BusinessMagazin

Tag: Moda

  • Cel mai nou trend în materie de tatuaje

    Tot mai mulţi oameni aleg să-şi înegrească o porţiune a corpului, fie că vorbim de mâini, de picioare, stomac sau spate, potrivit Daily Mail. Tatuajele din acest trend se numesc “blackout”, iar la început au fost folosite pentru a acoperi anumite tatuaje, dar acum au devenit o modă în sine.

    Potrivit Discovery, tatuajele datează de acum peste 5.000 de ani. Cel mai vechi tatuaj uman descoperit până acum este pe o mumie care are 5.300 de ani – Oetzi, cunoscut şi ca Omul Gheturilor. Şi tatuajele penetrează doar 3-5 straturi de piele, iar cei care le realizează le fac mai mult după ce simt, fără să vadă prea clar ce lucrează din cauza sângelui, a cernelii şi a echipamentului.

     

     

  • Cum au devenit căştile un accesoriu important de fashion

    Până nu demult un simplu instrument folosit pentru ascultatul muzicii fără a-i deranja pe alţii, căştile au devenit astăzi un accesoriu important de fashion. Diverse companii, printre care şi case de modă, par să-şi fi zis că dacă oamenii tot poartă căşti, atunci de ce să nu se afişeze cu unele care arată elegant şi s-au pus pe treabă adoptând modelul aplicat în domeniul telefoanelor mobile, înfrumuseţate cu ajutorul unor designeri ori îmbrăcate în huse create de case de modă.

    Compania Beats, fondată de celebrul rapper Dr. Dre şi deţinută în prezent de Apple, a făcut echipă cu casa Fendi, pentru a crea o gamă de căşti de diverse culori îmbrăcate în piele cusută manual din gama Sellaria şi însoţite fiecare de propria gentuţă asortată confecţionată din acelaşi material, în care se pot păstra. O pereche de căşti din această gamă costă peste 1.200 de euro, scrie The Independent. Dolce & Gabbana a lansat la rândul său diverse modele de căşti, unele cu aspect clasic, iar altele care seamănă cu nişte cununi împodobite, acestea din urmă costând aproape 5.000 de euro.

    Master & Dynamic, o companie producătoare de căşti, încearcă să ofere o combinaţie de calitate a sunetului şi aspect, poziţionându-şi produsele drept accesorii care merg numai bine alături de un palton de la Prada sau o geantă Givenchy, fiind şi ele un simbol al statutului social al persoanei care le poartă.

  • Tânăra de 30 de ani care vrea să deschidă 18 magazine de haine în acest an în România şi să ajungă la afaceri de 26 de milioane de euro

    O creştere de 114%. Nu, nu este vorba despre ritmul de până în 2009, ci de creşterea înregistrată anul trecut de afacerile retailerului polonez de modă LPP Tomânia Fashion, care reuneşte cinci mărci pe piaţa românească: Reserved, Cropp, House, Mohito şi Sinsay. Şi în 2014 vânzările s-au dublat. Cu un buget de 10 milioane de euro pentru anul în curs, Alina Bistreanu, director general al companiei, vrea să deschidă 18 noi spaţii. Astfel, şi vânzările s-ar putea dubla, iar, ajungând la 26 de milioane de euro.

    „Alerg, în continuare, pe tocuri”, râde glumind Alina Bistreanu, CEO al retailerului polonez de modă LPP, cu trimitere la faptul că într-un articol anterior spunea că a cam renunţat la sport de când a preluat conducerea companiei. Este mare amatoare de tocuri stiletto, cu excepţia vizitelor pe care le face pe şantier, vizite care nu lipsesc din programul ei săptămânal. Aceasta pentru că planul de extindere a companiei vizează deschiderea a zeci de magazine în fiecare an, astfel încât să ajungă la cifra rotundă de 100 în numai câţiva ani. Anul trecut au fost deschise 12 spaţii, cu investiţii de aproape 7 milioane de euro, iar pentru 2016 Alina Bistreanu spune că a inclus în buget 10 milioane de euro pentru inaugurarea a 18 magazine noi, atât în Bucureşti cât şi în alte oraşe din ţară. „În funcţie de oportunităţile care se vor ivi, avem posibilitatea de a creşte numărul acestora“. Până acum a bătut palma pentru 13 spaţii, iar cu alţi dezvoltatori de centre comerciale discuţiile sunt avansate.

    „În plus, intenţionăm ca pe lângă magazinul online Reserved, care este deja funcţional, să lansăm online alte două branduri din portofoliul nostru”, adaugă reprezentanta LPP România. În aceste condiţii, cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs este de 26 de milioane de euro, de două ori mai mare decât rezultatele aferente anului trecut (13,2 milioane de euro). Ar fi al treilea an consecutiv în care vânzările retailerului polonez pe piaţa românescă se dublează, în 2015 creşterea cifrei de afaceri fiind de 114%. Tot anul trecut este şi prima oară când compania a realizat profit pe plan local, de 0,7 milioane de euro, iar în 2016, „pentru că investim masiv, nu estimăm o creştere de profit comparativ cu 2015”. Odată cu creşterea numărului de magazine şi a vânzărilor, a sporit şi numărul angajaţilor, care înregistrează în 2015 un plus de 103% faţă de 2014; la finalul lui decembrie erau 295 de oameni pe ştatele de plată ale retailerului, dar recrutarea continuă, pentru a pregăti noile deschideri. Pentru comparaţie, în momentul în care Alina Bistreanu a preluat conducerea companiei, în urmă cu doi ani, LPP avea în România 60 de angajaţi şi cinci magazine; împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct, a pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în câţiva ani.

    „Deşi nu am reuşit să materializăm toate deschiderile planificate pentru anul 2015, ci aproximativ o jumătate din ceea ce ne-am propus – din motive ce ţin fie de decalarea datelor de deschidere a centrelor comerciale, ori de neconcretizarea unor negocieri purtate – anul care a trecut a fost unul dinamic”, punctează Alina Bistreanu. Ea enumeră pe degete deschiderea noilor  magazine, inaugurarea primul magazin flagship Reserved din România, cu o suprafaţă de aproximativ 2000 mp, şi lansarea magazinul online Reserved la finalul anului trecut.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune, deşi era obişnuită să lucreze şi în vacanţele de vară din liceu, pentru că, spune ea, este o fire independentă şi prefera să aibă proprii bani. Despre prima slujbă cu carte de muncă – economist – spune că a ajutat-o mult, pentru că i-a creat uşurinţa de a citi bilanţuri contabile, lucru care îi este de mare folos şi azi. În plus, a avut ocazia să înţeleagă destul de repede că este o fire prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e o zonă mai potrivită. După doi ani a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construcţiilor, iar în 2008 a început cariera sa în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009, la numai 24 de ani, a fost numită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.

     

  • Industria modei îşi îndreaptă atenţia spre lumea insectelor

    După animăluţe şi tot felul de creaturi pufoase, industria modei îşi îndreaptă acum atenţia spre lumea insectelor, mai precis către albine.

    Gucci, spre exemplu, are un model de poşetă cu o albină aurie brodată pe ea, scrie The Guardian, dar nu se sfieşte nici să pună micuţa insectă pe articolele vestimentare destinate bărbaţilor, tendinţă care se regăseşte şi la Dolce & Gabbana, după cum s-a putut vedea pe costumele bărbăteşti prezentate în ianuarie.

    La rândul său, casa Bally a decis să decoreze cu albinuţe unele dintre genţile şi poşetele comercializate.

  • Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul

    ZOOT, answear.com şi Uterque (parte din grupul Inditex, proprietarul Zara) sunt doar câteva dintre brandurile care au atacat piaţa online de modă din România în ultimul an. Toate vorbesc despre potenţialul pieţei şi despre câtă importanţă acordă românii felului cum arată.

    Gigantul spaniol Inditex, liderul mondial al pieţei de modă, care deţine în portofoliu nume precum Zara, Bershka sau Pull & Bear, a ales să aducă cel de-al optulea său brand (singurul care lipsea din România) întâi online şi apoi să deschidă primele magazine. Aceasta este o primă mutare de acest gen: un brand care intră pe o piaţă întâi online, când de obicei mişcarea este fix invers.

    Spaniolii au fost însă încurajaţi de evoluţia vânzărilor online pentru celelalte branduri. Operaţiunile online au ajuns să contribuie cu 7-8% la vânzările de aproape 300 milioane de euro în România ale grupului Inditex, liderul pieţei locale de modă, potrivit surselor Business Magazin. Online, spaniolii sunt prezenţi cu toate cele şapte branduri care au şi 108 magazine fizice în România, iar, mai nou, Uterque s-a alăturat acestora. Vânzările online nu sunt însă înregistrate de entităţile juridice din România, care administre-ză doar magazinele fizice. Vânzările realizate pe internet de brandurile Inditex sunt contorizate de grup, în Spania, la sediul central al companiei. Acolo sunt de altfel şi procesate comenzile care pornesc din toate colţurile lumii şi care sunt apoi expediate din inima imperiului Inditex către destinatari.

    Inditex este un imperiu de 21 miliarde de euro şi peste 7.000 de magazine sub opt branduri prezente în toate colţurile globului. Grupul spaniol este fondat şi controlat de antreprenorul spaniol Amancio Ortega, al doilea cel mai bogat om de afaceri din lume după Bill Gates, cu o avere estimată la 70 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires. Spaniolii au intrat pe piaţa locală în 2004 în sistem de franciză cu brandurile Pull & Bear şi Zara, pentru ca trei ani mai târziu să intre direct. Astăzi ei au 108 magazine fizice sub şapte branduri, respectiv Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Pull & Bear, Massimo Dutti şi Oysho. Pe online, spaniolii au intrat în România prima dată în 2013 cu brandul Pull&Bear, iar apoi s-au extins şi cu celelalte.

    Ultimul nume din portofoliul local este Uterque, un brand lansat în 2008, care pune accentul pe pantofi, genţi şi accesorii, însă are şi o colecţie de haine, doar că mai redusă decât a brandurilor Zara sau Massimo Dutti. În ceea ce priveşte poziţionarea, Uterque se adresează clienţilor cu veni-turi peste medie, în contextul în care o ja-chetă costă între 1.000 şi 2.500 de lei (220 şi 550 de euro), iar o geantă are un preţ cuprins între 500 şi 1.500 de lei (110 – 330 de euro). Apetitul românilor pentru cumpărături pe internet i-a convins pe spanioli să continue expansiunea pe acest segment de piaţă.

    Online-ul s-a dezvoltat puternic în ul-timii ani, cucerind iniţial piaţa de electro-IT, apoi cele de carte, de cosmetice şi de haine. Circa 2,7 milioane de români şi-au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărăturile pe internet, iar cei mai mulţi cumpărători (aproape 40%) s-au orientat către haine şi pantofi, urmă-toa-rele cele mai căutate produse fiind elec-tro-nicele, electrocasnicele şi apoi cos-me-ti-cele şi produsele de parfumerie, potrivit datelor din piaţă. Cumpărătorii se pot dubla, astfel că cei care cumpără haine pot achiziţiona şi parfumuri şi sunt înregistraţi în ambele categorii. În total însă, patru din zece români care fac shopping online au achiziţionat cel puţin o dată articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte de pe internet.

    Liviu Taloi, senior consultant în e-commerce şi online marketing în cadrul companiei ECOMpedia, spunea recent că distribuţia populaţiei pe sexe se respectă şi atunci când vine vorba de cei care cumpără online. Astfel, statisticile arată că sunt mai multe femei care cumpără online decât bărbaţi, ba mai mult, ele şi cheltuie mai mult. „În fashion vorbim de cumpărături de impuls, realizate de femei, pe când la electro-IT nu se întâmplă asta. La electronice sau electrocasnice şi valoarea medie a produsului este mai mare decât în modă, unde o bluză poate costa şi doar câteva zeci de lei“, explica el.

    Spre deosebire de electro-IT însă, unde un singur jucător are o cotă de piaţă importantă, în modă lupta se dă echitabil între jucătorii care sunt activi doar online, între mallurile de pe internet precum eMAG şi între retailerii tradiţionali care testează şi acest segment. România are circa 10 milioane de utilizatori de internet, respectiv jumătate din populaţia ţării. Dintre aceştia însă doar 27% fac şi cumpărături pe internet, arată datele ZF de la jucătorii din piaţă. Restul intră doar să citească ştiri, să petreacă timp pe reţele sociale sau să se documenteze despre anumite produse pe care să le cumpere apoi offline. În ceea ce priveşte profilul românilor care cumpără online, circa 84% provin din mediul urban şi au între 25 şi 35 de ani. În ultimul an se observă însă o creştere a achiziţiilor făcute şi de consumatorii din mediul rural. La fel, se observă că vârsta medie a consumatorilor este în creştere. Astăzi 15% dintre cei care fac shopping online au între 45 şi 55 de ani, numărul lor fiind în urcare cu 5% faţă de acum doi ani. Românii se află pe ultimul loc în UE după numărul de persoane care comandă bunuri sau servicii online, după cum arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă Eurostat.

  • Un nou trend în lumea modei: artă pe buze

    Cel mai nou trend de pe reţelele sociale este arta pe buze. Mai multţi artişti şi profesionişti în ale machiajului se întrec în creaţii care mai de care mai creative, mai realiste sau fantastice.

    Flori, peisaje sau chiar sushi au fost pictate pe buzele modelelor. Operele au fost create de oameni talentaţi şi răbdători. În galeria foto puteţi vedea mai multe exemple.

  • Spune-mi cum te îmbraci ca să îţi spun cine eşti

    Discuţia a avut loc între Daniel Craig (James Bond) şi Eva Green (Vesper Lynd) în filmul Casino Royale, unul dintre cele mai reuşite din seria Bond, şi evidenţiază, încă o dată (dacă mai era nevoie), importanţa costumului masculin croit pe comandă, despre care se spune că are asupra unei femei acelaşi efect pe care îl are lenjeria intimă asupra bărbaţilor. Pe asta se bazează de altfel şi James Bond, agentul secret britanic care a ridicat costumul la rang de artă, dar şi antreprenorii din spatele businessului Zenonni.

    În toate filmele lui Daniel Craig din seria Bond costumele par turnate pe actorul britanic.

    În România costumul pe comandă a revenit la modă în anii 2000, urmând modelul din Occident, unde croitorul personal este mai degrabă o moştenire de familie, la fel ca şi ceasul sau bijuteriile. Un model de business similar încearcă să construiască şi o familie de tineri antreprenori români care sunt în business din 2004 şi au ajuns deja la a doua generaţie de clienţi ai aceleiaşi familii.

    „Am 37 de ani, am studii economice şi un MBA în administrarea afacerilor. Înainte să lansez proiectul Zenonni am lucrat în alte patru companii din domenii variate, de la industrie la comerţ şi de la distribuţie la retail de modă.“ Aşa îşi prezintă pe scurt CV-ul Ciprian Vlad, unul dintre fondatorii Zenonni, un business de costume pe comandă ce are deja o istorie de peste un deceniu.

    Proiectul a fost lansat pe piaţă în 2004 de către tânărul antreprenor şi de către soţia sa, despre care el spune că este creierul artistic al businessului.

    „Businessul Zenonni este unul de familie, soţia mea, Simona Hulber, fiind cea care coordonează zona creativă a businessului, customer service-ul, consilierea vestimentară şi partea de design de produs. Este o fire mai artistică, cu studii în domeniu. De peste 15 ani consiliază şi educă bun gustul la nivel vestimentar.“ Ea a fost anterior designerul mai multor branduri locale de modă precum Bigotti, Cavaliere sau Artigiani. A lucrat anterior şi cu Doina Levinţa şi a avut şi prezentările propriilor colecţii, potrivit lui Ciprian Vlad. Businessul Zenonni a pornit ca unul de familie şi aşa a rămas până astăzi.„Înainte să lansez acest proiect am avut o perioadă (anii 2003-2004) în care am lucrat în fashion şi am fost consultant de business pentru brandul Bigotti. Acolo mi-am format o idee despre acest tip de business.“

    I-a plăcut însă mai mult partea de producţie şi, având ocazia să călătorească mult, a descoperit un nou model de business, acela sartorial. A mers de mai multe ori în Italia, unde a studiat croitorii locali şi a încercat să aplice modelul lor de business şi în România.
    „La momentul acela, ce voiam eu să fac era ceva nou, de viitor. Era anul 2004 şi economia României se afla pe un trend ascendent, se dezvolta comerţul, se investea în servicii, companiile străine veneau pe piaţa locală şi multe dintre ele aduceau şi executivi din afară.“ Această piaţă, a costumelor pe comandă, s-a dezvoltat puternic şi în România după 2008, când mai mulţi tineri antreprenori au început să se dedice artei croitoriei, fie singuri, fie sub îndrumarea unui artist mai experimentat.

    „Afară exista deja această modă a croitorului personal, era un stil de viaţă să îţi faci costumul la comandă. La noi comunismul a distrus aceste cutume, a distrus eleganţa şi creativitatea modei masculine.“
    Prin proiectul Zenonni, Ciprian Vlad şi soţia sa au vrut să reînvie acest stil. Începuturile au fost dificile însă, după cum spun chiar ei, pentru că nu aveau cu ce să se compare, nu exista cultura unui astfel de business. „Mi‑amintesc că lumea se aştepta la un model de tip retail, să vină, să probeze şi să cumpere. Ce mi-am dorit eu era însă un business nişat, personalizat, bazat pe fidelizare şi consiliere directă a clientului. Vorbim de o afacere de nişă, nu una de masă.“

    Astăzi Zenonni are trei puncte de vânzare, în Bucureşti, Chişinău şi Moscova. Cel din Bucureşti a fost deschis în 2004, a urmat cel din Republica Moldova în 2012, iar la finalul anului trecut cel din Rusia. Astăzi totalul businessului Zenonni este de circa 700.000 de euro, contribuţia cea mai importantă fiind a Bucureştiului în acest moment. Antreprenorii îşi doresc ca în maximum doi ani cifra de afaceri a Zenonni din afara României să se majoreze considerabil. „Avem în vedere să deschidem alte două puncte de vânzare internaţionale. Monitorizăm mai multe pieţe, şi ne uităm către Berlin şi Paris.“ Businessul este pregătit în acest moment să poată fi dezvoltat internaţional, susţine Ciprian Vlad. „Am lucrat foarte mult la construirea unui model de business care poate fi exportat şi integrat foarte uşor, atât din punct de vedere operaţional, cât şi din punctul de vedere al transferului de know-how.“

     

  • Cine face legea pe piaţa de modă din România şi cu ce vin “newcomerii”

    „Ai auzit de Boggi?“ mă întreba acum câteva luni un executiv din industria luxului. „O să vină şi în România şi cred că va schimba piaţa locală a modei masculine, aşa cum a făcut Zara pe segmentul feminin. Boggi este acum brandul de modă bărbătească care are o evoluţie la fel de fulminantă în Europa cum a avut Zara acum câţiva ani“, a adăugat el.

    Boggi a apărut în Italia acum mai bine de 75 de ani, însă numele lui nu spune multe în afară ţării-mamă. Expansiunea a fost prudentă, adică 134 de magazine în circa 25 de ţări. Aventura însă abia acum începe, iar România devine un nou punct pe harta mărcii care a găsit o nişă pentru costumul bărbătesc. „Se poziţionează între lux şi mass market şi are preţuri ce încep de la 450 de euro. Media este însă pe la 650 de euro“, spune Sachin Arora, cel care con-duce businessul local şi este totodată şi unul dintre acţionarii gru-pului Peeraj, cel mai puternic grup de francize de modă din România. După CCC, Swarovski, Pimkie şi Armani Jeans, Boggi este cel mai nou nume din portofoliul grupului. Primul magazin Boggi va fi deschis în Băneasa Shopping City, unul dintre cele mai performante centre comerciale din România, poziţionat în zona de nord a Capitalei, o zonă unde locuiesc persoanele cu venituri peste medie. Aceştia sunt de altfel clienţii ţintă ai Boggi dar şi ai altor nume, precum Michael Kors, Armani Jeans sau Max & Co, toate mărci care şi-au găsit „casa“ în mallul controlat de antreprenorii Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Decizia Peeraj de a aduce un brand destinat exclusiv bărbaţilor vine în contextul în care piaţa locală de modă se dezvoltă, iar bărbaţii încep să cheltuiască mai mult pe haine. De altfel, şi liderii H&M şi Zara au deschis în ultimii ani magazine destinate bărbaţilor. Bărbaţii din România cheltuie anual pe haine circa 2,8-3 miliarde de lei (650-670 milioane de euro), principalii jucători de pe piaţa de modă masculină fiind H&M, Zara şi C&A, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe segmentul pe care se poziţionează însă Boggi numărul competitorilor este mic, cei mai mulţi jucători alegând fie segmentul mass market, fie lux. Totuşi, există loc pentru toată lumea, cred jucătorii din piaţă.

    „Românii sunt pa-sionaţi de modă şi, spre deosebire de cehi şi de po-lo-nezi sunt mai dispuşi să chel-tuiască bani pe haine“, spunea recent Ralf Wein, care conduce ope-ra-ţiunile H&M în Europa Centrală şi de Est. Cifrele H&M în România o dovedesc, astfel că la nici cinci ani de la intrarea pe piaţă suedezii au ajuns la vânzări de aproape 200 de milioane de euro cu o reţea de circa 40 de magazine. H&M a intrat în România în primăvara lui 2011 după mai mulţi ani de tatonări. De altfel, retailerul a fost ultimul nume mare intrat în contextul în care Inditex, proprietarul Zara, a venit în 2004 în franciză şi trei ani mai târziu şi-au făcut intrarea direct. La momentul venirii H&M pe piaţă erau deja activi şi C&A şi New Yorker. Potrivit calculelor Ziarului Financiar, încă de la început România s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune rezultate, în regiune fiind campioană, cu vânzări medii per magazin cu 50% mai mari decât în Cehia spre exemplu. Deşi salariul mediu în România este de doar 400 de euro net, de două ori mai mic decât în Polonia sau în Cehia vânzările magazinelor H&M sunt mai mari, susţinute de apetitul pentru modă al consumatorilor locali.

    Comportamentul de consum al românilor şi rezultatele brandului fanion i-au convins pe suedezi să aducă pe piaţa locală şi un al doilea nume. Puţini sunt cei care ştiu că H&M are şi alte branduri surori mai puţin cunoscute, însă sub umbrela Hennes & Mauritz se găsesc mai multe nume precum COS, Monki, Weekday, Cheap Monday, & Other Stories şi H&M Home.

     

  • Un executiv român de 33 de ani a dus magazinele C&A în top 3 retaileri de modă: „80% din timp sunt pe drum“

    Cristian Codrea are 33 de ani şi conduce de şase ani operaţiunile C&A din România, practic de la intrarea olandezilor pe piaţa locală. În urmă cu un an în portofoliul său s-au adăugat alte două pieţe, Croaţia şi Serbia, toate trei având în total 60 de magazine. În România, retailerul are o marjă de profit de aproape 5% şi vânzări de 275 mil. lei în 2014, ultimul an pentru care există date publice.

    „Uitându-mă în urmă nu pot spune că am avut momente foarte dificile în carieră. Îmi amintesc însă că în 2009 C&A a intrat pe piaţa din România şi aveam planuri mari. Am deschis însă câteva magazine şi a venit criza, astfel că nu am putut să ducem mai departe expansiunea aşa cum ne propusesem iniţial“, a spus Codrea într-un interviu care a fost publicat în anuarul ZF Who’s who in business

    Citiţi continuarea pe www.zfcorporate.ro

  • De la modă la film

    Nu mai e deloc ceva neobişnuit să vezi actriţe renumite făcând reclamă caselor de modă şi fotomodele jucând în filme, scrie Financial Times.

    Mai nou unora dintre creatorii de modă le place să treacă în spatele aparatului de filmat. Astfel, Tom Ford şi-a făcut deja debutul regizoral în 2009, cu A Single Man, iar anul acesta va lansa Nocturnal Animals.

    Cele două surori din spatele brandului Rodarte, Kate şi Laura Mulleavy, şi-au anunţat debutul în calitate de scenariste şi regizoare cu Woodshock în care au distribuit-o pe Kirsten Dunst, iar Tara Subkoff, de la Imitation of Christ a scris şi regizat filmul de groază #Horror, lansat în SUA la finalul anului trecut.