BusinessMagazin

Tag: it

  • Au strâns 5 milioane de dolari şi apoi au închis compania în mijlocul nopţii. 400 de angajaţi au fost concediaţi prin e-mail

    Start-up-ul Zirtual, care a obţinut în ultimii ani finanţări de peste 5,5 milioane de dolari, şi-a suspendat brusc activitatea  în mijlocul nopţii, trimiţând un e-mail celor 400 de angajaţi prin care îi anunţa că şi-au pierdut slujbele. Zirtual este o companie de IT care oferea servicii de asistenţă personală online.

    Odată cu e-mail-ul trimis la 1:34 dimineaţa, compania a şters pagina de Facebook, profilul de Twitter şi cel de Google+; pe site-ul Zirtual apare mesajul “operaţiuni în aşteptare.” A urmat un mesaj către clienţi, anunţându-i că start-up-ul suspendă operaţiunile pentru a reorganiza structura existentă, scrie Business Insider.

    Vestea a venit ca un şoc pentru angajaţi, care nu aveau nici cea mai vagă idee despre situaţia în care se află compania.  CEO-ul companiei, Maren Kate Donovan, nu a răspuns solicitărilor de a comenta situaţia.

    Cu 13 ore înainte de concedierea angajaţilor, site-ul Zirtual accepta încă noi clienţi şi plăţile făcute de aceştia, după cum arată mai multe postări de pe Twitter. Donovan, CEO-ul companiei, declarase recent pentru revista Fortune că transparenţa în relaţia cu angajaţii este extrem de importantă.

    Compania se afla într-un proces de creştere, mărindu-şi în ultimele 18 luni numărul angajaţilor de la 150 la 400. Cu toate acestea, se pare că cei peste 5,5 milioane de dolari strânşi în ultimele runde de finanţare erau destinaţi achitării unor datorii.

    Zirtual a început ca o companie oferind servicii de asistenţă online pentru persoane fizice contra unui abonament lunar de 99 de dolari.

  • Povestea omului care s-a îmbogăţit pe seama nefericirii altora. Are o avere de 25,2 miliarde de dolari

    Sheldon Adelson s-a născut în 1933 într-o familie modestă şi a crescut în apropierea Bostonului. Tatăl său, ucrainean de origine, a fost taximetrist, iar mama sa, de origine britanică, a condus un mic magazin de tricotaje. 

    Prima sa aventură în lumea afacerilor a avut loc la 12 ani, când a împrumutat 200 de dolari (echivelentul a 2.681 de dolari în prezent) de la unchiul său, pentru o obţine o licenţă ca să vândă ziare în Boston. La 16 ani a apelat din nou la unchiul său, de la care a împrumutat 10.000 de dolari (aproape 100.000 de dolari în prezent) pentru a începe o afacere cu automate de dulciuri. A urmat cursurile universităţii City College of New York, dar a renunţat după doi ani; s-a înrolat în armată şi a început să lucreze ca stenograf la un tribunal de pe Wall Street.

    După ce a făcut armata, s-a întors în Boston, angajându-se ca broker şi consultant financiar. În cei câţiva ani cât a muncit pe aceste poziţii, a asistat peste 50 de companii în procesul lor de dezvoltare. A investit în firme de călătorii şi imobiliare, care au avut succes, însă nu unul fenomenal; a fost îndeajuns pentru a aduna capital. Tot în această perioadă s-a gândit şi cum ar putea să-şi înfiinţeze propria firmă. Marea lui reuşită avea să vină în anii ’70, când a înfiinţat Interface Group, care se ocupa de organizarea de târguri şi expoziţii IT. 

    Pe când se întorcea de la un astfel de eveniment, în aprilie 1979, Adelson şi-a dat seama de potenţialul uriaş al pieţei târgurilor IT; era rampa de lansare pe care o aştepta şi, la mai puţin de şase luni, a profitat de ocazie pentru a deschide Computers Dealers Exposition (COMDEX), târg care aducea laolaltă producători şi dealeri din industria de IT. În 1994, Comdex a devenit cea mai mare expoziţie IT din America, desfăşurându-se pe o suprafaţă de circa 700.000 mp. În acelaşi an, COMDEX a fost organizat în 20 de ţări, devenind cea mai mare expoziţie IT din lume. Un an mai târziu, Adelson a vândut Interface Group (Comdex şi alte târguri şi expoziţii adiacente), pentru 862 de milioane de dolari, către Softbank Corp., cel mai mare distribuitor de componente hardware din Japonia. În urma tranzacţiei, Adelson s-a ales cu cel puţin 500 milioane de dolari.

    Înainte de vânzarea Comdex, Sheldon Adelson a cumpărat, în 1988, Sands Hotel & Casino din Las Vegas, locul preferat al lui Frank Sinatra, iar în anul următor a început construcţia primului centru privat de conferinţe din Statele Unite, Sands Expo and Convention Centre, pe care îl vedea drept un fel de antecameră a cazinoului. 

    În 1991, lui Adelson i-a venit o altă idee de afaceri: construirea unui megacomplex care să schimbe Vegasul. Ideea s-a concretizat în The Venetian, resort-hotel-cazino, ridicat cu 1,5 miliarde de dolari. Proprietatea a revoluţionat industria hotelieră din Las Vegas, devenind unul dintre cele mai mari hoteluri din lume, celebru pentru tema arhitecturală, care imită laguna italiană, dar şi pentru canalul veneţian care-l străbate şi pentru luxul apartamentelor. În 2003, complexului i-a fost adăugat un turn, Venetia Tower, cu 1.013 de apartamente, iar apoi complexul a fost extins şi mai mult, ajungând la 7.000 de apartamente, 18 restaurante, un mall uriaş şi o gondolă care transportă oaspeţii prin întregul complex, pe Grand Canal. La finalul lucrărilor de construcţie, Adelson şi-a numit creaţia „un oraş sub un singur acoperiş”. Curând, Adelson a mirosit o altă oportunitate de business în Macao, China, pe vremea când alţi investitori americani nici nu se gândeau să-şi bată capul cu deschiderea unui complex într-o ţară unde jocurile de noroc erau interzise, iar legislaţia încurcată. În 2004, Adelson a deschis cazinoul Sands Macao, cu o suprafaţă de 163.000 mp. Doi ani mai târziu, în 2006, a reuşit să obţină licenţă pentru a construi un cazino în Singapore; Marina Bay Sands a fost deschis în 2010, cu o investiţie estimată de 5,5 mld. dolari. Sheldon Adelson este recunoscut drept un susţinător al partidului republican din SUA; din 2004 a susţinut financiar toţi candidaţii republicani pentru preşedinţia Statelor Unite.

  • Vreţi să fiţi spioni? SIE recrutează, inclusiv ofiţeri operativi. Care sunt cerinţele

    Dosarele se vor putea depune electronic, în intervalul 2 aprilie – 30 aprilie a.c., pe site-ul SIE.

    Candidaţii eligibili vor participa, în Bucureşti, la interviuri şi diferite etape de evaluare (psihologică, profesională/ aptitudinală, medicală), de testare a cunoştinţelor de cultură generală şi a limbii străine cunoscute.

    Având în vedere specificul instituţiei, pentru candidaţii declaraţi admişi, încadrarea este condiţionată de obţinerea avizului pentru acces la informaţii clasificate.

    Vreţi o carieră în ”spionaj”? SIE recrutează ofiţeri operativi, specialişti în limbi străine şi specialişti IT. Care sunt condiţiile 

  • Exporturile de servicii de IT ale României au atins în 2016 un prag record, de 2,5 miliarde de euro

    România a exportat servicii informatice şi informa­ţio­na­le în valoare de aproape 2,5 miliarde de euro anul trecut, în creştere cu 16% faţă de anul 2015, arată datele publicate de Banca Naţională. În acelaşi timp, excedentul din comerţul internaţional cu servicii IT (diferenţa dintre exporturi şi importuri) a ajuns la 1,7 mld. euro, în creştere cu 23% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum patru ani.

    „Tot ceea ce ne dorim, ca investitori, este ca în România să existe un cadru stabil si predictibilitate fiscala, astfel încât să ne planificăm în continuare strategii de creştere, pe care sa le putem realiza cu succes. Vrem să continuăm să investim atât în creşterea competenţelor în România, în formarea tinerilor absolventi (atat la nivel liceal cat si universitar), cât şi în aducerea de noi proiecte interesante si realizarea de produse inovatoare. Eforturile care au fost facute in ultimii ani pentru a creste atractivitatea si competitivitatea Romaniei trebuie mentinute in continuare, pentru ca Romania sa ramana in continuare un punct important pe harta IT-ului mondial“, a spus Monica Jiman, directorul general ad­junct al Pentalog, un fur­nizor de servicii de consul­tanţă şi dez­voltare soft­ware care are 600 de angajaţi în România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Studiu ManpowerGroup: deficit de personal calificat, la nivel global: România, pe locul 3

    Aflaţi în imposibilitatea de a găsi candidaţi compatibili cu posturile disponibile, 53% dintre companii încearcă să compenseze prin traininguri şi programe de dezvoltare adresate propriilor angajaţi, menite să aducă un update constant competenţelor necesare. Astfel, numărul companiilor care acordă importanţă şi urmăresc să investească în personalul existent a crescut semnificativ, într-un singur an numărul acestora dublându-se. Însă activităţile ce ar putea face posibilă o schimbare cu adevărat relevantă şi ar putea modifica tendinţa ascendentă actuală a crizei în sectorul resurselor umane sunt programele de practică şi internship-uri pe care tot mai multe universităţi le pun la dispoziţia tinerilor, chiar dacă durata acestora este de multe ori insuficientă, pentru a oferi o experienţă relevantă.  

    Nevoile în materie de abilităţi ale angajaţilor se schimbă rapid, ceea ce poate face tot mai greoi procesul de recrutare. În această situaţie, angajatorii caută tot mai des soluţii în propriile companii şi mai mult de jumătate aleg să îşi trăinuiască personalul. Este o creştere considerabilă, în comparaţie cu rezultatele studiului din 2015, când doar 20% prioritizau trainingul şi dezvoltarea personală pentru ocuparea posturilor. În topul ţărilor cu personal subcalificat, România este situată pe locul 3, cu un procent de 72%, după Japonia, 86% şi Taiwan, 73%. În ţările din Europa însă, criza de personal calificat atinge cel mai înalt nivel din 2006 până în prezent, crescând de la 32%, cât era în 2015, la 36%, cu un deficit de talente în anumite sectoare de activitate importante, pentru posturi precum inginer şi reprezentant vânzări.

     

    Practica şi programele de internship, răspunsul pentru nevoia de calificare în câmpul muncii

    În acest context, programele de internship devin tot mai importante şi, dacă înainte erau o opţiune, acum ele pot reprezenta cea mai eficientă metodă de a împiedica o criză pe piaţa muncii. Este tot mai evidentă nevoia de calificare timpurie, practica jucând un rol foarte important în formarea tinerilor în viitori angajaţi profesionişti.

    „Devine clar pentru toţi cei implicaţi, în mod direct sau indirect, sistem de învăţământ, angajatori, studenţi şi chiar părinţi, că trebuie să existe o colaborare, o susţinere reciprocă în punerea bazelor unui sistem curent şi sănătos, apt să le ofere tuturor celor implicaţi satisfacţiile pe care şi le doresc/aşteaptă. Iar acest proces este bine să înceapă cât mai devreme. Este important ca noi, ca instituţii de învăţământ, să le oferim tinerilor mediul propice în cadrul căruia ei să obţină fundamentele necesare pe care încep apoi să construiască şi să se dezvolte. Iar programele de practică şi cele de internship joacă un rol foarte important în această etapă. Le oferă studenţilor prilejul pentru a vedea şi a experimenta obligaţiile ce le revin în cazul unor posibile viitoare joburi, dar nu numai”, a declarat Ovidiu Folcuţ, Rectorul Universităţii Româno-Americană. 

    La nivel global, cele mai dificile posturi de ocupat, spun angajatorii chestionaţi, sunt cele specifice unor meserii precum electricieni sau tâmplari, în timp ce pe locul secund sunt cele din domeniul IT – programatori, developers, managers, administratori. Topul este completat de posturile de agent de vânzări, inginer, tehnician, contabil. În Europa, sectoarele de activitate care au înregistrat cea mai mare scădere vizează posturile de inginer şi reprezentant vânzări. 

    Universitatea Româno-Americană urmăreşte să le ofere studenţilor o paletă largă de opţiuni când vine vorba de domeniile în care aceştia pot face practică sau pot obţine internship-uri şi se bucură de o colaborare îndelungată cu zeci de companii mijlocii şi mari din arii variate de activitate. Deşi, conform studiului Manpower, industria IT înregistrează, dintre toate sectoarele analizate, cea mai mare creştere a deficitului, ofertele şi interesele tinerilor pentru acest domeniu sunt în continuă dezvoltare. Astfel, universitatea pune la dispoziţia studenţilor numai în ultimele 3 luni câteva zeci de posturi disponibile în domeniu IT, dar şi în sectoare precum comerţ (vânzări), financiar-bancar, turism sau drept, majoritatea fiind oferite de companii transnaţionale, dar şi câteva aparţinând unor companii de mici sau mijlocii sau instituţii publice. Şi prin intermediul programului Erasmus+ Placements, studenţii au posibilitatea să beneficieze de programe de internship în cadrul unei companii din Uniunea Europeană, pentru o perioadă de minim trei luni, în ţări precum Marea Britanie, Portugalia, Malta, Grecia etc. 

    Un rol foarte important în formarea profesională îl joacă şi activităţile extracurriculare. În acest context, Universitatea Româno-Americană a organizat recent o nouă ediţie a târgului destinat întreprinderilor simulate. Studenţii au putut lua astfel parte, la eveniment, în calitate de cumpărători şi au putut participa la o negociere demonstrativă. La eveniment, au fost prezente zece întreprinderi care au simulat activităţi economice, iar negocierea demonstrativă a avut loc între patru companii, dintre care două în calitate de ofertanţi, una în calitate de cumpărător şi una de curierat.

    În plus, Universitatea Româno-Americană organizează anual Târgul de joburi şi internshipuri RAU JOB FAIR, punând la dispoziţia studenţilor un mediu de interacţiune concret cu potenţiali angajatori. Ajuns la a patra ediţie, evenimentul care va fi organizat în luna aprilie, cuprinde pe lângă activităţile clasice de recrutare şi selecţie, desfăşurarea unor workshop-uri tematice susţinute de către companiile expozante. 

     

  • Bittnet şi-a crescut cu 36% cifra de afaceri atingând o capitalizare de 21,4 milioane de lei

    Bittnet a implementat peste 270 proiecte de integrare în 2016, faţă de 174 în 2015, inclusiv mai multe proiecte de migrare în cloud a infrastructurii unor companii din mediul online, astfel veniturile din training IT au depăşit 1,2 milioane euro. 
     
    „Cel mai important lucru pentru noi în 2016 a fost că am reuşit să marcăm trecerea către o companie de dimensiune medie, care a reuşit să crească şi să se dezvolte constant pe principii solide de business. Noi preţuim o cultură organizaţională bazată pe valori precum onestitate, transparenţă şi flexibilitate, în condiţii de performanţă şi competenţă şi ne bucurăm de parteneriate cu jucători importanţi din piaţă“, a declarat Mihai Logofătu, CEO Bittnet.
     
     „Considerăm că şi pentru 2017 tendinţele identificate în ultimii doi ani – cloud-ul, securitatea cibernetică şi soluţiile integrate vor continua să fie sursa de creştere a afacerii. Intenţionăm să ne concentrăm eforturile şi resursele pentru a fi printre cei mai relevanţi parteneri de IT pe aceste arii de expertiză. Atenţia noastră va continua să fie concentrată spre oferirea de servicii cu valoare adăugată sporită, cum ar fi consultanţă şi migrare către cloud, asigurarea securităţii soluţiilor informatice şi oferirea de soluţii IT în regim de «managed services»“, a declarat Cristian Logofătu, CFO Bittnet, privind planurile de viitor ale companiei. 
     
    Bittnet este o companie antreprenorială românească din sectorul IT, înfiinţată în 2007. Compania oferă clienţilor săi cursuri IT oficiale, servicii de implementare de soluţii IT bazate pe tehnologii cloud, dar şi în zona de infrastructură IT clasică (routing, switching, servere, virtualizare, securitate, teleprezenţă sau wireless). În aprilie 2015, a devenit prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti, pe piaţa AeRO. 
     

  • Inteligenţă românească, servicii globale

    OSF este un furnizor de servicii de IT orientate către e-commerce, customer relationship management şi cloud computing. Cum a început, care au fost momentele cheie în dezvoltarea afacerii şi despre planurile de viitor povesteşte Gerard Szatvanyi, fondator şi CEO al OSF.

    Gerard Szatvanyi, un maramureşean din Vişeul de Sus, spune despre sine că este „o amestecatură dintre german, ungur şi român”; are ochii albaştri, poartă o pereche de ochelari simpli, dreptunghiulari, şi vorbeşte calm şi cugetat, ca un adevărat ardelean. Ne-am întâlnit la sediul OSF din Bucureşti într-o încăpere înaltă, „o capelă” cu ferestre înguste şi înalte. Şi el este înalt, cu părul şaten, tuns scurt, iar alura atletică îi trădează afinitatea pentru sport.

    A făcut liceul în Baia Mare, şi-a continuat studiile la Universitatea Politehnica, unde a studiat inginerie chimică, „nimic legat de informatică”. În timpul facultăţii a descoperit că îi plăcea informatica şi „încercat diverse lucruri în zona asta; cu ocazia unui program Tempus, am fost în Franţa să învăţ tehnologii legate de internet”, povesteşte Gerard Szatvanyi, zis şi Gerry.  După terminarea studiilor s-a întors în Franţa, unde a lucrat tot în domeniul informaticii.

    Acolo l-a întâlnit pe Alin Dorobanţu, actual COO al OSF, şi au încercat să pornească o afacere în România, în domeniul IT, dar „nu prea a mers, a scârţâit”. În 2003, povesteşte Szatvanyi, i-a spus lui Dorobanţu: „Eu nu pot, nu mă descurc în România, nu merge treaba cum ar trebui”. A ajuns în Canada în vara aceluiaşi an, iar OSF a pornit în octombrie cu un birou în Quebec şi unul în Bucureşti, Dorobanţu fiind responsabil de biroul din ţară.

    OSF Global Services a fost înfiinţată de patru români în urmă cu 13 ani, însă Gerard Szatvanyi, unul dintre fondatori şi actual CEO, nu consideră OSF o companie românească, ci una multinaţională. Aceeaşi impresie o ai şi când vizitezi site-ul companiei. Doar dacă te uiţi la secţiunea referitoare la echipa OSF observi că mai mulţi români ocupă locuri cheie în structura companiei.

    CĂRĂMIDĂ CU CĂRĂMIDĂ

    Alături de Gerard Szatvanyi şi Alin Dorobanţu au contribuit la ridicarea OSF şi Cristian Pârvu şi Dan Răgălie, care susţin în continuare compania, dar nu au un rol activ în management. Un motiv invocat de Szatvanyi legat de decizia de a înfiinţa compania în Canada este faptul că a vrut să facă treabă „pe bune, fără abureli, fără shortcuturi”, adăugând că munca actuală le oferă o linişte interioară: „Ştiu că livrăm un produs bun şi că o să pot dormi liniştit noaptea”.

    În cazul celor mai multe start-up-uri, începuturile sunt grele, iar situaţia nu a fost diferită nici pentru OSF. „Primii ani au fost cei în care am lucrat aproape pe gratis. Au fost 4-5 ani în care am lucrat destul de serios fără să beneficiem de prea multă plată din partea companiilor. Au fost ani de investiţie”, recunoaşte Gerard Szatvanyi; întrebat dacă OSF a fost finanţată din economiile proprii, răspunde ironic: „Da, am avut multe economii, 100 de dolari”.

    Apoi lucrurile au început să meargă bine, compania creştea de la an la an, iar Szatvanyi spune că au fost ani în care cifra de afaceri se dubla – „mai ales la începuturi, când valorile erau mai mici”. Adaugă că ritmul de creştere s-a menţinut, dar în ultimii trei-patru ani plusurile anuale se plasează la 15-30%; în 2016 a ajuns la o cifră de afaceri de 26 de milioane de dolari, în creştere cu aproape 30% faţă de 2015, iar pentru anul în curs are în plan procente asemănătoare, de 25%.

    Iniţial, OSF făcea outsourcing, la fel ca multe alte companii din România la acea vreme. De fapt, outsourcingul este un domeniu important pentru ţara noastră şi acum, România ocupând în prezent locul patru la nivel mondial în topul destinaţiilor pentru activităţi de outsourcing, potrivit unui raport realizat de CBRE. Ultimii 4 ani au fost benefici pentru piaţa de profil pe plan local, care a crescut cu 40% şi cumulează în prezent 67.000 de angajaţi. Acum, piaţa de outsourcing din România este dominată de segmentul de dezvoltare şi mentenanţă a aplicaţiilor (47%), urmat de serviciile business (17%), cele de infrastructură IT (9%), financiare (5%) şi lanţuri de aprovizionare (5%). „Noi acum 10 ani ne-am hotărât că nu vrem să rămânem în zona de outsourcing, că vrem să devenim un furnizor specializat de servicii şi consultanţă”, spune şeful OSF.

    Acum, OSF Global Services este un furnizor de servicii globale de IT, majoritatea orientate către e-commerce, customer relationship management (CRM) şi cloud computing. Compania româno-canadiană construieşte servicii de software customizate, aplicaţii comerciale, dar are şi activităţi de integrare de aplicaţii pentru mediul de afaceri al clienţilor. Compania oferă şi consultanţă, dar nu este un element de bază al OSF, ponderea secţiunii de consultanţă în cifra de afaceri fiind de doar 10%. Totuşi, Gerard Szatvanyi precizează că în viitor acest segment va creşte în interiorul companiei.

    Astfel de programe sunt dedicate companiilor, afacerilor, fiindu-le de ajutor în procesele de business, pentru a îmbunătăţi productivitatea, eficienţa acestora. Resursele umane, contabilitatea şi vânzările sunt ramuri unde se folosesc foarte mult astfel de programe. Piaţa acestor produse software conţine aplicaţii de business intelligence, enterprise resource planning (ERP), customer relationship management (CRM), supply chain management sau project management.

    Istoric vorbind, programele ERP au cea mai mare cotă de piaţă şi generează cele mai mari venituri (32,6 miliarde de dolari la nivel global în 2016, potrivit Statista). Totuşi, dominaţia  ERP s-ar putea termina curând, deoarece estimările arată că sectorul de customer relationship management (CRM) va genera venituri mai mari decât ERP în anii următori.

    Cei mai mari vânzători de soluţii ERP sunt SAP şi Oracle, care deţin peste o treime din piaţă împreună. În momentul de faţă, cele mai multe vânzări se realizează sub formă de licenţă, însă veniturile generate de segmentul SaaS (software as a service) prin cloud câştigă teren. Estimările arată că în 2018 aproape un dolar din trei din piaţa de enterprise software va fi generat de abonamente prin cloud.

  • O multinaţională din Cluj angajează IT-şti care pot lucra de acasă, salarii lunare: 10.000 de dolari

    Gelu Vac, Software Engineering Manager şi Brand Ambassador la Crossover, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că a fost ales Cluj-Napoca pentru acţiunea de angajare pentru rezultatele înregistrate aici la nivelul companiei, oraşul fiind şi un hub IT cu perspective foarte bune.
     
    “Crossover organizează un turneu angajare pentru programatori, care are loc în patru oraşe est europene, printre care şi Cluj-Napoca. Urmărim angajarea a circa 20 de persoane pentrru fiecare oraş, din 200 de candidaţi înscrişi, specialişti cu o vechime de minim 7 ani în limbajele de programare Java şi Ruby on rails. Oferim salarii de 100.000 de dolari pe an, ceea ce înseamnă între 8.000 şi 10.000 de dolari brut pe lună, pentru funcţia de Chief Software Architect, iar cei care vor fi angajaţi vor avea posibilitatea de a lucra de acasă. Cluj-Napoca a fost ales pentru rezultatele dovedite înregistrate aici la nivelul companiei, oraşul fiind un hub IT cu pespective foarte bune. Este parte a strategiei de business a companiei, aceste salarii oferite fiind atractive pentru Europa de Est şi sudul Asiei”, a spus Vac.
     
    Potrivit acestuia, Crossover va înfiinţa în acest an la Cluj-Napoca un birou propriu, ca proiect pilot, alături de alte 4 oraşe din lume.
     

  • Creative&Bright: „Pentru angajaţii de 27-30 de ani, companiile cumpără workshop-uri de artă fotografică, de make-up sau design interior”

    În acelaşi timp, companiile în care media de vârstă a angajaţilor este mai ridicată preferă programe de wellbeing cu tematici precum parenting, dezvoltare personală, managementul stresului sau educaţie financiară.

    „Companiile care se remarcă pe piaţa de wellbeing şi care investesc constant în programe specializate pentru angajaţii lor vin din industriile IT, Telecom si Finance-Banking”, declară Dana Tudor Tănase, managing partner Creative&Bright.

    „Din păcate, în România nu există încă o cultură a wellbeing-ului şi nu multe companii înţeleg beneficiile acestor programe pentru retenţia şi fidelizarea angajaţilor, pentru creşterea nivelului de performanţă şi, per total, pentru imaginea brand-ului de angajator. Astfel, mare parte dintre angajatori se limitează la activităţi singulare, precum workshopuri de 1-8 Martie, fresh bar sau masaj la birou.

    În schimb, companiile care au introdus conceptul de wellbeing în cultura lor organizaţională ajung să investească între 5.000 şi 30.000 de euro/an pentru implementarea programelor specializate”, adaugă Dana Tudor.

    Conform Creative&Bright, din top 10 companii care investesc în wellbeing fac parte giganţi precum Orange şi Telekom, HP şi Siemens pentru industria IT, precum şi Raiffeisen Bank, pentru sectorul Finance-Banking.

  • Trecerea de la analiză la acţiune, oportunitatea de care companiile trebuie să profite

    StarTech Team s-a format la finalul anului trecut în urma fuziunii dintre Class IT Outsourcing, firmă specializată în furnizarea de servicii pentru externalizarea proceselor IT, şi Class IT Hardware. Trecerea la brandul StarTech Team face parte din strategia de dezvoltare a companiei, aceasta diversificându-şi portofoliul cu noi servicii, inclusiv de integrare de soluţii IT. Class IT şi-a dublat an de an cifra de afaceri până în 2008, iar apoi a continuat să înregistreze o creştere anuală de aproximativ 30-40%, atingând 4,5 milioane de euro anul trecut ca urmare a proiectelor derulate.

    „Lumea în care trăim se schimbă în mod radical, există un singur numitor comun: tehnologia. Dacă ne uităm pe industrii, vedem că producţia se schimbă dramatic, ce vedem astăzi la Dacia cu sute sau mii de muncitori se schimbă. Dacă te uiţi la fabrica Tesla, pe de altă parte, sunt mii de roboţi şi câţiva oameni care supervizează. Zona asta de automatizări, de roboţi industriali va schimba producţia. Transporturile se schimbă şi ele dramatic, distribuţia la fel; acolo schimbările sunt concurente, pentru că vorbim de electric sau propulsie, vorbim de autonomie, vorbim pur şi simplu de schimbarea funcţiei maşinii. Nu mai devine un element de statut, ci o altă zonă de entertainment”, spune Bogdan Tudor.

    El vorbeşte de tot ceea ce înseamnă tehnologie, explicând că puterea maşinilor de astăzi nu înseamnă forţă brută, ci mai curând inteligenţă. „Înseamnă modul în care folosesc datele pe care le au, pentru că tendinţa era big data în urmă cu doi-trei ani; apoi a fost business analysis; acum accentul cade pe felul în care poţi să exploatezi ceea ce ai, pentru că zona asta de inteligenţă artificială presupune de fapt exploatarea informaţiilor pe care le ai şi orientarea de la analiză către acţiune.” O maşină autonomă, explică el, analizează în permanenţă toate datele pe care le primeşte – cum ar fi viteza celorlalte maşini, direcţia de mers, pietonii, semnele şi aşa mai departe – iar deciziile pe care le ia sunt bazate pe ceea ce vor face acele componente pe care le analizează. O maşină autonomă ştie unde va fi vehiculul de lângă ea peste un anumit timp, estimează când ar putea intra în coliziune şi acţionează. „Asta e diferenţa majoră între inteligenţa artificială şi big data sau business intelligence, faptul că acţionezi. Companiile trebuie să exploateze forţa maşinilor, acesta e principalul lucru care trebuie să se întâmple.”

    În altă ordine de idei, pe măsură ce industria se schimbă, şi funcţiile din companii se modifică; departamentele de vânzări trec prin transformări profunde, marketingul la fel. „Vânzările se schimbă în sensul trecerii de la push la pull: clienţii nu mai vor astăzi să li se vândă, ei vor să cumpere, şi atunci cum ajungi ca acel client să-şi creeze o imagine despre tine astfel încât să ajungi la el? Nu mai vorbim de a face marketing către mase, către mii sau milioane de clienţi, faci către un anumit client pe care îl cunoşti intim. Îl cunoşti de pe mediile sociale. Gândiţi-vă ce putere au device‑urile: telefoanele au NFC, intri într-un magazin şi profilul tău e recunoscut şi îţi sunt livrate produsele pe care vrei să le cumperi”, spune fondatorul StarTech Team.

    Tehnologia este astăzi la îndemâna oricui, crede Bogdan Tudor. Azi nu mai ai nevoie să investeşti milioane de dolari în tot soiul de echipamente sau de aplicaţii, pentru că le poţi primi ca serviciu; stocarea de tip cloud este doar una dintre aceste tehnologii.

    Un alt exemplu în acest sens, explică Bogdan Tudor, sunt programele de CRM (customer relationship management), în care companiile au investit sute de mii de euro în ultimii 5-10 ani. „Astăzi există peste 50 de companii care fac CRM la un nivel de detaliu şi de expertiză peste soluţiile customizate pentru companiile mari.” Printre acestea se numără HubSpot, o companie care oferă gratuit soluţii de CRM şi vine în plus şi cu soluţii de inginerie socială, precum Zoho sau Salesforce. „Ideea este doar să ai pe cineva cu nivelul necesar de expertiză, care să poată să îţi facă recomandarea potrivită.”

    Cei de la StarTech Team au constatat că există o serie de companii blocate în tehnologii vechi, în ceea ce ştiu sau în ceea ce au în portofoliu. „Ce facem noi diferit este să nu avem un portofoliu fix, avem unul adaptat nevoilor companiilor. Dacă o companie mică are nevoie de o soluţie în cloud, de ce să te duci să îi dai o soluţie de zeci de mii de euro care oricum va fi depăşită ca tehnologie peste cinci ani? Ca să ţii ritmul cu ceea ce se întâmplă în lume, trebuie să o adaptezi tot timpul, iar asta înseamnă alţi bani. De ce să nu mergi la cineva care are deja o soluţie?”

    Pe măsură ce compania evoluează, explică Tudor, e posibil să apară nevoi particulare, iar soluţiile în cloud nu oferă prea multe posibilităţi de customizare. Pentru acel caz există varianta hibridă: se pot folosi simultan atât soluţii în cloud cât şi unele dezvoltate de la zero. „Cred că în ziua de azi companiile mici pot exploata mai bine beneficiile oferite de tehnologie decât cele mari, pentru că nu e vorba numai de investiţii, e vorba de a folosi inteligent ceea ce fac alţii. Şi sunt sute, mii de companii inovatoare.”