Tendinta de a lua masa in oras in timpul pranzului, mai ales in
cazul angajatilor de companii, i-a facut pe proprietarii de
restaurante sa atace si acest segment, obicei des intalnit in alte
tari.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Tendinta de a lua masa in oras in timpul pranzului, mai ales in
cazul angajatilor de companii, i-a facut pe proprietarii de
restaurante sa atace si acest segment, obicei des intalnit in alte
tari.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Vineri, aproape de ora 12 noaptea, in zona Gara de Nord. Cinci
pusti discuta zgomotos la o bere. Sau mai exact, la patru beri si o
cola. “E cea mai buna. De asta am venit de la Ploiesti”, spune
soferul grupului, cel care bea cola si infuleca de zor din
saorma.
Locul unde se petrec toate acestea se numeste “La Haleala” si
are una dintre cele mai cautate saorma din Capitala, potrivit celor
aproape 600 de pagini de comentarii ale topicului de discutii
“Saorma si Pizza / Peregrinari prin Bucuresti”, deschis in urma cu
aproape opt ani pe forumul computergames.ro. Astfel de discutii
sunt insa frecvente pe toate forumurile romanesti, incepand cu cele
generaliste si pana la cele dedicate tehnologiei, (xtrempc.ro sau
softpedia.com), masinilor (daciaclub.ro) sau chiar nutritiei
(GetFit.ro).
De altfel, prin intermediul forumului l-am abordat si pe Razvan,
administratorul firmei care detine saormeria. “Prietenii mi-au zis
ca sunt nebun, dar eu cred ca am o nisa: o saorma, dar nu ieftina,
ci asa cum am vazut eu in Siria sau in alte tari arabe pe unde am
mai fost. Sunt, cred, singurul care foloseste ketchup Heinz. Si ei
s-au mirat cand le-am spus ca il folosesc pentru saorma. Ba, mai
mult, pe langa cele patru sosuri obisnuite (ketchup dulce si picant
si maioneza cu sau fara usturoi – n. red.), mai am inca noua ale
caror retete le-am adaptat eu “, spune Razvan, care pare ca ar
putea sa vorbeasca ore in sir despre modul cum se prepara o saorma
si sosurile cu care trebuie combinata.
Cu astfel de ingrediente, “La Haleala” vinde cam 300-400 de
saorma pe zi, cu un varf vinerea seara. La un pret de 14 lei,
aceasta inseamna mai bine de 1.000 de euro pentru micutul spatiu
comercial de 60 de metri patrati in care lucreaza patru oameni.
Click aici pentru a vedea ce inseamna piata de saorma in
Romania.
“Cel mai mult am vandut 700 de saorma intr-o zi, dar suntem
departe de ce vinde Dristor, Genin sau Maverick”. Cele trei nume
mentionate de Razvan – situate in unele dintre cele mai dense zone
din Capitala – sunt deschise in urma cu cel putin 10-15 ani, nu
doi, precum micutul spatiu de 60 de metri patrati al lui Razvan, si
sunt recunoscute de aproape toti jucatorii din domeniu ca fiind
printre cele mai prolifice saormerii, avand clienti chiar si tarziu
in noapte. De fapt, mai corect ar fi sa spunem ca au clienti mai
ales tarziu in noapte, caci, pentru acest model de business,
intervale orare precum 21.00-24.00 sau 03.00-04.00 inseamna un varf
de clienti.
“Sunt tineri care ies in oras, se intorc din cluburi si li se
face foame sau taximetristi si alti muncitori care ies sau intra in
tura. Iar saormeriile le ofera exact ceea ce isi doresc: un fel de
mancare ieftin si la indemana”, crede sociologul Mircea Kivu.
Spre deosebire de Turcia si chiar fata de Bulgaria, pe litoralul
romanesc sistemul sejururilor all-inclusive s-a dezvoltat
insuficient, hotelurile care practica aceasta metoda de turism
putand fi numarate pe degete. Specialistii in domeniu au
identificat mai multe cauze care au dus la aceasta situatie, de la
sistemul fiscal la modul de administrare a plajelor, de la
urbanismul statiunilor si pana la idei preconcepute. Sunt insa si
patroni de hoteluri care practica acest sistem de ani de zile, fara
sa le treaca vreo clipa prin cap sa renunte.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
De la inceputul anului, Guvernul a supus dezbaterii publice
proiectul introducerii unei taxe pe viciu, care se referea si la
produsele de tip fast-food. Daca aceasta ar intra in vigoare,
influenta asupra comportamentului de consum va fi cat se poate de
nesemnificativa, sustin specialistii chestionati de BUSINESS
Magazin.
“Taxa pe acest tip de produse nu are rolul de a educa, pentru
ca, in lipsa unor demersuri puternice de educare, orice masura
punitiva nu poate da efectele scontate”, sustine profesorul
Gheorghe Mencinicopschi, directorul stiintific al Institutului de
Cercetari Alimentare (ICA). Mencinicopschi aminteste de exemplul
legii referitoare la alimentele care pot fi comercializate in
incinta scolilor. In acel caz, interdictia de vanzare a produselor
fast-food nu s-a corelat cu niciun fel de educatie a parintilor si
a copiilor in privinta alimentatiei, asa incat acestia trec strada
si isi cumpara in continuare tot gustari “nesanatoase”. “Parintii
trebuie sa fie exemple, urmand ca, prin cunostintele lor si prin
exemplul lor personal sa ii instruiasca pe copii. In aceeasi
postura de educatori trebuie sa se regaseasca si gradinitele,
scolile, universitatile si mass-media”, sustine profesorul.
Intarind spusele sefului ICA, nutritionistul Marius Preda
considera ca introducerea taxei pe fast-food are in vedere numai
aducerea unor venituri suplimentare la bugetul sanatatii si nu
reflecta nicidecum o grija brusca fata de starea de sanatate a
oamenilor. “Pentru ca fast-food-ul a intrat deja in viata multora,
o eventuala crestere a preturilor ca efect al taxei nu va reusi sa
limiteze preferinta consumatorilor pentru acest gen de produse”,
spune Preda.
Studiul, coordonat de Paul Johnson si Paul Kenny, a demonstrat,
in urma unor teste efectuate pe soareci, ca aparitia obezitatii
coincide cu deteriorarea progresiva a echilibrului chimic din
creier din circuitul recompensei (denumit si centrul placerilor),
implicat in aparitia dependentelor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Probelor administrate de procurorii militari, incepand din anul
2005 pana la sfarsitul anului 2009, Ion Ungureanu, profitand de
calitatea de comandant al scolii de subofiteri, a dat ordin sa i se
serveasca, aproape zilnic, masa de pranz, la sala de protocol a
unitatii, desi el avea in mod legal obligatia sa plateasca
contravaloarea zilnica a acestei mese, transmite Mediafax, citand
date din dosarul intocmit de magistrati.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Dupa un an de declin cu aproximativ 20%, in care afacerile lor
cumulate au ajuns la 180 milioane de euro, cele patru mari lanturi
de magazine de tip fast-food de pe piata romaneasca, Mc Donald’s,
KFC, Spring Time si Pizza Hut se pregatesc sa revina in forta.
Oficialii retelei KFC Romania au anuntat ieri ca estimeaza
pentru 2010 o cifra de afaceri de 162 milioane de lei (aproximativ
40 milioane de euro), in crestere cu 10% fata de anul trecut.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Romanii care traiesc in judetul Harghita cumpara din piete cea
mai ieftina carne de porc si vita, cei din Valcea au parte de cele
mai mici preturi la pasare, iar bucurestenii pot achizitiona din
piete cel mai ieftin lapte.
Ministerul Agriculturii a publicat pe propriul site lista
preturilor de vanzare ale principalelor produse agricole si
alimentare din piete si targuri in perioada 15-21 februarie.
Statisticile arata diferente de 3-4 ori intre cel mai mic si cel
mai mare pret intre judete, dar si in cadrul aceluiasi judet.
Astfel, in pietele din Harghita carcasa de porc costa intre 5 si 8
lei pe kg, in timp ce in Timis ajunge la 9-18 lei. Cea mai ieftina
carne de vita o mananca locuitorii aceluiasi judet, Harghita,
potrivit statisticilor de la Ministerul Agriculturii, cu 5,5 lei pe
kg de carcasa in galantarele magazinelor din piete.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Sumele investite in publicitate de gigantii McDonald’s, KFC si
Burger King, care au aplicat incepand din acest an reduceri de pana
la 35% de unele meniuri vandute vin dupa o perioada in care comanda
la restaurant a scazut substantial. Potrivit ultimului studiu al
companiei de cercetare de piasa MEMRB in sectorul bunurilor de larg
consum, aproape unul din doi romani (46%) a ramas fidel produselor
pe care obisnuia sa le achizitioneze inainte de criza, insa a fost
nevoit sa reduca volumele cumparate.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Patronatele din alimentatie sunt de parere ca romanii ar putea
plati in medie cu peste 20% mai mult pe mancare, daca Ministerul
Sanatatii va introduce taxa pe fast-food. In plus, desi oficialii
Ministerului Sanatatii nu au stabilit inca o lista a produselor
alimentare care ar putea fi supuse noului bir si nici valoarea
acestuia, reprezentantii patronatelor din alimentatie au calculat
deja ca peste 36.000 de oameni isi vor pierde locurile de munca.
“Suma care se doreste a fi incasata prin aceasta taxa de catre
Ministerul Sanatatii este in jurul a un miliard de euro. In anul
2008, cifra de afaceri a intregii industrii alimentare a fost de
11,3 miliarde de euro, iar in 2009, aceasta a scazut la 10
miliarde, incluzand vinul, berea, apele minerale si importurile.
Daca le-am scadea pe acestea, cifra impozabila ar fi de circa 8
miliarde de euro”, a spus presedintele Romalimenta, Sorin Minea,
intr-o dezbatere publica pe tema taxei fast-food.
Cititi mai multe pe www.gandul.info