Tag: mondial

  • Audi va face investiţii de 22 de miliarde de euro în noi modele, până în 2018

     Cea mai mare parte a investiţiilor vor fi în extinderea gamei de produse, a declarat directorul financiar al companiei, Axel Strotbek, relatează Bloomberg.

    Audi vrea să ajungă la vânzări anuale de 2 milioane de maşini şi vehicule sport utilitare, după ce livrările au ajuns la 1,5 milioane de vehicule în 2013, cu doi ani mai drevreme decât era planificat, potrivit directorului general Rupert Stadler.

    Bugetul de investiţii se bazează pe un program de 13 milioane de euro valabil până în 2016, stabilit anul trecut, şi se va concentra pe dezvoltarea de tehnologii cum sunt cele pentru motoare electrice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea Britanie va deveni prima putere economică din Europa până în 2030

     Potrivit acestui cerc de reflecţie (think tank), Marea Britanie va devansa Franţa în 2018, iar Germania către 2030, însă, la nivel mondial, va fi depăşită de către India şi Brazilia în acelaşi moment.

    “Se preconizează că Germania îşi va pierde locul de prima economie a Europei de Vest în favoarea Marii Britanii către 2030, din cauza dezvoltării mai importante a populaţiei şi diminuării dependenţei faţă de alte economii europene” , se arată în studiul publicat în The Daily Telegraph.

    “Dacă euro s-ar prăbuşi, perspectivele Germaniei s-au îmbunătăţi simţitor”, potrivit aceleiaşi surse. “O Germanie bazată de marca germană ar fi prinsă din urmă de Marea Britanie după mulţi ani”, apreciază cercul de reflecţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai profitabile concerte ale anului 2013

    Dar pe locul doi nu se află Pink, ci Cirque du Soleil’s Immortal, spectacolul de circ bazat pe muzica lui MIchael Jackson, care a vândut 1,4 milioane de bilete în 2015 spectacole, adunând 157,2 milioane dolari. Pink este urmată în top de Bruce Springsteen şi Rihanna.

    Mai trebuie spus că nimeni nu a egalat recordul Madonnei din 2012, care a ajuns la 228 milioane de dolari în doar 72 de spectacole. În 2013 Madonna a susţinut doar 16 concerte solo, care au generat 77 de milioane de dolari, care o situează pe locul 14 în top.

    1. Bon Jovi
    Venituri: $205,158,370
    Spectatori: 2,178,170
    Spectacole: 90

    2. Michael Jackson The Immortal World Tour, by Cirque Du Soleil
    Venituri: $157,299,100
    Spectatori: 1,425,442
    Spectacole: 205

    3. P!nk
    Venituri: $147,947,543
    Spectatori: 1,581,939
    Spectacole: 114

    4. Bruce Springsteen & The E Street Band

    Venituri: $147,608,938
    Spectatori: 1,389,778
    Spectacv: 53

    5. Rihanna
    Venituri: $137,982,530
    Spectatori: 1,595,161
    Spectacole: 87

    6. The Rolling Stones
    Venituri: $126,182,391
    Spectatori: 326,998
    Spectacole: 23

    7. Taylor Swift
    Venituri: $115,379,331
    Spectatori: 1,363,510
    Spectacole: 66

    8. Beyoncé
    Venituri: $104,358,899
    Spectatori: 883,062
    Spectacole: 59

    9. Depeche Mode
    Venituri: $99,972,733
    Spectatori: 1,390,141
    Spectacole: 54

    10. Kenny Chesney
    Venituri: $90,932,957
    Spectatori: 1,186,925
    Spectacole: 44

    11. Rogers Waters
    Venituri: $81,305,650
    Spectatori: 830,123
    Spectacole: 27

    12. One Direction
    Venituri: $78,311,383
    Spectatori: 1,223,144
    Spectacole: 81

    13. Justin Bieber
    Venituri: $77,423,264
    Spectatori: 959,886
    Spectacole: 65

    14. Madonna
    Venituri: $76,752,277
    Spectatori: 577,169
    Spectacole: 16

    15. Jay Z & Justin Timberlake
    Venituri: $69,753,905
    Spectatori: 622,559
    Spectacole: 14
     

  • Următorul colaps economic mondial: întrebarea nu este dacă va veni, ci când

    PIEŢELE FINANCIARE ŞI BURSELE SUNT DISFUNCŢIONALE, nesănătoase şi nesustenabile, afirmă Mark Spitznagel, managerul unui fond de hedging cu active de miliarde de dolari. Spitznagel este şi posesorul unei ferme de capre, unde produce brânză respectând standardele sustenabilităţii mediului, întrucât vede uriaşele ferme automatizate ca o schimbare în rău. Managerul de fond de hedging a optat pentru un model diferit şi în afaceri: mizează pe colaps.

    Pentru clienţi, fondul acestuia funcţionează ca o poliţă de asigurare împotriva următoarei prăbuşiri a sistemului financiar. Când pieţele merg bine, clienţii au pierderi modeste. Obţin profit semnificativ doar dacă se prăbuşesc cotaţiile. Spitznagel a făcut foarte mulţi bani de pe urma prognozelor sale în trecut şi este convins că în viitorul apropiat există o probabilitate ridicată pentru turbulenţe majore. „Există condiţiile pentru aşa ceva„, spune el.

    LUCRURILE AR PUTEA EVOLUA ÎN RĂU. De la criza financiară, băncile centrale din întreaga lume au pompat mii de miliarde pentru a susţine actualul ciclu economic, atât prin scăderea dobânzilor, cât şi prin cumpărarea de obligaţiuni. Pentru şefii de bănci centrale, precum Ben Bernanke, preşedintele Rezervei Federale a SUA, obiectivul politicii a fost de a stimula economia şi de a salva băncile care nu mai puteau obţine capital din alte surse.

    Acest mare experiment monetar are, însă, şi efecte secundare. Pentru că face împrumuturile foarte ieftine şi economisirea fără sens, încurajează investitorii să îşi asume riscuri. Acţiunile înregistrează un adevărat boom, în timp ce preţurile proprietăţilor imobiliare cresc cu un ritm alarmant. Foarte multe companii americane sunt acum la fel de îndatorate ca înainte de criză. Lichidităţile masive introduse de băncile centrale în sistemul financiar acţionează ca un fertilizator. Generează un randament enorm pe termen scurt, dar pot produce efecte devastatoare. Din acest motiv, petrecerea de pe burse şi pieţele imobiliare începe să pară ciudată pentru tot mai mulţi oameni. „S-ar putea să iasă prost„, a declarat pentru revista germană Spiegel Robert Shiller, laureat al premiului Nobel.

    Unii economişti sunt convinşi că întrebarea nu mai este dacă va avea loc un nou colaps, ci când se va întâm-pla. Pentru traderii de pe bursa din New York, astfel de predicţii reprezintă exagerări. „Nu este o bulă speculativă. Este o evoluţie sustenabilă. Se listează noi companii în fiecare zi. Acesta este un lucru bun din punctul meu de vedere„, spune Peter Tuchman, un broker cu experienţă de 30 de ani, cunoscut în industrie.

    Recent, în prima zi de joi din noiembrie, compania Twitter s-a listat la bursă. Cotaţia a crescut rapid, de la 26 de dolari la peste 45. „Dacă ai cumpărat acţiuni ieri seară şi vinzi azi, ai obţinut un randament de peste 70%„, afirma cu admiraţie, la momentul respectiv, unul dintre colegii lui Tuchman. Singura problemă este că Twitter nu a produs încă profit şi nici nu are vreun plan convingător referitor la cum va genera câştig, scrie Der Spiegel.

    Alte cotaţii din sectorul tehnologic au, de asemenea, o evoluţie foarte bună, precum în zilele de glorie ale economiei. Preţul acţiunilor Amazon aproape s-a dublat în doi ani, în timp ce în aceeaşi perioadă cotaţia Tesla a urcat de peste trei ori. „Este o mare farsă„, spune Spitznagel. Piaţa se bazează pe încrederea investitorilor că preţurile vor continua să crească în viitor. Această evoluţie se autosusţine, complet deconectată de realitatea economică.

  • Ponta: China are nevoie de prieteni politici pe termen lung, de încredere, şi de parteneri comerciali

     El a arătat totodată că şi China are nevoie, de asemenea, de o Europă puternică, de un partener puternic pe scena mondială, şi că, cu cât mai puternică este Europa, cu atât va fi mai bine pentru China şi pentru restul lumii.

    “Însă, trebuie să spun astăzi, aici, foarte clar: Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările din Europa se dezvoltă din punct de vedere economic suficient de rapid pentru a creşte standardele de trai, infrastructura şi serviciile sociale, iar Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările prezente astăzi aici, chiar dacă nu sunt încă membre ale UE, se pot integra în acest program cât mai rapid. UE care include ţările noastre, însă şi alte ţări precum Republica Moldova, Turcia, Ucraina şi, astfel, această regiune poate fi un actor global de care lumea are nevoie”, a spus Ponta la deschiderea Forumului Economic şi Comercial China – Europa Centrală şi de Est.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • JPMorgan va plăti despăgubiri de 4,5 miliarde dolari către 21 de mari instituţii financiare

     Printre cele 21 de instituţii se numără BlackRock şi Pacific Investment Management Co., două dintre cele mai mari fonduri de investiţii financiare la nivel mondial, grupul de asigurări MetLife şi Goldman Sachs Asset Management, potrivit WSJ.

    Acelaşi grup de investitori au obţinut anterior 8,5 miliarde de dolari de la Bank of America, care a fost vizată de acuzaţii similare.

    În cazul JPMorgan, fondurile au cerut daune de până la 5,75 miliarde de dolari, acuzând nereguli şi o conduită incorectă în perioada 2005-2008 în ceea ce priveşte vânzarea de titluri bazate pe credite ipotecare către investitori. Acuzaţiile vizează atât JPMorgan, cât şi băncile Bear Stearns şi Washington Mutual, preluate în 2008 de grup după ce au ajuns în colaps.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La nivel mondial, vânzările Lafarge au scăzut

    Pe de altă parte, cel de-al treilea trimestru a fost marcat de variaţiile nefavorabile ale cursului de schimb valutar, care au avut un impact negativ de 7% atât asupra vânzărilor, cât şi asupra EBITDA (€-286 de milioane, respectiv €-67 de milioane în trimestru).

    EBITDA pe T3 a crescut cu 4% la perimetru şi curs de schimb valutar constante, beneficiind în principal de performanţele solide din America de Nord, Orientul Mijlociu / Africa şi Asia. Marjele EBITDA au crescut cu 0,5 puncte procentuale pe baze comparabile şi excluzând certificatele de CO2, fiind susţinute de volumele în creştere, de preţurile ferme şi de accelerarea reducerii de costuri şi a măsurilor legate de inovaţie, care au generat €130 de milioane, respectiv €80 de milioane în plus la EBITDA în trimestru. în primele nouă luni, aceste măsuri au generat un total de €470 de milioane (€290 de milioane din reduceri de costuri şi €180 de milioane din măsuri de inovaţie), iar planul grupului este în parametrii stabiliţi.

    Datoria netă la sfârşitul lui septembrie, de €10,9 miliarde, s-a redus cu €1,3 miliarde comparativ cu sfârşitul lui septembrie anul trecut şi cu €0,9 miliarde în trimestru, în special datorită dezinvestirilor făcute la multipli atractivi.

    Grupul îşi confirmă obiectivul de a îndeplini planul pe 2012-2015 până la sfârşitul lui 2014, cel puţin €600 de milioane din EBITDA provenind din reduceri de costuri şi măsuri de inovaţie din 2014.

    Grupul îşi anunţă noi obiective după 2014 şi şi-a propus să genereze cel puţin €1,1 miliarde în plus la EBITDA din acţiunile sale din perioada 2015-2016, din care €600 de milioane reprezentând reduceri de costuri şi €500 de milioane reprezentând inovaţii. Acest lucru înseamnă un obiectiv minim de €550 de milioane pe an.

    Bruno Lafont, preşedinte şi director general al Lafarge, a declarat: ”Ne-am redus datoria netă cu mai mult de un miliard de euro comparativ cu septembrie anul trecut, iar acţiunile noastre de reducere de costuri şi de inovaţie ne-au adus rezultate aliniate la obiectivele noastre pe 2013. Ne-am accelerat şi vom îndeplini planul de inovaţie şi reducere a costurilor pe 2012-2015 cu un an înaintea obiectivului nostru iniţial. Pe baza acestor performanţe, anunţăm astăzi noi reduceri de costuri şi obiective de inovaţie pentru 2015-2016, ţintind o creştere a EBITDA cu cel puţin €1,1 miliarde pe această perioadă de timp.

    Combinate cu cea mai strictă disciplină privind alocarea capitalului, măsurile noastre vor conduce la consolidarea structurii noastre financiare astfel încât să revenim la statutul de ”Investment grade” (recomandat pentru investiţii) cât mai curând, reducându-ne datoria netă sub nivelul de €10 miliarde în 2013 şi sub nivelul de €9 miliarde în 2014.

    În perspectivă, vom beneficia de trei motoare de creştere organică: creşterea continuă din ţările emergente, creşterea accelerată prin inovaţie şi recuperarea progresivă de pe pieţele mature.”

    Per ansamblu, grupul consideră că cererea de ciment va creşte pe pieţele în care operează, cu valori între 0 şi 3 procente în 2013 comparativ cu 2012. Această estimare presupune tendinţe mai bune în S2 comparativ cu S1, având în vedere că în Statele Unite ale Americii recuperarea devine tot mai evidentă, pe majoritatea pieţelor emergente creşterea continuă şi că Europa dă semne de stabilizare la un nivel scăzut.

     

    Situaţii financiare consolidate la 30 septembrie 2013

    Consiliul de Administraţie al Lafarge, prezidat de Bruno Lafont, s-a întrunit pe 5 noiembrie 2013 şi a aprobat situaţiile financiare pentru perioada încheiată la 30 septembrie 2013. În urma evaluării intermediare a situaţiilor financiare consolidate ale Lafarge, auditorii au elaborat un raport inclus în raportul financiar pe primul semestru.

     

                Trimestrul III    Nouă luni

                                        Variatie                                    Variatie

                2013    2012(3)            Brut      Baze comparabile(4)     2013    2012(3)            Brut      Baze comparabile(4)

    Volume                                                                                               

    Ciment (milioane tone)  36,7     36,6     –           3%       101,9   106,3   -4%     -2%

    Agregate (milioane tone)           59,8     57,0     5%       5%       143,6   141,2   2%       –

    Beton (milioane m3)      8,2       8,3       -1%     1%       23,2     24,0     -3%     -1%

    Rezultate (milioane euro)                                                                                              

    Vânzări 4.236   4.393   -4%     4%       11.484 12.007 -4%     –

    EBITDA(1)      1.007   1.066   -6%     4%       2.309   2.579   -10%   -3%

    Marja brută din exploatare(%)  23,8%  24,3%  -50bps Ă50bps(5)        20,1%  21,5%  -140bps           -20bps(5)

    Rezultat curent din explotare     755      810      -7%     5%       1.546   1.822   -15%   -5%

    Rezultatul net atribuit Grupului   304      303      –                       388      282      38%    

    Profit pe acţiune (€)(2)  1,06     1,05     1%                   1,35     0,98     38%    

    Flux liber de trezorerie (1)         492      523      -6%                 360      211      71%    

    Datoria netă                                                      10.944 12.202 -10%  

     

    (1)        EBITDA este definit ca rezultatul curent din exploatare înainte de deprecierea şi amortizarea activelor corporale şi necorporale, iar fluxul liber de trezorerie este numerarul net generat sau utilizat pentru activităţile operaţionale continue după deducerea investiţiilor de susţinere. Ambii sunt indicatori financiari non-GAAP.

    (2)        Numărul mediu de bază de acţiuni emise şi aflate în circulaţie de 287.3 milioane şi 287.1 milioane pentru al treilea trimestru din 2013 şi respectiv 2012, şi de 287,2 şi 287,1 pentru primele nouă luni din 2013, respectiv 2012.

    (3)        Cifrele pe 2012 au fost reformulate ca urmare a aplicării IAS19R.

    (4)        La perimetru şi curs de schimb valutar constante.

    (5)        Marjele pe baze comparabile sunt calculate excluzând vânzările de certificate CO2, la perimetru şi curs de schimb valutar constante

     

    Rezultate EBITDA (*) în funcţie de regiune      

    (€m)     Trimestrul III    Nouă luni

                                        Variatie                                    Variatie

                2013    2012    Brut      Baze comparabile(1)     2013    2012    Brut      Baze comparabile(1)

    America de Nord         288      270      7%       23%     417      398      5%       21%

    Europa de Vest            110      146      -25%   -26%   260      401      -35%   -33%

    Europa Centrală şi de Est          106      127      -17%   -16%   151      214      -29%   -29%

    Orientul Mijlociu şi Africa         306      301      2%       11%     856      947      -10%   -3%

    America Latină 63        82        -23%   -6%     185      211      -12%   -2%

    Asia     134      140      -4%     8%       440      408      8%       14%

    TOTAL            1.007   1.066   -6%     4%       2.309   2.579   -10%   -3%

     

    (*)EBITDA este definit ca rezultatul curent din exploatare înainte de deprecierea şi amortizarea activelor corporale şi necorporale şi este un element de măsură financiară non-GAAP.

    (1)La perimetru şi curs de schimb valutar constante.

     

     

  • Capitalistul săptămânii: Arthur Dehon Little

    Interesul lui pentru chimie s-a născut după întâlnirea cu un chimist care făcea spectacole stradale din experimentele chimice în schimbul a zece cenţi. Little a început să experimenteze el însuşi în laboratorul şcolii, iar în 1881 a fost acceptat în cadrul Institutului American de Tehnologie din Massachusetts (MIT). S-a dovedit a fi un student talentat şi un cercetător iscusit, dar şi un bun comunicator, după ce a fondat revista campusului, The Tech.

    Totuşi, în cel de-al treilea an de facultate a fost nevoit să abandoneze studiile după ce i s-a oferit un post în cadrul companiei producătoare de hârtie Richmond Paper, iar familia lui avea dificultăţi financiare şi nu mai putea să îi finanţeze studiile. Little a fost promovat rapid în cadrul companiei, de la chimist începător la supraveghetor al fabricii. În cadrul Richmond Paper l-a întâlnit pe partenerul care avea să îl conducă spre consultanţă, Roger Griffin.

    Au deschis împreună laboratorul de analize Griffin şi Little: Ingineri Chimici. Compania s-a specializat în analize chimice pentru controlul calităţii. După moartea lui Griffin în urma unui accident de laborator, în 1893, Little a fondat Compania Produselor de Celuloză care avea ca activitate dezvoltarea de aplicaţii practice pentru celuloză. În 1900, Little a făcut un nou parteneriat, cu William Hultz Walkers de la departamentul chimic al MIT. În 1905, parteneriatul s-a încheiat ca urmare a întoarcerii lui Walker la conducerea Departamentului de Cercetare de Ştiinţe Aplicate de la MIT.

    În 1909, Little s-a lansat pe cont propriu şi a creat compania Arthur D. Little (ADL). Făcea în cadrul acesteia studii analitice, precursoarele studiilor pentru care firma a devenit apoi faimoasă. Succesul a venit în 1911, după ce a obţinut un contract cu General Motors. Little avea ca misiune organizarea primului departament de cercetare al companiei. În 1916, Canadian Pacific Railway i-a solicitat lui Little un studiu complex asupra resurselor naturale ale Canadei.

    Până în 1918, compania lui făcuse peste 16.000 de cercetări. Ceea ce începuse ca un laborator de analize s-a transformat într-o companie cu vaste opereţiuni de cercetare industrială, cu specialişti care lucrează în numeroase departamente. Ideea  lansată de Little, conform căreia inovaţia aduce afaceri profitabile, rămâne principiul fundamental al consultanţei moderne.

  • RAPORT: Roşia Montană are cel mai important complex de mine aurifere din perioada romană din lume

     Raportul a fost prezentat, joi, într-o conferinţă de presă, susţinută de Şerban Sturdza, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din Români (OAR) şi al fundaţiei Pro Patrimonio, Sergiu Nistor, preşedintele ICOMOS România, Ştefan Bâlici, vicepreşedinte al Asociaţiei “Arhitectură. Restaurare. Arheologie” (ARA), şi Alexandru Dragoman, cercetător la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române.

    “Autorii au integrat dovezile găsite la Roşia Montană în contextul internaţional. Am examinat, de asemenea, şi potenţialul zonei, observând şi dezvoltarea altor situri din Patrimoniul Mondial, după înscrierea lor în UNESCO, pentru a arăta că Roşia Montană are importanţa şi potenţialul necesare de a deveni la rândul ei sit al Patrimoniului Mondial”, se arată în prefaţa raportului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mariana Gheorghe ocupă locul 27 într-un top Fortune al celor mai puternice femei din afaceri



    Mariana Gheorghe este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).



    CEO-ul Petrom a urcat cinci poziţii faţă de ediţia de anul trecut, când a fost inclus pentru prima dată în topul “Most Powerful Women: The International Power 50”.

    Mariana Gheorghe este primul director român al unei companii şi singurul din Europa de Sud-Est prezent în acest top.
    Clasamentul din acest an este condus de CEO-ul companiei petroliere Petrobras (Brazilia), Maria das Graças Foster. În continuare, top cinci este completat de Güler Sabanci – de la Sabanci Holding (Turcia), Gail Kelly – Westpac (Australia), Chanda Kochhar – ICICI Bank (India) şi Annika Falkengren – SEB (Suedia).

    Pentru Statele Unite, topul “50 Most Powerful Women in Business” al Fortune este condus de Ginny Rometti – CEO al IBM, urmată de Indra Nooyi – şefa PepsiCo, Ellen Kullman – DuPont, Marillyn Hewson – Lockheed Martin şi Sheryl Sandberg – Facebook.

    Topul “Most Powerful Women in Business” este realizat de editorii Fortune folosind patru criterii, respectiv dimensiunea şi importanţa în economia globală a companiei conduse, situaţia actuală şi strategia companiei, carieră (precum CV şi perspective), precum şi influenţa culturală şi socială a persoanei.