BusinessMagazin

Tag: ING

  • Profitul brut al ING Bank a scăzut anul trecut cu 7%, la 216 milioane lei

     Rezultatul a fost influenţat în principal de creşterea investiţiilor în tehnologie şi dezvoltarea de produse şi de menţinerea venitului net la un nivel similar cu cel din anul anterior – 844 milioane lei în 2013, faţă de 833 milioane lei în 2012, se arată într-un comunicat al băncii.

    Soldurile clienţilor, incluzând portofoliul de credite şi plasamentele prin operaţiuni buy/sell back, s-a majorat cu 10% faţă de 2012, ajungând la 10,55 miliarde lei. În 2012, ING Bank a anunţat un portofoliu de credite de 9,6 miliarde lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Mersul dezinflaţiei şi acciza la carburanţi

    Analiştii ING Bank conchid că perioada de dezinflaţie s-a cam terminat şi se aşteaptă în lunile următoare la o majorare a preţurilor de consum cu cca 1,2% în martie şi cu aproape 2% în aprilie, în principal din cauza introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litrul de carburant de la 1 aprilie.

    Economiştii BCR văd inflaţia la finele anului la 3,6% (aproape de limita superioară a ţintei BNR, respectiv 3,5%), cu o influenţă a accizei la carburant de 0,4%-0,5% în plus la preţurile de consum.

  • ING: Un guvern condus de PSD ar fi mai predispus la experimente fiscale

     Alianţa neobişnuită între liberali şi socialişti nu era destinată să reziste, însă destrămarea unei majorităţi parlamentare de 74% va conduce la creşterea incertitudinilor politice dincolo de viitorul apropiat, se arată într-o analiză a băncii.

    “Mai mult, un guvern condus de socialişti ar putea fi mai predispus spre experimente fiscale (precum creditul fiscal acordat persoanelor îndatorate care au venituri sub medie), mai ales în condiţiile în care riscurile unei încetări a acordului de finanţare cu FMI/Comisia Europeană/Banca Mondială par tot mai ridicate”, notează ING.

    Analiştii amintesc de reintrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, situaţie care face aproape sigură ratarea de către executiv a listării companiei până la termenul convenit cu FMI, respectiv 30 iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • In 2013 ING crescut cu 7% portofoliului de contracte noi pe segmentul de asigurări de viaţă

    Pe segmentul de asigurări de viaţă, ING a plătit clienţilor beneficii în valoare de 121,7 milioane de lei pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate.

    – Valoarea activelor financiare în administrare a ajuns la nivelul de 2,5 miliarde de lei la sfârşitul anului 2013, în creştere cu 8% faţă de 2012.

    – Portofoliul de asigurări încheiate în 2013 a fost cu peste 7% mai mare faţă de cel realizat în anul precedent, 73% din numărul total de poliţe subscrise în acest interval fiind de tip tradiţional.

    – în aceeaşi perioadă, volumul de prime brute subscrise s-a ridicat la 559,6 milioane de lei, înregistrând o creştere de 2,8% faţă de 2012 (544,5 milioane de lei).

    – La finalul anului, ponderea contractelor de tip tradiţional în totalul portofoliului în vigoare era de 49%, în creştere cu două puncte procentuale comparativ cu 2012.

    – în 2013, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor beneficii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 121,7 milioane de lei, cu 27,3% mai mult faţă de 2012. Aproape 78% din această sumă, respectiv 95,6 milioane de lei, reprezintă beneficii plătite pentru contracte ajunse la maturitate.

    – Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,25 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,6 comparativ cu nivelul minim cerut (1).

    Pe segmentul de pensii facultative, 63% dintre persoanele care au încheiat o pensie facultativă în 2013 au ales fondurile din administrarea ING.

    – Cele două fonduri facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – însumau 131.647(1) de participanţi la sfârşitul anului 2013, cu peste 11% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: ASF). Astfel, aproape 63% dintre clienţii care au încheiat o pensie facultativă în 2013 au ales unul dintre cele două fonduri din administrarea ING.

    – Valoarea activelor nete aferente celor două fonduri ale ING era de 388,03(1) milioane de lei la finalul lunii decembrie 2013, în creştere cu aproape 39% faţă de 2012. Astfel, la data respectivă ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 46,8%(1) (sursa: ASF).

    – în ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi pentru fondurile de pensii facultative, contribuţia medie la fondul ING Activ în 2013 a fost de 88,62 lei (comparativ cu 86,5 lei în 2012), iar pentru ING Optim de 97,9 lei (faţă de 91 lei în 2012).

    – De la lansare (2007) şi până la finalul anului 2013 fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut un randament mediu anualizat de 8,92%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, un randament mediu anualizat de 9,87%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,27% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Administrator fond: ING Pensii SAFPAP – www.asigurari-pensii.ing.ro

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A

    Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă: ”Am încheiat anul 2013 cu rezultate pozitive atât pe segmentul de asigurări de viaţă, cât şi pe cel de pensii private facultative. Portofoliul de asigurări noi încheiate anul trecut a fost cu 7% mai mare faţă de cel realizat în 2012 şi, pe fondul interesului pentru produsele tradiţionale, volumul de prime brute subscrise s-a majorat cu circa 3%. Privim ca semnale pozitive scăderea cu 6%, comparativ cu anul trecut, a numărului de contracte care s-au încheiat înaintea termenului stabilit iniţial şi încrederea cu care ne investesc clienţii ale căror contracte ajung la maturitate. Concret, 12% dintre persoanele ale căror contracte au ajuns la maturitate în ultimele trei luni din an* au ales să-şi achiziţioneze produsul de asigurare NEXT. Produsul de asigurare special conceput pentru segmentul feminin a fost foarte bine primit şi, în doar cinci luni de la lansare, aproximativ 1.000 de femei şi-au cumpărat asigurarea UNA de la ING.

    Pe segmentul de pensii facultative, am încheiat anul cu o creştere de 11% a numărului de participanţi şi o majorare de 40% a activelor nete administrate. Demersurile pe care am continuat să le întreprindem şi în 2013 pentru informarea clienţilor individuali şi a angajatorilor au generat evoluţii pozitive atât în privinţa resurselor alocate economisirii pentru fondurile de pensii, cât şi a recunoaşterii pe o scară tot mai largă a P3 ca beneficiu extra-salarial atractiv. Remarcăm, în acest context, că pe parcursul anului 2013 s-a dublat ponderea contractelor în cadrul cărora contribuie, împreună, angajaţi şi angajatorii lor”.

    Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2013 este de 12,1 milioane lei.

    în anul 2013 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 12,1 milioane lei, comparativ cu 29 milioane lei în 2012.

    Rezultatul obţinut este superior celui bugetat şi reflectă investiţiile realizate pentru lansarea de noi produse (UNA de la ING şi NEXT), pentru programele de formare şi dezvoltare a forţei de vânzare (Sales Force Academy) şi pentru continuarea proiectelor în vederea alinierii la noile standarde de raportare în domeniul asigurărilor (Solvency II).

    Pe segmentul de pensii obligatorii activele administrate de ING au crescut cu 43% în 2013.

    – La sfârşitul lui 2013, Fondul de Pensii Administrat Privat ING deţinea active nete de 5,24(1) miliarde de lei, în creştere cu 43% faţă de nivelul înregistrat la finele lui 2012. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2013, în funcţie de active, era de circa 37,6%(1) (sursa: ASF) din piaţa pensiilor private obligatorii.

    – La aceeaşi dată, ING avea 1.781.170(1) participanţi în Pilonul II, dintre care 97% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    – Contribuţia medie netă pe participant la Fondul de Pensii Administrat Privat ING a fost de 80,6 lei, comparativ cu 66,1 lei în 2012.

    – De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul anului 2013 fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 12,03%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,51% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor ASF).

    Administrator fond: ING Pensii SAFPAP

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A                 

    Raluca Tintoiu, director general ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat privat: ”{i în 2013 am reuşit să obţinem în beneficiul participanţilor noştri rezultate foarte bune, care contribuie la sporirea economiilor lor pentru pensia viitoare. |n acelaşi timp credem în potenţialul economiei româneşti şi suntem preocupaţi să investim banii românilor, pe care îi avem în grijă, în economia locală, contribuind astfel la stimularea creşterii economice şi dezvoltarea pieţei locale de capital. în acest sens, participarea ING Pensii la privatizările realizate de Stat prin piaţa de capital pentru companii precum Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz şi Transelectrica în 2013 s-a concretizat în investiţii de 223 milioane de lei.”

  • Firma prin care Carrefour gestionează supermarketurile a luat un credit de 60 milioane lei de la ING Bank

     “Noul contract de credit va înlocui dispoziţiile contractului de credit încheiat în data de 30 octombrie 2006 între societatea Carrefour România, în calitate de împrumutat, şi ING Bank NV Amsterdam, în calitate de împrumutător, în cadrul căreia societatea (Artima – n.r.) a deţinut, de asemenea, calitatea de împrumutat pentru o linie de credit în valoare de 60 milioane lei, astfel cum a fost acesta aprobat prin Hotărârea Adunării Generale Ordinare şi Extraordinare a societăţii nr. 3 din data de 30.03.2009 şi prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a societăţii nr. 17 din 16.12.2011, contractul de credit încheiat anterior încetând astfel”, potrivit anunţului Artima.

    Artima va garanta cu ipotecă mobiliară asupra tuturor conturilor bancare deschise la ING Bank NV Amsterdam.

    “Şi anul acesta vom investi în lansarea de noi magazine în cadrul strategiei de expansiune multiformat. Planul de expansiune este confidenţial, însă vom anunţa de fiecare dată când vom deschide un nou magazin”, a declarat pentru MEDIAFAX Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen Leasing a finalizat procesul de preluare a portofoliului de leasing de la ING Lease

     “Operaţiunile tehnice de preluare au fost deja finalizate, urmând ca tranzacţia să producă efecte cu privire la contractele încheiate cu clienţii transferaţi începând cu luna februarie, odată cu facturarea primei rate de către Raiffeisen Leasing, în calitate de finanţator”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Anterior, clienţii au fost notificaţi, pentru obţinerea consimţământului de preluare, iar tranzacţia a fost aprobată, în decembrie, de Consiliul Concurenţei.

    Portofoliul preluat de la ING Lease cuprinde vehicule în proporţie de 49,7%, echipamente – 31,6% şi imobiliare – 18,7%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care e noul nivel de echilibru pentru cursul valutar

    Prognoza ING Bank vorbeşte de un curs de 4,40 lei/euro la finele T1, 4,45 la finele T2 şi 4,35 la sfârşitul anului, ca efect al percepţiei bune a investitorilor faţă de România şi al semnelor de stabilitate politică după conflictele din USL de la finele anului trecut.

    După ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a menţionat că o variaţie de 5% faţă de nivelurile curente este normală pentru leu, viceguvernatorul Cristian Popa a spus că deciziile recente de politică monetară (tăierea dobânzii de politică monetară la 3,75% şi a ratei rezervelor minime obligatorii la 12% pentru lei şi 18% pentru valută) au fost favorizate de faptul că leul se află la niveluri ce pot fi etichetate drept de echilibru, ceea ce îi face pe analiştii ING să conchidă că intervalul preferat de BNR la ora actuală ar fi de 4,40-4,60 lei/euro.

    În ceea ce îi priveşte pe analiştii BCR, aceştia nu exclud încă o reducere a dobânzii de politică monetară la 3,5% în februarie şi o nouă reducere a ratei rezervelor minime obligatorii la lei până la 8% în cursul anului, pe fondul scăderii inflaţiei şi al perspectivei încă slabe a creditării şi a creşterii economice.

    În privinţa leului, ei amintesc că disputele politice din decembrie 2013 au afectat leul, care a ajuns atunci la minimul ultimelor două luni: “Atmosfera s-a liniştit de atunci, însă leul a rămas vulnerabil la începutul lui ianuarie, când banca centrală a continuat relaxarea monetară. Nu sunt excluse şi alte puseuri de voltilitate pe parcursul anului, în condiţiile unui curs valutar care va oscila în jur de 4,5 lei/euro”.

  • Care sunt băncile cu cea mai bună reputaţie în România

    ING Bank, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania şi BRD Societe Generale sunt totodată şi principala bancă pentru 60% din populaţia urbană bancarizată.
    În opinia românilor, banca cu cea mai bună reputaţie trebuie să fie orientată către oameni, preocupată de satisfacţia clienţilor şi condusă de principii precum onestitatea, transparenţa, etica şi responsabilitatea.


    Orientarea către oameni se referă la faptul că o instituţie financiar-bancară gestionează corect interesele tuturor părţilor implicate – de la angajaţi până la clienţii băncii. Această caracteristică este întărită şi de aşteptarea românilor ca o bancă să urmărească satisfacţia clienţilor şi construirea unor relaţii de încredere, nu doar propriile interese comerciale.
    Scorul de reputaţie a fost construit pe şapte piloni: familiaritate, managementul calităţii, calitatea produselor şi a serviciilor, performanţa financiară, calitatea de bun angajator, responsabilitate socială şi ataşament emoţional.


    “Spre deosebire de alte industrii unde scorurile de reputaţie sunt mai polarizate, cea financiar-bancară are particularitatea unor indicatori foarte apropiaţi ca valoare. Oportunitatea pentru jucătorii din banking este de ieşire din pluton prin consolidarea reputaţiei, cu atât mai mult cu cât aceasta are impact direct în performanţa financiară a companiei”, a declarat Simona Dan, business strategy advisor în cadrul GfK România.
    Studiul de măsurare a reputaţiei în sistemul bancar a fost realizat online cu ajutorul GfK Reputation Management Model, în luna octombrie 2013, pe un eşantion de utilizatori de internet reprezentativ urban.

  • Portretul tânărului viitor pensionar

    O mare parte dintre tineri (68% dintre respondenţii cu vârsta între 18 şi 35 de ani) se văd retrăgându-se din activitate înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare (aşa cum este stabilită în prezent, la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi), arată studiul ING. în acelaşi timp, referitor la modul în care ar vrea să îşi petreacă timpul după retragerea din activitate, imaginea pe care o au tinerii este în mod clar mai optimistă decât cea a respondenţilor cu vârsta peste 35 de ani. Astfel, jumătate se văd călătorind cel puţin o dată pe an în străinătate comparativ cu 39% dintre persoanele cu vârsta de 36-45 de ani, iar 62% cred că se vor ocupa de hobby-urile proprii, comparativ cu 57% dintre respondenţii din intervalul 36-45 ani. Doar 21% dintre tineri cred că vor fi nevoiţi să continue să lucreze pentru a-şi suplimenta veniturile aferente pensiei, comparativ cu 47% dintre respondenţii cu vârste între 36 şi 45 ani.

    Interesant de observat, aproape jumătate (49%) dintre tineri se consideră principalii responsabili pentru a avea un venit adecvat propriilor nevoi la momentul în care se vor pensiona, iar 12% cred că această principală responsabilitate revine angajatorilor lor. 39% dintre tineri apreciază că statul este cel care ar trebui să le asigure un nivel adecvat de venituri.

    Aproximativ 60% dintre respondenţii din segmentul de vârsta 18-35 spun că sunt interesaţi de ştirile privind tematica pensiilor, iar interesul creşte odată cu înaintarea în vârstă – aproape 80% dintre persoanele din categoria 36-45 ani declarând acest lucru. în acelaşi timp, tinerii cunosc problemele cu care se confruntă sistemul public de pensii, considerând în proporţie de 95% că este “riscant” să se bazeze exclusiv pe pensia pe care o vor primi de la stat, în principal din cauza schimbărilor ce pot surveni în privinţa vârstei de pensionare şi a cuantumului veniturilor asigurate. 87% dintre respondenţii cu vârste între 18 şi 35 de ani cred că valoarea pensiei de stat nu le va fi suficientă la momentul retragerii din activitate. De altfel, un sfert dintre tinerii care au participat la studiul ING se găsesc în prezent în situaţia de a-şi sprijini financiar părinţii sau alte rude apropiate cu o sumă de bani pe care le-o oferă lunar sau/şi plătind pentru ei diverse cheltuieli. Circa jumătate dintre persoanele pe care le susţin sunt pensionari.

    Totuşi, în privinţa acţiunilor pe care le întreprind pentru a-şi construi un viitor financiar aşa cum şi-l doresc se remarcă încă un decalaj important. Astfel, numai 12% reuşesc să economisească pentru pensie, chiar daca 54% dintre tineri şi-au propus să pună bani deoparte cu acest obiectiv – procent semnificativ mai mic decât cel înregistrat în intervalul de vârstă 36-45 de ani (de 71%). Priorităţile pe termen scurt şi mediu, mai tangibile şi urgente, sunt cele care “acaparează” economiile tinerilor, puţin peste jumătate (52%) dintre ei declarând că reuşesc să pună lunar deoparte cel puţin 10% din venit pentru obiective diverse.

    În ceea ce priveşte participarea la sistemul de pensii administrate privat (P2), 33% dintre tineri au declarat ca ştiu exact care este contribuţia lunară la fondul de pensii, comparativ cu 43% dintre persoanele de peste 36 de ani, iar 34% dintre tineri (versus 40% dintre persoanele peste 36 de ani) ştiu câţi bani au acumulat în contul individual de pensie privată obligatorie. în acelaşi timp, peste 80% dintre tineri înţeleg „mecanismul de funcţionare” a sistemului privat de pensii, respectiv faptul că fondurile care se acumulează din contribuţii în conturile individuale le aparţin şi se vor întoarce la ei în viitor, neredistribuindu-se actualilor pensionari (procent relativ similar celui înregistrat pentru intervalul de vârstă 36-45 de ani).

     „Generaţia Y, a tinerilor născuţi între 1980 şi 1995, este o generaţie dornică să găsească un echilibru între viaţa personală şi cea profesională, iar acest lucru se reflectă şi în optimismul şi lejeritatea cu care privesc momentul retragerii din activitate. Vedem, în acest studiu, un tânăr care îşi doreşte să se pensioneze cât mai devreme, să îşi petreacă vârsta a treia cât mai dinamic şi preocupându-se de propriile pasiuni, dar totodată încă destul de neimplicat şi inactiv în a economisi individual pentru a putea avea stilul de viaţă dorit. Acelaşi decalaj îl remarcăm şi în practică, privind la procentul tinerilor care au o pensie facultativă în portofoliul ING Asigurări de Viaţă: doar 20% dintre clienţii noştri au sub 35 de ani. Pentru a putea deveni realitate, aceste planuri trebuie însă să fie susţinute de un demers individual de economisire, care să înceapă cât mai din timp, deoarece astfel efortul necesar pentru a-şi asigura nivelul de trai dorit la pensie va fi mai redus iar suma disponibilă va fi mai importantă”, spune Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă.

     

    * tineri cu vârsta între 18 şi 35 de ani.

  • Volumul de prime brute subscrise în primele nouă luni de ING Asigurări de Viaţă a ajuns la 408,2 milioane lei

    La finalul lunii septembrie 2013, fondurile facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – aveau 127.216 (1) participanţi, în creştere cu peste 15% faţă de aceeaşi perioadă din 2012 (sursa: ASF).

    Din totalul clienţilor care au încheiat o pensie facultativă în 2013, 65% au ales unul dintre cele două fonduri din administrarea ING (calcule ING pe baza statisticilor ASF).

    Valoarea activelor nete administrate de cele două fonduri facultative ING era de 356,48(1) milioane lei la sfârşitul trimestrului trei din 2013, în creştere cu 38% faţă de intervalul similar din 2012. Astfel, la finalul lunii septembrie a.c., ING deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 47,5%(1) (sursa: ASF). 

    În ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi pentru fondurile de pensii facultative oferite de ING, contribuţia medie la fondul ING Activ în primele nouă luni a fost de 92,06 RON (în creştere cu aproape 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2012), iar la ING Optim de 101,53 RON (plus 16% faţă de intervalul ianuarie-septembrie 2012).

    De la lansare (2007) şi până la finalul lunii septembrie 2013, fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut o performanţă anualizată de 8,65%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, a înregistrat o performanţă anualizată de 9,33%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,21% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă: “în primele nouă luni din 2013 am dezvoltat noi produse mizând pe o abordare personalizată pentru segmente de clienţi bine delimitate: asigurarea pentru femei UNA de la ING şi NEXT. (…) încheiem şi acest interval cu rezultate pozitive: o creştere de 6% a portofoliului de asigurări de viaţă comparativ cu primele nouă luni din 2012 şi o majorare cu 15% a numărului de participanţi pe segmentul de pensii facultative.

    Observăm că primele nouă luni din 2013 au adus dublarea numărului de persoane care au ales să contribuie la o pensie facultativă alături de angajatorii lor în cadrul contractelor cu contribuţie mixtă. Această evoluţie este îmbucurătoare şi demonstrează că angajaţii încep să conştientizeze necesitatea unui astfel de beneficiu extra-salarial.”

    În primele nouă luni ale anului 2013, ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 13,6 milioane lei, comparativ cu 13,1 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Pe segmentul de pensii obligatorii, ING administra în beneficiul clienţilor săi active nete de 4,8 miliarde de lei la sfârşitul primelor nouă luni din 2013.

    La sfârşitul primelor nouă luni din 2013, fondul de pensii administrat privat ING cumula active nete de 4,8 miliarde lei (1), în creştere cu 44,3% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul aceleiaşi perioade din 2012. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lunii septembrie a.c., în funcţie de active, era de 37,57%(1) (sursa: ASF) din piaţa pensiilor private obligatorii.

    La aceeaşi dată ING avea 1.750.960 participanti în Pilonul II, dintre care 97,3% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    Contribuţia medie pe participant la fondul de pensii administrat privat ING a fost de 81,5 lei în primele nouă luni din 2013, în creştere cu 21% faţă de acelaşi interval din 2012.

    De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul lunii septembrie 2013, fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 11,99%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,7% (sursa: calcule ING/APAPR, pe baza statisticilor ASF).

    Raluca Ţintoiu, director general ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat privat (în curs de aprobare de către Autoritatea de Supraveghere Financiară): ”Peste 85% dintre respondenţii unei cercetari recente apreciază că valoarea pensiei de stat nu le va fi suficientă, iar 94% cred că este riscant să se bazeze exclusiv pe pensia de stat.

     

    CIFRE CHEIE (1)

    Asigurări de viaţă          Ian.-Sep.  2013            Ian.-Sep.  2012

    Active financiare în administrare* (mld. lei)        2,3       2,1

    Prime brute subscrise* (mil. lei)             408,2   407,5

    Beneficii plătite pentru pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate în perioada de raportare  (mil. lei)     86            69

    Prima bruta medie pentru contractele încheiate în perioada de raportare (lei)      1.566   1.582

    Pensii facultative – Pilon 3

    Active nete* (mil. lei)    356,5   258,3

    ING Activ        86,9     65,8

    ING Optim       269,5   192,5

    Număr de participanţi*             127.216           113.349

    ING Activ        31.197 28.159

    ING Optim       96.019 85.190

    Pensii obligatorii – Pilon 2

    Active nete* (mld. lei)   4,8       3,3

    Participanţi* (mil.)         1,75     1,72

    Conturi goale* (%)       2,7       3

    *la sfârşitul perioadei de raportare