei. Mai precis, potrivit agenţiei Associated Press, Pentagonul analizează “în mod activ” posibilitatea folosirii armelor nucleare împotriva unor ţinte militare din Rusia, ca reacţie la presupusa încălcare de către Moscova a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat în anul 1987. Rusia respinge acuzaţiile privind încălcarea INF prin testarea unor rachete de croazieră care au raza de acţiune între 500 şi 1.000 de kilometri. Associated Press citează un fragment neclasificat al unui raport elaborat de generalul Martin Dempsey, şeful Statului Major Interarme al Statelor Unite. Potrivit documentului, Pentagonul analizează trei modalităţi pentru contracararea Rusiei: instalarea sistemelor antirachetă în Europa pentru doborârea rachetelor ruse după lansare; atacuri cu arme convenţionale asupra unor obiective militare din Rusia; alte “capacităţi de contracarare”, implicând atacuri cu rachete nucleare împotriva unor ţinte militare din Rusia. “Opţiunile merg atât de mult cât s-ar putea – fără a se spune explicit – în sensul îmbunătăţirii capacităţilor nucleare americane de a distruge ţinte militare pe teritoriul Rusiei”, afirmă surse citate de AP.

    Robert Scher, consilier pentru Strategii Nucleare al secretarului american al Apărării Ashton Carter, declara în Congresul SUA în aprilie: “Sistemele de contracarare vor consta în atacarea unei rachete la sol, în Rusia”.

    Dezvăluirile intervin în contextul tensiunilor intense între NATO şi Rusia, pe fondul crizei din Ucraina. În acest context, secretarul american al Apărării, Ashton Carter, s-a întâlnit vineri la sediul Comandamentului american din Europa, situat în Stuttgart (Germania), cu aproximativ 25 de comandanţi militari americani şi diplomaţi europeni pentru a discuta despre modalităţi de amplificare a campaniei economice şi militare împotriva Rusiei.

    În replică, Preşedinţia Rusiei a anunţat că analizează cu atenţie informaţiile despre presupusa reconfigurare a capacităţilor strategice nucleare americane. “Vom analiza cu atenţie informaţiile despre posibila mobilizare a rachetelor americane în Europa”, a declarat, potrivit Russia Today, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

    Rusia acuza, în martie, că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). Statele Unite intenţionează să construiască sisteme antirachetă în România şi Polonia, amintea Serghei Riabkov, adjuct al ministrului rus de Externe, subliniind că aceste instalaţii utilizează echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41 (n.red. – echivalentul tehnologiilor de tip Aegis). Aceste sisteme sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune – sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare, acuza oficialul rus.

    Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).

  • Vladimir Putin: Rusia va crea capacităţi ofensive pentru a contracara sistemul antirachetă al NATO

    “Statele Unite au ieşit în mod unilateral din Acordul privind apărarea antirachetă (ABM), un pilon al sistemului de securitate internaţional. În acest caz, oare tot Rusia a dat dovadă de agresivitate?! Noi nu facem decât să răspundem ameninţărilor care ne vizează. Şi o facem în mod limitat, pentru a garanta securitatea Rusiei. Sau poate că cineva se aştepta să predăm armele?!”, a declarat Putin într-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera.

    “Într-o perioadă, le-am propus partenerilor noştri americani să construim împreună un sistem de apărare antirachetă: Rusia, SUA şi Europa. Propunerea noastră a fost respinsă. Atunci ne-am gândit: este un sistem costisitor şi încă nu îi cunoaştem eficienţa. Normal că, pentru a garanta partea noastră a echilibrului strategic, vom dezvolta potenţialul ofensiv strategic şi ne gândim să creăm sisteme care să poată depăşi sistemul antirachetă (al NATO). Vă pot spune că am făcut progrese importante în această direcţie”, a atras atenţia preşedintele Rusiei.

    “Rusia nu are o atitudine conflictuală faţă de nimeni; oricum, în aceste probleme, după cum spunea Otto von Bismarck, nu contează discursul, ci potenţialul. Care sunt capabilităţile militare? Bugetul militar al Statelor Unite depăşeşte cheltuielile militare ale tuturor ţărilor lumii, în comun. Bugetul NATO este de zece ori mai mare decât cel al Rusiei. Rusia nu mai are baze militare în străinătate. Politica noastră nu mai are caracter mondial, ofensiv sau agresiv”, a dat asigurări liderul de la Kremlin, care luni va începe o vizită în Italia şi la Vatican.

    Vladimir Putin a condamnat “comportamentul agresiv” al Statelor Unite, precizând că în largul Norvegiei patrulează permanent submarine militare americane şi amintind de extinderea Alianţei Nord-Atlantice spre est, în apropierea frontierelor Rusiei.

    Rusia a denunţat în mai multe rânduri planul Alianţei Nord-Atlantice de a instala elemente antirachetă în România şi Polonia.

     

  • Vladimir Putin: Doar un om “bolnav la minte” poate crede că Rusia va ataca NATO

    “Doar o persoană bolnavă la minte sau în somn îşi poate imagina că Rusia ar putea ataca NATO la un moment dat. Susţinerea acestei idei nu are sens, este lipsită de fundament”, a declarat Vladimir Putin într-un interviu acordat ziarului italian Corriere della Sera.

    “Dar poate că cineva are interesul de a alimenta aceste temeri. Eu pot doar să presupun. Spre exemplu, Statele Unite nu vor prea mult apropierea Rusiei de Europa. Nu o afirm, o spun ca ipoteză”, a adăugat preşedintele Rusiei.

    “Să presupunem că Statele Unite vor menţinerea rolului de conducere în comunitatea transatlantică. Au nevoie de o ameninţare externă, de un inamic, pentru a-şi garanta acest rol. Iar Iranul nu este o ameninţare care să intimideze suficient de mult. Cum poţi crea temeri? Dintr-o dată, izbucneşte criza din Ucraina. Rusia este forţată să acţioneze. Poate totul a fost cu intenţie, nu ştiu. Dar noi nu am făcut-o”, a explicat liderul de la Kremlin.

    “Vreau să vă spun: nu trebuie să vă temeţi de Rusia. Lumea s-a schimbat atât de mult încât, în acest moment, persoanele raţionale nu îşi pot imagina un conflict militar de o amploare atât de mare. Noi avem alte lucruri de făcut, vă pot asigura în acest sens”, a insistat Vladimir Putin.

     

  • Exerciţii militare în zona arctică, pe fondul tensiunilor cu Rusia

    Manevrele militare se desfăşoară în nordul Norvegiei, în Suedia şi Finlanda. Organizatorii dau asigurări că exerciţiile au fost plănuite înainte de hotărârea Rusiei de a anexa regiunea ucraineană Crimeea.

    “Obiectivul exerciţiilor este sincronizarea activităţilor aeriene cu partenerii din afara NATO”, a declarat generalul norvegian Jan Ove Rygg.

    Manevrele militare se vor desfăşura în perioada 25 mai – 5 iunie.

    Ţările membre NATO care participă la exerciţii sunt Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Franţa, Olanda şi Norvegia. De asemenea, sunt prezenţi militari din parteneri precum Suedia, Finlanda şi Elveţia.

  • Vershbow îl acuză pe Putin că urmăreşte să restabilească influenţa Rusiei în Europa de Est

    Naţiunile suverane este necesar să fie libere să-şi decidă viitorul, a subliniat Vershbow, adăugând că Occidentul a depus mult efort ca Europa să fie liberă şi integrată, la care nu va renunţa acum.

    Partenerii NATO se confruntă cu ameninţări grave, a spus adjunctul secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, insistând asupra faptului că suveranitatea transatlantică este deosebit de importantă în contextul anexării Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. Ea demonstrează solidaritate, a subliniat Vershbow, citând exemplul Ungariei care a mobilizat trupe în Irak, Estonia şi Republica Centrafricană.

    Vershbow consideră că cea mai eficientă abordare NATO a Rusiei este consolidarea Alianţei. Un statut de membru puternic în cadrul NATO este cea mai bună garanţie, inclusiv pentru Ungaria, a avertizat el, referindu-se implicit la criticile adresate Budapestei pentru relaţiile prea apropiate cu Moscova în contextul crizei ucrainene.

    NATO a căutat să construiască o cooperare largă cu Rusia timp de peste 20 de ani. Alianţa a cooperat cu Guvernul rus în cadrul Consiliului Europei (CoE) şi în combaterea terorismului, anterior, iar fostul preşedinte Dmitri Medvedev chiar a asistat la Summitul NATO de la Lisabona de acum cinci ani, a notat numărul doi al Alianţei.

    Însă relaţiile NATO-Rusia se află în prezent la cel mai slab nivel atins vreodată, a continuat Vershbow, denunţând faptul că propaganda rusă transmite un masaj xenofob şi naţionalist potrivit căruia NATO şi Statele Unite atacă Rusia cu scopul de a încerca să o slăbească pentru a se dezintegra.

    Astfel, sarcina politică în prezent, în opinia lui Vershbow, este să se creeze o strategie cuprinzătoare care să permită ţărilor aflate între frontierele NATO şi Rusiei să-şi păstreze suveranitatea.

    Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană (UE) este necesar să-şi consolideze cooperarea, pentru a fi mai eficiente în contracararea dezinformărilor lansate de Rusia. Următorul Summit UE-NATO, prevăzut în 2016 la Varşovia, constituie o excelentă oportunitate în acest sens, a subliniat adjunctul secretarului general.

    Întrebat cât de satisfăcătoare este prestaţia Ungariei ca stat membru NATO, Vershbow a citat contribuţia ungară la eforturile Alianţei Nord-Atlantice, de exemplu prin întreţinerea avioanelor militare cargo de tip C-17 la baza aeriană de la Papa şi particiarea la misiunile aeriene de patrulare în spaţiile aeriene ale statelor baltice. “Ungaria face treabă bună”, a apreciat el.

    Însă adjunctul secretarului general al NATO şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la nivelul bugetului ungar al Apărării, exprmându-şi speranţa că vor fi adus mai aproape de pragul de 2% din PIB.

    Conferinţa a fost deschisă de către fostul ministru ungur de Externe Janos Martonyi.

    Vershbow a participat, de asemenea, la sesiunea Adunării Parlamentare a NATO, care s-a desfăşurat în capitala ungară în perioada 15-18 mai.

  • John Kerry i-a informat pe miniştrii de Externe din NATO despre discuţiile avute cu Vladimir Putin

    În deschiderea unei reuniuni a miniştrilor de Externe din statele NATO, desfăşurată în Turcia, Kerry le-a spus omologilor săi că “este un moment critic pentru acţiuni din partea Rusiei şi a separatiştilor în vederea implementării acordului de la Minsk”.

    “Există o oportunitate enormă în acest moment ca acest conflict să găsească o cale spre soluţionare”, a apreciat Kerry, care are programate întrevederi cu ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, şi cu premierul turc, Ahmet Davutoglu.

    Miniştrii NATO discută în Antalya despre criza din Ucraina şi instabilitatea în Orientul Mijlociu, inclusiv în Siria şi Irak.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că Rusia trebuie să înceteze să îi mai susţină pe rebelii separatişti din estul Ucrainei şi să îşi retragă forţele din aceste regiuni.

    “Acum este vremea să acţioneze, este urgent să se implementeze acordul de la Minsk”, a subliniat Stoltenberg.

  • Armata Ucrainei va ajunge la standardele NATO în doi ani, cu ajutorul fondurilor fiduciare

    Potrivit sursei citate, trei dintre cele cinci fonduri – programe finanţate de către comitete de state NATO menite să ajute la reformarea Ucrainei şi la modernizarea capacităţilor Apărării ucrainene – sunt prevăzute să se desfşoare pe o perioadă de doi ani, unul va dura trei ani, iar celălalt va fi realizat în 2015.

    Fondul Fiduciar NATO-Ucraina pentru Managementul carierei militare (de trei ani) a fost creat pentru a ajuta tranziţia militarilor din cadrul Ministerului Apărării de la viaţa militară la cea civilă, prin organizarea unor consultări, seminarii şi împărtăşirea experienţei statelor membre ale Alianţei. Principalul contributor este Norvegia, care administrează fondul.

    Fondul pentru Logistică şi Standardizare (care urmează să fie finalizat până la sfârşitul lui 2015) are scopul să ajute Kievul să-şi reformeze sistemul logistic militar şi să-l aducă la standardele NATO. Cehia, Olanda şi Polonia sunt principalii contributori, iar Alianţa Nord-Atlantică administrează programul.

    Fondul Fiduciar NATO-Ucraina pentru Apărare Cibernetică urmează să fie finalizat în doi ani. Programul are scopul să ajute Ucraina să-şi dezvolte capacităţile tehnice în vederea contracarării ameninţărilor cibernetice. În funcnţie de banii disponibili, asistenţa poate include înfiinţarea unui Centru pentru Managementul Incidentelor (IMC) – cu misiunea de a monitoriza incidente în domeniul securităţii cibernetice – şi a unor laboratoare de investigare a acestui tip de incidente. România este contributorul fondului şi va acţiona prin intermediul companiei RASIROM R.A.

    Fondul pentru Comandă, Control, Comunicaţii şi Computere (C4) este menit să ajute Ucraina să-şi modernizeze structurile şi capabilităţile C4 şi să faciliteze interoperabilitatea acestora cu Alianţa în vederea consolidării capacităţii Ucrainei de a-şi furniza singură securitatea şi de a contribui la exerciţiile şi operaţiunile conduse de NATO. În funcţie de banii disponibili şi prioritatea zonelor de asistenţă – care urmează să fie identificate printr-un studiu de fezabilitate -, asistenţa practică poate include evaluarea, introducerea şi implementarea unei reţele C4 cu o arhitectură modernă, procurarea de echipament C4, achiziţia de Servicii de Comunicaţii şi Informaţii (CIS) moderne şi tehnologii şi furnizarea formării CIS asociate. Canada, Germania şi Marea Britanie sunt principalii contributori.

    În plus, în doi ani Fondul pentru Reabilitare Medicală urmează să asigure servicii de reabilitare adecvate pentru personalul militar ucrainean şi echiparea adecvată a centrelor medicale ucrainene în vederea furnizării acestor servicii. În funcţie de banii disponibili, programul poate include sprijin medical direct, terapie fizică şi psihologică pentru pacienţi, construirea, renovarea, remobilarea şi echiparea instalaţiilor medicale ucrainene şi furnizarea unei formări de tip vocaţional în vederea dezvoltării unui personal medical specializat. Bulgaria este principalul contributor al acestui program.

  • Luptători din 90 de ţări au încercat să treacă prin Turcia pentru a se alătura grupării Stat Islamic

    “Turcia este singurul stat membru al Alianţei (Nord-Atlantice) care are graniţe comune cu Statul Islamic. Aceasta nu este o situaţie sustenabilă. Reprezintă un risc semnificativ pentru noi”, a precizat ministrul turc.

    Cavusoglu a mai afirmat marţi că reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO, din provincia Antalya, va fi o oportunitate de a discuta această problemă cu membrii Alianţei. Ameninţarea reprezentată de gruparea Stat Islamic pentru graniţele de sud ale Alianţei va fi un subiect major al reuniunii de două zile, a adăugat el.

    “După ce aceştia intră în ţara noastră, este foarte dificil să controlezi graniţele. Trebuie să scăpăm regiunea de terorism. Pentru asta avem nevoie de politici clare”, a mai spus Cavusoglu, adăugând că Turcia a impus restricţii de circulaţie unui număr de 13.800 de presupuşi luptători.

    El a salutat programul de instruire şi dotare a opoziţiei siriene moderate pe teritoriul Turciei, în cooperare cu Statele Unite, dar a apreciat că nu este suficient. “Pentru a eradica terorismul trebuie să ne ocupăm de rădăcinile terorismului”, a notat ministrul turc.

    Miniştrii de Externe ai statelor NATO participă la o reuniune de două zile în Antalya, unde vor discuta de asemenea despre situaţia din Ucraina, precum şi detalii privind summitul Alianţei de la Varşovia, din 2016.