BusinessMagazin

Tag: marketing

  • A lucrat timp de zece ani consultant în managementului satisfacţiei clienţilor, iar acum conduce activitatea de marketing a Immochan

    „2014 şi 2015 sunt ani determinanţi pentru Immochan România, cu creşteri semnificative ale activităţii şi prezenţei pe piaţă. Două proiecte majore au fost realizate în aceşti ani: Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei şi Coresi Shopping Resort la Braşov. Altele sunt pe cale să se materializeze… Suprafaţa comercială gestionată de Immochan România în 2015 va fi de 15 ori mai mare decât atunci când m-am alăturat companiei. Va fi aşadar un an foarte intens, chiar şi după ce a fost deschis Coresi, în martie“, spune Raluca Crişan, care la 36 de ani este marketing manager la Immochan, funţie pe care a preluat-o în vara lui 2013.

    În ianuarie 2014, povesteşte ea, a primit „o misiune foarte specială: marketing project manager la Coresi Braşov. Această misiune presupune coordonarea tuturor activităţilor prin care se construieşte experienţa clienţilor la Coresi: de la marketing, comunicare, PR la amenajări şi dotări cu mobilier, echipamente de divertisment, soluţii digitale şi arhitecturale“.

    Pentru acest proiect, în diferitele sale faze, Raluca Crişan a coordonat direct circa 100 de persoane, deopotrivă din echipele Immochan, Auchan, ale companiilor partenere şi diverşilor furnizori, arhitecţi, consultanţi „cu care colaborez direct sau indirect“. De altfel, la început de an, când proiectul Coresi era pe ultima sută de metri înaintea deschiderii, Raluca Crişan se afla adesea pe şantierul din Braşov, unde, spunea ea, „observ, adulmec, retuşez… Încerc să vizualizez «cum va fi?», să mă pun în pielea oamenilor care ne vor trece pragul“.

    Înainte de a se alătura Immochan România, a lucrat vreme de zece ani la Qualimétrie, unul dintre cele mai importante cabinete franceze de consultanţă în managementului satisfacţiei clienţilor. După absolvirea studiilor de Management la ASE Bucureşti şi a Institutului Universitar Louis Pasteur din Strasbourg, Raluca Crişan a urmat masterul în Marketing Management de la Şcoala Superioară de Comerţ din Lille. 

  • Compania care vrea să detroneze imperiul Nike. Afacerile cresc cu 15% pe an

    Compania trece momentan printr-o campanie de repoziţionare pe piaţă, odată cu expansiunea sa pe piaţa globală, acest lucru fiind cea mai importantă acţiune de marketing creată în secolul său de existenţă.

    Noua campanie New Balance, ce va fi lansată miercuri, având  o poziţionare oarecum tehnică, va avea ca slogan „Always in Beta” („Întotdeauna în Beta” – n.red.). De asemenea, firma se defineşte ca fiind o alegere de top a atleţilor de performanţă, una dintre primele reclame înfăţişând 17 dintre atleţii sponsorizaţi de companie.

    „Este un mare efort să ne poziţionăm ca adversari în faţa celui mai important brand pe segmentul de încălţăminte, haine şi accesorii sportive” spune CEO-ul  New Balance.

    Strategia campaniei este creată de agenţia de publicitate Arnold Worldwide, a cărei manager declară pentru Adweek: „New Balance a vrut să resetăm vechea sa imagine. Ei au fost dintotdeauna acel tip de brand care s-a ferit de parteneriate şi aprobări, dar acum că au crescut din ce în ce mai mult, s-au gândit să devină un jucător real al acestei categorii, în spaţiul actual.”

    Under Armour, care a avut în 2014 o cifră de afaceri de 3,08 milioane de dolari, a fost considerat cea mai mare ameninţare la adresa companiei Nike. Cu un venit de 3,3 milioane de dolari în anul precedent şi o estimare de 4 milioane în acest an, New Balance devine însă principalul concurent. Diferenţa dintre cele două este însă una foarte mare, Nike având în 2014 o cifră de afaceri de 27,8 milioane de dolari.

    New Balance se bazează totuşi pe ritmul său rapid de creştere, care în ultimii cinci ani a fost în medie de 15%, faţă de Nike, ce a avut doar 10% în aceeaşi perioadă.

  • Severina Pascu preia conducerea Europei Centrale şi de Est pentru Liberty Global. Robert Redeleanu este numit CEO al UPC România

    Începând cu 1 iulie 2015, Severina Pascu, în prezent Director General al UPC România şi Ungaria, este numită Director General al Regiunii Europa Centrală şi de Est. În acest rol, Severina îi succede  lui Betzalel Kenigsztein, care a preluat rolul de Preşedinte şi Chief Operating Officer al operaţiunilor Liberty Global din America Latină şi Caraibe. În noul său rol, Severina Pascu va conduce toate operaţiunile Liberty Global din Regiunea Europa Centrala şi de Est, care acoperã Polonia, Ungaria, România, Cehia, Slovacia, inclusiv cele ale operatorilor DTH.

    De la 1 iulie 2015, Robert Redeleanu este numit Director General al UPC România. Robert Redeleanu, care are 40 de ani, este Chief Marketing Officer al UPC din 2013, responsabil pentru toate activităţile companiei din departamentele de marketing, vânzări şi comunicare cu clienţii.

    ”Sunt încântată că Robert Redeleanu va conduce o echipă excelentă şi o companie cu rezultate în creştere. Robert are o carieră marcată de succese şi sunt convinsă că va fi un lider extraordinar pentru UPC România”, a declarat Severina Pascu.

    “Preiau o responsabilitate importantă – aceea de a conduce o echipă care a avut performanţe foarte bune pe o piaţă competitivă. Vom continua împreună să implementăm o strategie care a adus companiei aceste rezultate şi, ca întotdeauna, ne vom axa pe a oferi clienţilor noştri produse şi servicii inovative, o experienţă unică şi pasiune pentru excelenţă”, a declarat Robert Redeleanu.

    Severina Pascu a fost numită  Managing Director (MD) pentru UPC Ungaria şi UPC România în 2013. Înainte de această numire a fost, din 2011, Director General al UPC România, poziţie care a urmat celei de CFO al companiei, din 2008.  Înainte de UPC, Severina Pascu a fost  Director Corporate Finance pentru CAIB România, şi a avut roluri importante pentru KPMG şi Metromedia International, atât în România cât şi în Marea Britanie.

    Robert Redeleanu şi-a început cariera în departamentul de marketing al Unilever South Central Europe. În peste 20 de ani de activitate, Robert Redeleanu a avut o carieră locală şi internaţională, cu experienţă în marketing şi vânzări. Între 2006 şi 2009, a deţinut rolul de Director de Marketing pentru Unilever Rusia, Ucraina şi Belarus. Înainte de a se alătura UPC România, Redeleanu a fost Director General al companiei Scandia Română.

     

  • KFC vrea să rezolve problema tastării pe smartphone cu degetele unsuroase – VIDEO

    Este vorba de tastaturi subţiri, care se conectează la dispozitiv prin bluetooth şi care sunt disimulate în şervetul de hârtie oferit cu tava.

    Campania s-a desfăşurat timp de o săptămână, dar s-a dovedit, în cele din urmă, un experiment de marketing, dar reprezintă şi un semnal în privinţa integrării tehnologiei în viaţa de zi cu zi.

  • A renunţat la compania pe care o conducea de 12 ani pentru a lansa un business în domeniul parfumurilor

    Parfumeria s-a inventat în Orient, chiar dacă marketingul şi  reclama ne-au determinat să credem că parfumurile vin din Franţa“, explică Anca Marcu, antreprenoarea ce a lansat pe piaţă Marab Perfumery, o afacere de comercializare de parfumuri orientale, în timp ce descrie fiecare dintre parfumurile de pe raftul magazinului său, unele dintre ele cu arome ce pot fi catalogate drept agasante de un necunoscător. După un an şi jumătate de activitate, Marab Perfumery este formată din magazinul din Bucureşti, o franciză de tip insulă într-un centru comercial din Constanţa, un magazin online, dar şi colaborări cu câteva saloane de frumuseţe, activităţi ce au generat anul trecut afaceri de 540.000 de lei (circa 122.700 euro).

    „Am acumulat experienţă mai mult în management, nu a fost ceva ce mi-a plăcut, dar a fost ceva ce am ales la momentul respectiv“, explică Marcu, referindu-se la momentul când a intrat în antreprenoriat, în 2001, pornind o afacere de distribuţie de produse de unică folosinţă. S-a ocupat de administrarea acesteia timp de 12 ani, apoi, după o călătorie în Dubai, a hotărât să schimbe domeniul în care activa şi să transforme pasiunea mai veche pentru parfumuri într-o nouă afacere, intrând pe nişa parfumurilor orientale. „Am depistat acolo o lume total diferită a parfumeriei faţă de ce ştiam şi am hotărât să aduc o parte din aceasta aici“, descrie ea momentul când a hotărât să se axeze pe o afacere de distribuţie de parfumuri orientale, în 2013.

    A revenit în ţară, a cercetat structura pieţei şi s-a întors în Dubai cu un plan de afaceri, având în plan să aducă pe piaţa locală câteva dintre mărcile întâlnite acolo. A investit aproximativ 15.000 de euro în primul stoc de marfă, dar lucrurile nu au evoluat conform planului. Dacă iniţial îşi propusese să aducă parfumuri ce urmau a fi distribuite retailerilor specializaţi, a realizat că piaţa nu era suficient de dezvoltată pentru ca ei să le accepte. „Toţi mi-au întors spatele, aşa că a trebuit să atac cu un alt plan de bătaie“, povesteşte antreprenoarea despre unul dintre motivele pentru care afacerea nu a funcţionat de la început şi anume ataşamentul românilor faţă de mărcile cunoscute. Arabii nu sunt interesaţi de marketing şi de reclamă şi mărcile comercializate de ei nu erau renumite, deoarece alegerea parfumurilor se face în Orient pe baza aromelor preferate de clienţi. Românii însă sunt sensibili la reclamă şi preferă în continuare mărcile cunoscute.

    A început astfel să vândă ea însăşi parfumurile, mai întâi într-un spaţiu sezonier de pe litoral, în iunie 2013, pe care l-a considerat şi o modalitate de testare a pieţei, pe seama diversităţii de clienţi de acolo. În acelaşi an, în septembrie, a participat la un târg de profil la Romexpo, iar apoi a deschis un magazin în centrul Capitalei, pe o stradă aflată în apropiere de Calea Victoriei.

    Primele importuri au fost ale Casei Sterling, o firmă ce acoperă o paletă de branduri, arome şi preţuri variate. „Nu am vrut să fim o nişă doar pentru acei oameni care au posibilitatea de a cumpăra un parfum scump, ci am vrut o paletă de preţuri prin care să fim deschişi la mai multe categorii de clienţi.“ Un alt producător despre care aminteşte este Casa Urud, cu brandul Salveza, prezent şi în Galeriile Lafayette şi pe a cărei creatoare a întâlnit-o într-una din desele călătorii în Dubai. „Mi-a povestit cum bunica ei a creat parfumuri pentru familia regală şi a continuat acest obicei al familiei, la rândul ei creând pentru casa regală şi, de asemenea, creând multe parfumuri pentru VIP-uri“, explică Anca Marcu modul cum se construieşte reputaţia unui brand oriental.

  • Cum a ajuns Kris Jenner de la casnică la conducerea “mega-imperiului” Kardashian

    La începutul acestui an, Kris Jenner semnat un contract în valoare de 100 de milioane de dolari pentru a realiza încă patru sezoane ale reality-show-urilor despre familia Kardashian. Familie care a clădit un imperiu de sute de milioane de dolari, iar secretul stă în abilităţile de marketing ale lui Jenner, mama fetelor Kardashian.

    Kourtney (35 de ani), Kim (34 de ani), Khloe (30 de ani), Kendall (19 ani) şi Kylie (17 ani), cele cinci surori Kardashian, câştigau în anul 2011 peste 65 de milioane de dolari din emisiuni de televiziune precum Keeping Up With the Kardashians, din diverse contracte de marketing încheiate de Kris Jenner cu companii interesate să se promoveze prin intermediul vedetelor sau din produse semnate sub numele familiei, cum este parfumul unisex lansat de Khloe şi sotul ei Lamar Odom.

    Kris Jenner (59 de ani), mama a şase copii, este aproape în totalitate responsabilă pentru afacerea de familie. “Mi-ar plăcea ca emisiunea Keeping Up With the Kardashians să ajungă la sezonul 26. Cine ar fi crezut atunci că afacerea va fi atât de profitabilă? Ar fi trebuit să am mai mulţi copii care să contribuie la încasările familiei”, spune Jenner. Şi nu este singura emisiune în care familia este în rolul principal, fetele fiind implicate şi separat în diferite proiecte, precum Kourtney and Kim Take New York sau Kourtney and Khloe Take Miami, în care sunt prezentate detalii intime din viaţa celor trei surori.

    La rotunjirea veniturilor contribuie şi apariţiile în reclame ale fetelor. Spre exemplu, Kim a fost imaginea încălţărilor Skechers într-o reclamă pentru Super Bowl, care a costat compania trei milioane de dolari pentru 30 de secunde de emisie. În vârstă de 34 de ani, Kim este de departe cea mai cunoscută dintre surori, onorariul ei putând ajunge chiar şi la 250.000 de dolari doar ca să participe la un anumit eveniment, în timp ce publicarea unui singur mesaj pe Twitter, unde este citită de zeci de milioane de fani, ajunge la 25.000 de dolari. Khloe si Kourtney au onorarii mai mici, de aproximativ 20.000 de dolari, în timp ce tatăl lor vitreg, Bruce Jenner, încasează 10.000 de dolari pentru prezenţă.

    Povestea familiei Kardashian şi a succesului fulminant de care se bucură astăzi a început cu un clip video pornografic ce îi prezenta pe Kim şi un fost prieten, rapperul Ray J, pe care Kris Jenner l-a vândut distribuitorului Vivid Entertainment. În februarie 2007, fiica ei i-a povestit despre înregistrare şi, cum Jenner încerca încă de atunci să facă viaţa familiei ei subiectul unui reality show, decizia de a vinde conţinutul a fost destul de rapidă. “Iniţial mi-am zis că nu vom mai avea nicio şansă să ajungem vedetele unui reality show”, spune Jenner, care este de altfel şi managerul familiei Kardashian, având un comision de 10% din încasările familiei.

    Totul risca să se transforme într-un scandal de proporţii din care familia ar fi ieşit cu siguranţă cu imaginea şifonată, dar Jenner, care susţine că n-a vazut niciodată conţinutul înregistrării, a angajat un expert în comunicare, în încercarea de a îndulci situaţia. “Rolul meu era să transform acum cele 15 minute de faimă ale fiicei mele în 30”, mai spune managerul familiei Kadashian. Într-un final, înregistrarea a fost cumpărată de Vivid Entertainment pentru 5 milioane de dolari şi a devenit în scurtă vreme cel mai bine vândut DVD al anului.

    Surorile Kardashian, care au lansat şi o autobiografie numită Kardashian Konfidential, au apărut de atunci în nenumărate reclame pentru orice fel de produse, de la încălţari, la hârtie igienică sau pastile pentru slăbit. În plan este şi lansarea unui magazin cu produse imprimate cu imagini cu celebrităţi în cadrul hotelului Mirage din Las Vegas. Fratele lor Robert (27 de ani) a rămas însă mai în umbră în lumea showbiz-ului.

    “Mama a fost dintotdeauna genul de persoană care încearcă să transforme apa în vin”, spune Khloe. Probabil tocmai această reţetă a făcut dintr-o familie relativ necunoscută până în 2007 un subiect al mai multor emisiuni de televiziune, care atrage milioane de telespectatori.

  • Narcisa Cămărăşoiu: „Sunt un om al rezultatelor şi pentru mine succesul se măsoară în cifre”.

    Un scenariu în care femeile ar ocupa două fotolii manageriale din trei, faţă de unul din trei, în prezent, este utopic. „Nu cunosc nicio societate, de la matriarhat încoace, în care femeile să aibă o pondere mai mare decât bărbaţii la nivel decizional, cel mult sunt state foarte dezvoltate unde există un oarecare echilibru în acest sens. Faptul că gradul de civilizaţie / bunăstare este direct proporţional cu numărul de femei în poziţii de conducere ne poate duce cu gândul că acolo unde există un echilibru (şi nu numai la nivelul acesta al discuţiei), societatea poate progresa“, spune Narcisa Cămărăşoiu.

    În patru ani compania a dublat categoria de make-up, înregistrând o creştere double digit pe fiecare marcă pe care a coordonat-o în acest segment. Coordonează direct şase oameni şi este responsabilă de recrutarea şi motivarea angajaţilor din departa-ment. Între responsabilităţile sale se numără şi managementul şi dezvoltarea mărcii Pret a Porter, prezentă în Spania, Argentina, Polonia, Cehia, Ungaria şi România.

    Narcisa Cămărăşoiu a absolvit Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Materialelor din Cluj-Napoca, iar apoi şi-a construit cariera în multinaţionale. În 1995 s-a angajat ca market developer la Cluj, pentru Coca-Cola. Un an mai târziu a început să lucreze pentru Unilever, companie în care a ocupat, până în 2005, diverite funcţii, de la  national account executive pe Transilvania până la brand manager pe Dero şi mai apoi pe Dove pentru toată regiunea USCE (România, Bulgaria, Serbia, Moldova, Bosnia, Macedonia).

    Apoi vreme de trei ani a fost group brand manager la Heineken România, iar din 2008 s-a alăturat Coty România, companie care a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 73 de milioane de lei. „Sunt un om al rezultatelor şi pentru mine succesul se măsoară în cifre. Rezultate bune am obţinut peste tot, dar cred că în viaţă este foarte important să iei decizii bune. Cea mai inspirată decizie luată în plan personal a fost să mă dezvolt în marketing, după ce câştigasem deja experienţă în vânzări şi trade marketing.“

  • Povestea reginelor vinului din România. Un sfert din producţia anuală iese din mâinile lor

     “Când am intrat eu în domeniul vinului erau foarte puţine femei, acum interesul este în creştere“, spune Aurelia Vişinescu, antreprenoarea care a dezvoltat afacerea Domeniile Săhăteni şi este cea mai cunoscută femeie oenolog din România. În plus, pe ansamblu, numărul femeilor în domeniu este în creştere, fiind prezente în toate ramurile industriei vinurilor, de la laboratoare până în departamentele de marketing şi vânzări. Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE, spune că i se pare surprinzător că industria vinului este, încă, percepută ca un domeniu al bărbaţilor; „cred că pe ansamblu raportul este de unu la unu“.

    Din punctul său de vedere sunt argumente suficiente pentru ca lumea vinului să fie în egală măsură a bărbaţilor şi a femeilor, de vreme ce peste 70% dintre cumpărătorii de vin din Europa sunt femei, „cel mai adesea ele aleg şi la restaurant şi, în plus, sunt mai bune de-gustătoare decât bărbaţii pentru că au gustul şi mirosul mai fine“. Iar numărul mare al doamnelor din domeniul vinului nu face decât să confirme, arată Mihaela Tyrel de Poix, că „este un domeniu la fel de potrivit pentru femei şi pentru bărbaţi. Şi nici nu suntem în competiţie“.

    Creşterea numărului de femei implicate în acest domeniu este însă un fenomen care se petrece în întreaga lume. De la sfârşitul secolului XIX şi până în prezent femeile s-au implicat tot mai mult în industria vinului. De la prima femeie producător de vin din California, Josephine Tychson, care la 31 de ani, când a rămas văduvă, şi s-a ocupat de una singură de plantarea viei, în 1886, la actriţa Lillie Langtry, care a cumpărat circa 160 de hectare cu viţă-de-vie în 1888 pentru a face cel mai bun vin roşu sec din ţară la Claire Thevenot, care a câştigat concursuri de somelier, este o întreagă poveste.

    Zona somelierilor era rezervată aproape exclusiv bărbaţilor, cel puţin în Marea Britanie, până în urmă cu zece ani, când nu participa nicio femeie. În câţiva ani nu numai că numărul acestora a urcat semnificativ în rândul concurenţilor, dar Claire Thevenot a fost declarată câştigătoarea competiţiei în 2007.

    Cu toate acestea, afacerile din domeniul vinului nu sunt facile, iar investiţiile în domeniu nu sunt o garanţie pen-tru profit. Dimpotrivă, suma cheltuită pentru plantarea unui hectar este de ordinul zecilor de mii de euro, iar profitul nu apare mai repede de 5-6 ani. Ba mai mult, efectul maxim al deciziilor luate acum se vor vedea pe termen lung, de 20 de ani. Care este catalizatorul care a determinat creşterea apetitului antreprenoarelor pentru acest domeniu? Pe de o parte, domeniul este „extrem de interesant, frumos, provocator, poţi avea şansa să performezi foarte bine, să te afirmi, să consturieşti o carieră, într-o slujbă foarte bine plătită pentru oenologi, pentru că totul se învârte în jurul produsului pe care îl construieşti“, arată Aurelia Vişinescu.

    Pe de altă parte, spune Mihaela Tyrel de Poix, „activitatea îmbină foarte multe meserii. În fiecare anotimp, moment al anului, priorităţile se schimbă“. Nu în ultimul rând, pe parcursul ultimilor ani podgorenii au primit o veritabilă gură de oxigen cu aportul de fonduri neram-bursabile obţinute pe proiecte europene pentru plantarea suprafeţelor cu viţă-de-vie. Domeniul a fost campionul atragerii de fonduri; încă de la prima alocare au fost epuizate în întregime, încă înainte de termenul limită.

    Astfel, în ultimii ani, 232 de firme aveau ca obiect de activitate producţia de vin, iar piaţa dă semne bune pe toate planurile. În ciuda faptului că puterea de cumpărare nu dă semne clare de revenire, interesul consumatorilor pentru vinurile din segmente de preţ mediu şi superior este în creştere, la fel ca şi apetitul pentru vinuri roşii, seci şi demiseci, într-o ţară în care în urmă cu 20 de ani balanţa înclina covârşitor în favoarea şpriţurilor, cu vin alb demidulce. În plus, vinurile româneşti câştigă puncte importante şi la capitolul imagine. În ciuda faptului că podgoriile din România plasează ţara pe locul opt în lume în rândul producătorilor, zeci de ani licoarea lui Bachus a plecat peste graniţe vândută la vrac. Mai nou, vinurile româneşti au nume din ce în ce mai cunoscute: Prince Ştirbey Tamaioasa Ro-maneasca Sec 2013 a fost enumerat de The Guardian în rândul celor mai bune vinuri, iar două dintre vinurile SERVE au fost listate în restaurante clasificate cu stele Michelin. Întâmplător sau nu, în conducerea ambelor firme sunt implicate femei. Iată poveştile a nouă antreprenoare implicate în domeniul vinului.

  • O companie românească importă soluţii automatizate de îngrijire a plantelor

     “O casă inteligentă este o casă care încorporează sisteme de automatizare avansate pentru a oferi locuitorilor acesteia monitorizarea şi controlul complet asupra funcţiilor clădirii. De exemplu, o casă inteligentă poate controla luminile, temperatura, calitatea aerului, securitatea, precum şi multe alte funcţii. Casele inteligente folosesc tehnologii de automatizare pentru “acasă” pentru a oferi proprietarilor acestora un feedback “inteligent” prin monitorizarea multor aspecte ale unei case. De exemplu, monitorizarea prezenţei – reduce automat temperatura termostatului atunci când nimeni nu este acasă; monitorizarea accesului în casă – primeşti o alertă când este detectată o activitate neobişnuită, atunci când tu eşti departe de casă,”, crede Vătafu. “Indiferent de tehnologie, casele inteligente prezintă unele oportunităţi foarte interesante pentru a schimba modul în care trăim şi muncim, precum şi reducerea consumului de energie.”

    Printre soluţiile comercializate de Smagets regăsim o familie de senzori inteligenţi care monitorizează numărul de paşi pe care îi faci în casă, distanţa pe care ai parcurs-o sau caloriile pe care le-ai ars. Un alt senzor bazat pe tehnologia Bluetooth îţi permite să schimbi culoarea, intensitatea luminii şi scenele prin aplicaţia dedicată şi creează setările de lumină bazate pe fotografiile preferate ale utilizatorului, după ce acestea au fost încărcate în memoria unităţii centrale. O altă soluţie, pentru cei interesaţi, este un senzor care monitorizeaza şi analizează patru criterii care sunt esenţiale pentru creşterea plantelor: umiditatea solului, îngrăşămintele, temperatura ambientală şi intensitatea luminii. Toate aceste informaţii sunt transmise apoi pe telefonul mobil, pentru ca utilizatorul să ştie cât de sănătoase sunt plantele.

    Printre produsele destinate automatizării casei Smagets, cele mai căutate sunt cele destinate sănătăţii, iluminatului, senzorii pentru monitorizarea plantelor şi sistemul de monitorizare si imbunatarire a calitatii somnului. Roxana Vătafu spune că românii sunt în tendinţă cu tehnologia, iar cererea pentru produse hi-tech a dus la o aliniere cu piaţa din străinătate. “In Romania se preiau spre distribuire device-uri smart cu o tehnologie la cel mai intalt nivel. De asemenea, conform cifrelor Eurostat tendintele de utilizare ale gadget-urilor au crescut. In 2014, romanii au ajuns sa foloseasca, in medie, 1,7 dispozitive per om, o crestere insemnata fata de un dispozitiv per om in 2012. Romanii sunt orientati catre tehnologie si inovatie, prin urmare nu sunt la o diferenta sensibila fata de dispozitivele disponibile in strainatate.”

    Pentru automatizarea unui apartament cu 3-4 camere, costurile pentru un pachet de bază Smagets încep de la aproximativ 3.000 de euro.

  • A lăsat resursele umane pentru marketing, iar acum controlează o echipă de 37 de oameni

    “Personal, cred că succesul şi performanţa ţin mai mult de perseverenţă şi dorinţa de învăţare. Deşi statistic o realitate, discuţiile despre discriminarea de gen pot uşor aluneca în clişee care mai mult înalţă bariere de stereotipuri decât ajută. Ca femeie care mi-am construit cariera cu pasiune şi deschidere către provocări, cred cu convingere că putem ajuta mai mult generaţiile următoare vorbind deschis despre alegerile noastre, oferind exemple tangibile, fie că sunt succese sau eşecuri“, spune Natalia Stroe.

    Ea conduce echipa de marketing a Coca-Cola Hellenic, 37 de oameni, şi împreună cu echipa creează şi implementează planuri de marketing, deţinând funcţia actuală de aproape un an.

    Are 39 de ani şi povesteşte că a început să lucreze din anul doi de facultate, căutând să cunoască „de cât mai devreme partea practică a celor învăţate în mediul academic“. A absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţion-ale, ASE, apoi o serie de cursuri de specialitate la diferite centre de pregatire.

    Din 2004 s-a alăturat The Coca-Cola Company, cu responsabilităţi crescânde în management, strategie de marketing şi coordonare a portofoliului extins de branduri, pentru mai multe ţări din zona Europei de Sud-Est.

    Natalia Stroe consideră că în cariera sa cea mai mare reuşită, „nu numai ca profesionist, ci şi ca mamă“, este campania Dorna „Grijă pentru copii“. În doi ani, prin această campanie compania a contribuit la dotarea a 30 de maternităţi cu echipamente necesare îngrijirii copiilor născuţi prematur.