Inflaţia preţurilor de producător din Bulgaria a avansat cu 42,5% anual în iulie, cel mai rapid avans din istorie, urmând după o accelerare deja record de 41,4% în iunie, potrivit Budapest Business Journal.
În termeni lunari, preţurile de producător au urcat cu 3,8%, după o majorare de 3,4% în mai.
Aştepţi inflaţie? Atunci va fi inflaţie. Aşteptările inflaţioniste generează inflaţie, pentru că angajaţii, aşteptându-se în continuare la creşteri de preţuri, solicită măriri salariale. Măririle salariale, la rândul lor, creează inflaţie, pentru că stimulează consumul, arată teoria economică. Beata Javorcik, economista-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), spune, într-un interviu în exclusivitate, că cei care au trecut prin hiperinflaţie nu uită şi tind să se aştepte la inflaţia mare. Cât de complicată este ieşirea din spirala inflaţionistă pentru România, care a văzut inflaţie şi de 300% în anii ’90?
În economiile emergente, inflaţia poate fi mai greu de îmblânzit decât în economiile avansate. Amintiţi-vă de hiperinflaţia din anii ’90. Cercetările academice arată că dacă întâmpini o inflaţie de 10%, se uită. Dar dacă întâmpini o hiperinflaţie de-a lungul vieţii, această amintire rămâne”, a spus Beata Javorcik, economista-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Originară din Polonia, ea aminteşte că în România anilor ’90, cel puţin în prima parte a decadei, inflaţia putea fi să urce şi la 300% în anumite luni, ceva ce astăzi pare de neimaginat. Abia în 1997 Banca Naţională a României a redus inflaţia la o rată anuală de „numai” 41%, după ce, în 1997, rata anuală a inflaţiei a fost de 151%. O astfel de „traumă” colectivă, cum este hiperinflaţia, explică Beata Javorcik, ajustează aşteptările consumatorilor. Astfel, aşteptările inflaţioniste cresc mult mai mult într-o ţară ca România şi generează inflaţie la rândul lor. „Deci, asta înseamnă că oamenii ar putea avea mai multe şanse să-şi ajusteze aşteptările inflaţioniste. Şi odată ce aşteptările inflaţioniste sunt decuplate de ţintele băncii centrale, este mult mai greu să reduci inflaţia”, spune ea, în interviu, acordat cu ocazia unei vizite în România pentru o conferinţă organizată de BERD şi de Camera de Comerţ Română pentru Diversitate (Romanian Diversity Chamber of Commerce), o organizaţie nonprofit fondată de casa de avocatură Dentons, împreună cu mai multe companii care sunt prezente în România.
În cadrul interviului, Beata Javorcik a vorbit despre spirala inflaţionistă din România şi din regiune, despre implicaţiile sociale şi economice ale războiului din Ucraina, dar şi despre reconstrucţia Ucrainei de după război şi despre evoluţia economiei României. Ea a fost numită economistă-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare în 2019 pentru un mandat de trei ani, iar în vara aceasta a primit încă un mandat. Doctor în economie la prestigioasa universitate americană Yale, în prezent deţine un post de profesor titular la catedra de economie a Universităţii Oxford, activitate pe care a suspendat-o pe perioada exercitării funcţiei la BERD. Pieţele emergente sunt afectate mai puternic de inflaţie decât economiile avansate şi din alte motive, spune ea. Pentru că oamenii sunt mai săraci, ei cheltuiesc o parte mai mare din veniturile lor pentru nevoi precum încălzirea caselor şi hrană. În Germania, o gospodărie medie cheltuieşte 7% din buget pe plăţile de utilităţi. În România, 25%. „Cum ar trebui să fie creionate politicile legate de această provocare a oamenilor care nu au suficienţi bani pentru a plăti încălzirea sau pentru a-şi plăti creditele? Abordarea corectă este legată de transferuri către gospodăriile mai sărace. Ceea ce vedeţi că se întâmplă, în schimb, este că guvernele iau măsuri generale. Deci scazi taxele la alimente, TVA-ul la combustibil”. Soluţia este protecţia socială, explică ea, dar pentru cei care au nevoie. Pentru că prin măsuri generale, beneficiind toată lumea de acestea, doar se generează mai multă inflaţie. „Protecţie socială. Aceasta este calea. Dar, în schimb, ceea ce vedem în multe ţări, este că guvernele ajută pe toată lumea, reduc taxele. Şi asta înseamnă că nu facem niciun progres, pentru că şi mediile mai bogate beneficiază.” Despre criza economică în România şi în Europa Centrală şi de Est (ECE), Beata Javorcik spune că, pe datele actuale, nu se pune problema, dar situaţia este foarte complicată. Mai mult, dacă războiul va continua şi dacă Rusia sistează livrările de gaze către Europa, toată recuperarea economică de după pandemie se va evapora. „Cred că ţările din regiune se confruntă cu consecinţe mari din cauza războiului. Şi aş numi-o o situaţie economică foarte provocatoare, ştiţi, foarte provocatoare. Deci, dacă războiul va continua mai mult şi dacă livrările de gaze naturale către Europa sunt întrerupte, atunci ne-am aştepta să vedem ca redresarea post-COVID să fie eliminată.”
Cum se prezintă România în faţa acestor provocări? Care sunt breşele din economie? Calitatea instituţiilor şi deficitul de cont curent, răspunde economista-şefă a BERD. „Unul dintre punctele slabe este guvernarea, deci calitatea instituţiilor. Acum vedem asta în toate ţările post-comuniste. Un punct de presiune în România este balanţa externă. Deficitul de cont curent, care este foarte mare.” Există şi oportunităţi pentru economia românească, iar cea mai importantă este apartenenţa la Uniunea Europeană: „Apartenenţa la UE este cea care oferă stimulente pentru efectuarea reformelor. Dacă aveţi o ancoră externă care poate da direcţie reformei, este mult mai uşor să o implementaţi.” De asemenea, adaugă ea, şi relocarea lanţurilor de producţie dinspre Asia spre Europa este o oportunitate pentru România. Această tendinţă a început după ce pandemia a arătat că producţia prea departe de piaţa de desfacere este o vulnerabilitate, iar companiile vor să aducă producţia mai aproape de Europa de Vest. Cu această ocazie, România, dar şi alţi competitori regionali ca Polonia sau Ungaria, este pe lista investitorilor. „Pentru a beneficia de această oportunitate, trebuie să creaţi un mediu care să promoveze, care să faciliteze investiţiile firmelor. Trebuie să stimulaţi firmele să investească, astfel încât să îşi dezvolte capacitatea de a produce. Acest lucru poate fi realizat de investitorii autohtoni. Dar este importantă şi atragerea investiţiilor străine directe, pur şi simplu pentru că firmele multinaţionale au reţele de distribuţie.” Ce poate face România astfel încât să beneficieze la un nivel optim de aceste tendinţe? Lipsa corupţiei, infrastructura bună şi buna funcţionare a serviciilor publice sunt ingredientele cheie, este de părere Javorcik. „Şi acum situaţia actuală adaugă încă una, care este accesul la energie regenerabilă. Cred că Europa se angajează în planurile sale ambiţioase de a se decarboniza. Accesul la energie regenerabilă va deveni un avantaj competitiv.”
Reconstrucţia Ucrainei după război
„BERD operează în Ucraina de 30 de ani. Am fost cel mai mare investitor instituţional. Am investit aproximativ un miliard de dolari pe an şi cea mai mare parte din aceştia, 70% , au fost direcţionaţi către sectorul privat. Sperăm să jucăm un rol central în reconstrucţia Ucrainei”, spune Beata Javorcik, întrebată despre cum se va implica BERD în reconstrucţia Ucrainei după război.BERD este într-o poziţie foarte bună pentru a ajuta Ucraina, continuă ea, având în vedere experienţa mare pe care o are instituţia în finanţarea economiei private. „De asemenea, acordăm multe împrumuturi pentru promovarea tranziţiei verzi. Deci suntem bine poziţionaţi să ajutăm Ucraina, să ajutăm Ucraina postbelică să se angajeze într-o tranziţie verde.” Ucraina este devastată economic în acest moment şi dimensiunea exactă a dezastrului încă nu se cunoaşte. Cu toate acestea, există indicii şi cel mai bun peste consumul industrial de energie electrică, care a scăzut substanţial. „Au avut loc lupte militare, la un moment dat, pe teritoriul care a generat 60% din PIB-ul Ucrainei în 2019. Aşa că asta vă da deja o idee despre cât de mult a tulburat războiul economia. Înţeleg că între 30 şi 50% dintre firme au redus sau oprit consumul de energie electrică, care este un bun indicator al activităţii economice.” De asemenea, 10% dintre locuitori au migrat din ţară, iar 15% sunt deplasaţi intern: este o mare perturbare. Ne aşteptăm ca economia să scadă cu 30% în acest an.” Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este o instituţie financiară fondată în 1991 şi este deţinută de 71 de ţări şi de Uniunea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). Deşi este o bancă deţinută de actori guvernamentali, segmentul principal pentru care BERD acordă împrumuturi este reprezentat de sectorul privat.
Atât Germania, cât şi Norvegia sunt unele dintre economiile dezvoltate care se confruntă cu perturbări ale vieţii de zi cu zi din cauza acţiunilor sindicale, o tendinţă deja observată în Marea Britanie, a declarat pentru Reuters principalul analist al Verisk Maplecroft, Torbjorn Soltvedt.
Cel mai recent raport al Verisk privind indicele său de tulburări civile a constatat că peste 50% din cele aproape 200 de ţări acoperite au înregistrat o creştere a riscului de mobilizări în masă între al doilea şi al treilea trimestru din 2022, cel mai mare număr de naţiuni de când firma a publicat indicele în 2016.
Pe lista ţărilor cu cea mai mare creştere preconizată a riscului se află Bosnia şi Herţegovina, Elveţia şi Olanda, potrivit raportului publicat vineri.
“Pe parcursul iernii, nu ar fi o surpriză dacă unele dintre naţiunile dezvoltate din Europa vor începe să vadă forme mai grave de tulburări civile”, a spus Soltvedt.
Războiul pe care Rusia îl duce în Ucraina începând cu 24 februarie a accelerat creşterea preţurilor la alimente, care au atins un nivel record istoric în februarie şi din nou în martie. Preţurile la energie au crescut, de asemenea, puternic. “Şi avem încă o parte din repercusiunile pandemiei COVID care mai au efecte, cu întreruperile existente în lanţul de aprovizionare”, a adăugat analistul-şef Jimena Blanco.
Secetele devastatoare şi nivelurile scăzute ale apei legate de schimbările climatice în multe părţi ale lumii au exacerbat preţurile la alimente şi energie.
Mauritius, Cipru şi Ucraina au înregistrat cea mai mare creştere a tulburărilor sociale în trimestrul al treilea faţă de trimestrul al doilea, iar Rusia se află pe locul şapte şi Norvegia pe locul al treisprezecelea al listei.
„Mai sunt şanse să evităm o rată a inflaţiei de 25%? Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu … Atenţie… 52,3%, în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021. După aceste date, rata inflaţiei pentru bunurile de consum doar printr-o minune nu ajunge la 25%. BNR si MF au multe de explicat (câteva mii de angajaţi plătiţi cu salarii cu cel puţîn 30% mai mari decât în sectorul privat): preţurile pe piaţă internă au crescut cu 67,43 (!!!) în timp ce pe piaţă externă doar cu 25,87%”, scrie pe Facebook Florin Cîţu.
Fostul premier afirmă că, „mai simplu, rata inflaţiei mare vine din interior, nu din exterior”.
„Povestea avansată oficial este alta. Dacă BNR şi MF ar dori o rată a inflaţiei mică, atunci rata inflaţiei scade imediat. Dar nu pare că vor asta”, conchide Cîţu.
Preţurile elveţiene au crescut cu 3,5% în august, peste valoarea de 3,4% din iulie — deja cea mai mare din ultimele trei decenii — şi cu mult peste ţinta de inflaţie de 2% a Băncii Naţionale Elveţiene, a raportat Bloomberg.
Comparativ, inflaţia din zona euro se află la 9,1%, cu mult peste cea a naţiunii alpine.
Săptămâna trecută, preşedintele Băncii Naţionale Elveţiane, Thomas Jordan, a avertizat că presiunile asupra preţurilor au devenit mai ample, susţinând că o inflaţie mai mare ar poate persista în anii următori. Banca centrală urmează să ia în considerare o nouă creştere a ratelor dobânzilor la reuniunea din 22 septembrie. Oficialii au crescut deja ratele cu jumătate de punct în luna iunie — convinşi parţial de inflaţia ridicată.
În zona euro, inflaţia a accelerat la un nou maxim istoric, aducând un argument în plus pentru care Banca Centrală Europeană trebuie să ia în considerate o majorare agresivă de dobânzi în şedinţa de săptămâna viitoare, scrie Bloomberg.
Preţurile de consum din bloc au urcat cu 9,1% în august faţă de aceeaşi lună a anului trecut, peste aşteptările medii ale economiştilor ce indicau 9%.
Cel mai rapid urcuş al preţurilor de la introducerea monedei euro din urmă cu peste două decenii îi va determina pe strategii din Frankfurt să caute un echilibru delicat: dobânzile trebuie majorate suficient pentru a împinge inflaţia înapoi către ţinta de 2%, dar nu atât de sus încât să sufoce orice avânt economic rămas pe fondul temerilor privind o posibilă întrerupere a livrărilor de gaze ruseşti în această iarnă.
Întrebarea acum este dacă noile date sunt suficiente pentru a determina BCE să majoreze dobânzile cu 75 de puncte bază. O astfel de majorare a fost aplicată de banca centrală americană (Fed) de două ori deja, deşi oficialii BCE avertizează împotriva urmării unei căi similare în condiţiile în care Europa se pregăteşte de recesiune.
Şase membri ai consiliului guvernator al băncii au declarat public că cred că o majorare de peste 50 de puncte bază ar trebui discutată, pieţele punând probabilitatea unei majorări cu 75 de puncte la peste 60%. Alţi oficiali au pledat pentru precauţie, însă. Philip Lane, economist-şef al băncii, a îndemnat recent pentru un „pas constant“ al majorărilor pentru minimizarea riscului de perturbări, în timp ce Fabio Panetta, membru al boardului executiv al BCE, a declarat că o economie în încetinire va ajuta la temperarea inflaţiei.
În SUA, numărul posturilor vacante şi un indicator al încrederii consumatorilor au depăşit aşteptările, relevând soliditatea cererii gospodăriilor şi a pieţei muncii, ce riscă să susţină presiunile inflaţioniste şi sporind probabilitatea ca Fed-ul să decidă o a treia majorare de 75 de puncte bază a dobânzilor.
Indicatorul privind încrederea consumatorilor a urcat la un maxim pe trei luni, semnalând de asemenea planuri mai ferme de achiziţii de electrocasnice şi autovehicule.
Între timp, numărul locurilor de muncă vacante a crescut în mod neaşteptat la 11,2 milioane în iulie, aproape de un nivel record.
Combinate, cele două cifre indică cerere solidă de forţă de muncă şi cerere rezistentă din partea gospodăriilor, chiar în condiţiile în care bancherii centrali ameircani apasă mai tare pe frânele politicii monetare. În lipsa unei încetiniri a cheltuielilor consumatorilor şi o temperare a presiunilor salariale, lupta Fed-ului cu inflaţia va deveni şi mai dificilă.
Investitorii înclină acum către o nouă majorare de 75 de puncte bază a dobânzilor.
Încrederea economică în zona euro a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimiul an şi jumătate, deoarece inflaţia bate record după record, iar livrările limitate de energie împing regiunea mai aproape de o recesiune, a raportat Bloomberg.
Indicatorul economic al Comisiei Europeane a scăzut la 97,6 în august faţă de 99 în luna precedentă, au arătat datele de marţi. Analistii chestionati de Bloomberg se asteptau la o scadere la 98.
Scăderea încrederii economice se simte şi în industrie şi servicii, deoarece penuria de energie pune în pericol producţia, creşte preţurile şi reduce cererea. În timp ce sentimentul consumatorilor a revenit în mod neaşteptat în august de la un minim record, gospodăriile sunt mai pesimiste cu privire la viitor decât au fost în timpul pandemiei.
Având în vedere că activitatea din sectorul privat a scăzut pentru a doua lună la rând, unii analişti spun că regiunea este deja în recesiune. Declinul este determinat în mare parte de industria prelucrătoare, care este cea mai expusă scăderii livrărilor de gaze naturale din Rusia. Germania, cea mai mare economie a Europei, este deosebit de afectată.
Criza energetică stimulează inflaţia în continuare. Se aşteaptă ca datele din zona euro, care urmează să fie anunţate miercuri, să reflecte încă un record istoric al creşterii preţurilor în luna august.
Acest lucru a determinat Banca Centrală Europeană să majoreze ratele dobânzilor cu încă jumătate de punct la reuniunea de săptămâna viitoare, unii oficiali susţinând o creştere şi mai abruptă.
În Polonia, peste 70% din rechizitele şcolare s-au scumpit, potrivit Warsaw Business Journal.
Un sondaj realizat de UCE Research şi Hiper-Com Poland relevă că dintre produsele care s-au scumpit, două categorii pot fi identificate: articolele bazate pe materiale sintetice şi cele pe bază de hârtie.
„Unul dintre cei mai mari producători de materiale plastice este China şi din 2020 se înregistrează o creştere acelerată a costurilor logistice. În plus, producţia acestora necesită un volum ridicat de energie, care se scumpeşte. Preţul hârtiei, între timp, creşte constant de mulţi ani. În plus, condiţiile economice şi politice actuale au dus la aproape o dublare a acestuia la începutul anului curent“, arată Julita Pryzmont de la Hiper-Com Poland.
În Ungaria, costul hainelor noi reprezintă cea mai mare povară pentru bugetul familiilor, relatează Budapest Business Journal. Din punct de vedere al finanţării, familiile se bazează în principal pe veniturile lunare proprii, însă unele în împrumută în perioada începutului de an şcolar.
În cadrul unui sondaj realizat recent de Hungarian Bankholding, 65% dintre participanţi au indicat că hainele şi încălţămintea reprezintă cele mai semnificative cheltuieli pentru familii, urmate de rechizite şi mai apoi finanţarea activităţilor de după şcoală, cum ar fi activităţile sportive şi lecţiile suplimentare.
Tot în Ungaria, un liceu a cerut ajutor financiar părinţilor pentru a-şi putea plăti utilităţile, scrie Daily News Hungary. Şcoala cere părinţilor o sumă unică de 101.302 forinţi (248,5 euro).
Între timp, părinţii spanioli au în faţă cele mai mari cheltuieli de început de an şcolar din ultimii cinci ani în 2022, notează Euractiv.
Din cauza inflaţiei, familiile vor plăti 405 euro pe elev în medie în acest an, cu 4,7% mai mult decât anul trecut, aceasta fiind cea mai semnificativă creştere anuală din ultimii cinci ani. Preţul rechizitelor a crescut cu 8% faţă de 2021. Creşterea ar fi şi mai mare în lipsa eforturilor şcolilor publice, care decid ce cărţi trebuie să cumpere părinţii, alegându-le pe cele mai ieftine.
În Belgia, rechizitele s-au scumpit cu 40% în acest an, potrivit Brussels Times.
Preţul rechizitelor de bază a urcat dramatic în ultimele luni din cauza inflaţiei record şi impactului războiului din Ucraina.
În SUA, numărul părinţilor care-şi permit cumpărăturile de început de an şcolar fără probleme a scăzut semnificativ din cauza inflaţiei şi retragerii stimulentelor acordate în timpul pandemiei, scrie USA Today.
Suma medie cheltuită pe copil a crescut cu 8%, până la 661 dolari faţă de 2021 şi cu 27% faţă de 2019. Un sondaj recent arată că 42% dintre părinţii cu copii la şcoală plănuiesc să se împrumute pentru a-şi acoperi cheltuielile de început de an şcolar.
Potrivit Financial Times, Isabel Schnabel, membru al consiliului executiv al BCE, şi François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franţei, au declarat sâmbătă că politica monetară europeană va trebui să rămână strictă pentru o perioadă lungă de timp.
Declaraţiile oficialilor BCE de la reuniunea bancherilor centrali din întreaga lume au făcut ecou celor ale preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care a promis recent că va „întreţine o politică monetară aspră” pentru a înlătura inflaţia.
Ritmul creşterii preţurilor a ajuns la un nivel nemaivăzut de zeci de ani în multe economii avansate ale Europei.
„Este probabil ca băncile centrale să se confrunte cu o rată de sacrificiu mai mare în comparaţie cu anii 1980”, a declarat Schnabel.
Inflaţia din zona euro este de aşteptat să atingă nivelul record de 9% în august, când cele mai recente date vor fi publicate miercuri.
BCE a încheiat luna trecută opt ani de rate negative ale dobânzilor prin creşterea ratei depozitelor cu jumătate de punct procentual, depăşind indicaţiile anterioare. Unii membri ai consiliului de conducere, format din 25 de persoane, cer o creştere a ratei cu 0,75 puncte procentuale la şedinţa din 8 septembrie.
Schnabel, un fost profesor german de economie care s-a alăturat consiliului BCE la începutul anului 2020, este una dintre cele mai influente voci ale băncii centrale în materie de politică monetară, în calitate de şef al operaţiunilor de piaţă. Ea a avertizat că „presiunile economice actuale alimentează un proces inflaţionist care devine din ce în ce mai greu de controlat”.
Aşteptările inflaţioniste sunt în creştere în rândul analiştilor, dintre care mulţi se aşteaptă ca preţurile să continue să crească peste ţinta de 2% a BCE, a spus Schnabel, adăugând că, în cele din urmă, credibilitatea instituţiei este puternic ameninţată în funcţie de măsurile acesteia”.
Încrederea investitorilor în euro a atins cel mai mic nivel de când pandemia a lovit Europa în urmă cu mai bine de doi ani, din cauza creşterii riscului unei recesiuni generate de preţurile record la energie, scrie Financial Times.
Creşterea pariurilor faţă de scăderea euro reflectă, de asemenea, optimismul asupra dolarului american, care a fost stimulat de semnalele Rezervei Federale a SUA – întărite vineri de preşedintele său Jay Powell – privitoare la continuarea majorării ratelor dobânzilor pentru a face faţă inflaţiei crescânde.
Pe lângă ameninţarea recesiunii, Europa se confruntă şi cu creşterea bruscă a preţurilor. La reuniunea anuală a bancherilor centrali de la Jackson Hole din acest weekend, Isabel Schnabel, membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene, şi François Villeroy de Galhau, guvernatorul băncii centrale franceze, au avertizat că politica monetară va trebui să rămână strictă pentru o perioadă lungă de timp în Europa.
Euro a scăzut deja cu 15%, coborând sub valoarea dolarului în ultimul an. Săptămâna trecută, a atins cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, deoarece preţurile angro la gaze şi electricitate au crescut la maxime istorice în Europa, din cauza temerilor că Rusia va limita aprovizionarea cu energie.
„Euro în acest moment este pur şi simplu o funcţie a şocului energetic european”, a declarat Mark McCormick, şeful global al strategiei valutare la TD Securities. „Cel mai important factor pentru următoarele două săptămâni implică ceea ce se întâmplă cu Nord Stream 1 [conducta din Rusia] şi creşterea preţurilor la gaz.”
Creşterea preţurilor la gazele naturale i-a determinat pe investitori să reevalueze cât de mult ar putea persista inflaţia ridicată şi cât de puternic ar putea afecta economia zonei euro, deoarece sectoare importane, de la producţia de îngrăşăminte, până la fabricarea sticlei, avertizează că preţurile ridicate ale gazului limitează producţia.
David Adams, şeful strategiei G10 FX la Morgan Stanley, a declarat că pariurile privitoare de scăderea euro reflectă, de asemenea, rolul dolarului ca „un port sigur într-o furtună violentă”, precum şi faptul că Statele Unite nu sunt la fel de expuse crizei gazului.
Scăderea euro alimentează inflaţia, crescând preţul importurilor, inclusiv al energiei. Economiştii se aşteaptă ca preţurile de consum din zona euro să fi crescut cu o rată record de 9% până în luna august.
Unii factori de decizie BCE au propus să accelereze ritmul creşterii ratelor pentru a controla inflaţia, spunând că ar trebui să ia în considerare o creştere de 0,75 puncte procentuale la reuniunea din 8 septembrie, în timp ce alţi oficiali susţin că va fi necesar un „sacrificiu” mai mare decât în timpul episoadelor anterioare de înăsprire a politicii monetare.
Un risc pentru investitorii care pariază împotriva euro este că „fluxul de bani” de lungă durată din Europa destinat investiţiilor în SUA şi în alte regiuni s-ar putea inversa în următoarele şase până la 12 luni, pe măsură ce BCE creşte ratele, făcând obligaţiunile din zona euro mai atractive.
Cu toate acestea, Jane Foley, şeful Strategiei valutare la Rabobank, a declarat că „opiniile investitorilor cu privire la euro devin din ce în ce mai asemănătoare cu cele ale pieţei pentru lire sterline”, deoarece comercianţii privesc dincolo de creşterile aşteptate ale ratelor dobânzilor şi se concentrează în schimb pe perspectivele sumbre pentru zona euro şi Marea Britanie.