BusinessMagazin

Tag: Google

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS

    + Reţelele de socializare Facebook, YouTube, Twitter, dar şi Microsoft au anunţat formarea unui grup de lucru la nivel mondial pentru eliminarea conţinutului online cu caracter terorist. Presiunea politică asupra reţelelor de socializare a creat perspectiva unor reglementări noi la nivel european. Până acum doar Germania a propus un proiect de lege care prevede amenzi de până la 50 de milioane de euro pentru reţelele care nu elimină rapid mesajele agresive.

    + 23% dintre elevii de clasa VIII-a au picat examenul, faţă de 25% anul trecut. Numărul mediilor de 10 s-a dublat (467). |n Bucureşti doar 10% dintre elevii care au susţinut examenul au picat Evaluarea Naţională.

    + Singura casă tradiţională cu acoperiş de paie încă locuită din Sălaj a fost inclusă pe lista monumentelor istorice. Casa are vechime de un secol şi jumătate şi proprietara ei, în vârstă de 92 de ani, nu are urmaşi şi nici rude.

    + Google renunţă la citirea conţinutului Gmail pentru difuzarea de reclame personalizate. De acum încolo, cine doreşte să primească reclame personalizate va trebui să permită Google acces la conţinutul mailurilor sale. Gmail are peste 1,2 miliarde de utilizatori la nivel mondial.

    + Fuxing, un tren capabil să atingă o viteză de 400 kilometri pe oră, a circulat pentru prima dată pe o linie feroviară între Beijing şi Shanghai. Trenul poate menţine o viteză constantă de croazieră de 350 kilometri pe oră. Superman
    ar fi invidios!

    + Inteligenţa artificială va creşte PIB-ul global cu aproape 16.000 de miliarde de dolari până în 2030, potrivit unui raport al PwC. Aproape jumătate din acest câştig economic va merge în direcţia Chinei, unde se preconizează că inteligenţa artificială va da un impuls economiei de 7.000 de miliarde de dolari în următorii 13 ani. America de Nord se poate aştepta la o creştere de 14,5% a PIB-ului, adică un plus de 3.700 de miliarde de dolari.

    + Lungmetrajul ”Scurtcircuit“, regizat de Cătălin Saizescu, a fost premiat la Festivalul de Film de la Shanghai. Filmul a câştigat premiul pentru realizări artistice remarcabile.


    DOWNS

    – Nivelul mărilor a crescut în ritm accelerat din anii ’90 până în prezent pe fondul unor valori ale temperaturilor din ce în ce mai mari care au accentuat fenomenul de dezgheţ al calotei glaciare a Groenlandei. Rata anuală de creştere a nivelului mărilor a atins 3,3 milimetri în 2014, de la 2,2 mm în 1993.

    – Intercapital Invest, una dintre cele mai mari companii independente de brokeraj din România, se retrage de pe piaţă după 22 de activitate. Compania a recomandat clienţilor să-şi transfere con-turile către Tradeville.

    – Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici va creşte cu până la 8% de la 1 iulie din cauza preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.

    – Numărul accidentelor mortale pe străzile din România a ajuns la 1.931 în 2016, mai mult decât dublul mediei din Uniunea Europeană, potrivit Băncii Mondiale. Numărul accidentelor este în creştere, ajungând la 95 de morţi la un milion de locuitori. De asemenea, costul accidentelor rutiere sunt estimate la 1,2 miliarde de euro pe an.

    – Sorin Alexandrescu a fost condamnat definitiv la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul de şantaj Antena Group- RCS&RDS. |n acelaşi dosar, Dan Voiculescu a fost achitat.

    – Investiţiile totale ale statului (din buget, din fonduri UE şi din împrumuturi) sunt în primele cinci luni din 2017 cele mai mici din ultimii zece ani. Aşadar în primele cinci luni investiţiile au scăzut cu 54% faţă de perioada similară din 2016, în timp ce cheltuielile au crescut cu 16% faţă de perioada de anul trecut.

    – GoldenEye, un nou ransomware, infectează companii şi instituţii din România şi din regiune. Acesta criptează datele utilizatorilor, apoi solicită recompensă. Ucraina a fost lovită cel mai tare: banca centrală din Ucraina, Ukrenergo, companie de electricitate, aeroportul internaţional din Kiev, compania aeronautică Antonov şi două oficii poştale au fost afectate.

  • Marissa Mayer, vedeta Google care a uscat Yahoo de bani

    UPDATE: La aproape un an de la anunţul prin care Verizon îşi dezvăluia intenţiile de cumpărare a companiei Yahoo, tranzacţia a fost finalizată marţi pentru suma de 4,48 miliarde de dolari. Marissa Mayer, CEO-ul Yahoo încă din anul 2012, a anunţat că se va retrage din funcţie, primind o compensaţie de 23 de milioane de dolari. De asemenea, ca parte a acordului, Yahoo îşi va schimba numele în Altaba.

    Marissa Mayer a plecat în 2012 de la Google, unde era al 20-lea om ca importanţă şi unde lucra de la 24 de ani, pentru a deveni CEO-ul Yahoo, compania rivală. A fost chemată acolo pentru a aduce un suflu nou echipei de management şi pentru a redresa unul din pionierii industriei internetului. N-a contat că avea prea puţină experienţă financiară. La Google s-a ocupat mai mult de produse – imaginea aceea simplistă a paginii de căutare sau a Gmail este ideea ei  – , dar era evident o persoană dedicată şi avea experienţa transformării unui start-up într-o companie colosală. S-a angajat la Google când acesta avea şanse de supravieţuire de doar 2%. A fost fascinată de echipa de acolo. A avut chiar şi o aventură romantică foarte discretă cu fondatorul Larry Page.

    La Yahoo a fost primită cu braţele deschise. Acum, compania îşi vinde operaţiunile de bază către Verizon, renunţând la platforma de poştă electronică, la platforma de ştiri şi la produsul de social media Tumblr, pentru 4,8 miliarde de dolari. Activele rămase sunt valoroase: o participaţie de 15% la gigantul de comerţ online chinez Alibaba şi o participaţie de 35% la Yahoo Japan, un parteneriat cu banca Softbank. Aceste active valorează câteva zeci de miliarde de dolari.  
    Însă Yahoo nu mai este ce-a fost. La prima vedere, misiunea lui Mayer a eşuat. Mulţi i-au cerut schimbarea. În timpul mandatului ei, Yahoo a fost lovită de două dintre cele mai mari sustrageri de date confidenţiale din istorie. Clienţii pentru publicitate, pâinea şi sarea pentru afacerile companiei, au fugit la Google, Facebook şi la alţi rivali. Personalul Yahoo s-a micşorat cu aproape 50%.

    Cu toate acestea, compania a răsplătit-o pe Mayer, acum în vârstă de 42 de ani, cu echivalentul a 900.000 de dolari pe săptămână, o sumă impresionantă chiar şi pentru Silicon Valley. Acesta a fost salariul în cash al noului CEO al Apple Tim Cook pentru anul de debut 2011. Îşi merită Marissa Mayer banii? The New York Times i-a disecat remuneraţia, iar ce a găsit este, aşa cum sunt multe lucruri la Yahoo, ”surprinzător de complicat“. Mayer beneficiază de structura des întâlnită a pachetelor de remunerare ale executivilor cu care aceştia nu pierd niciodată, dar şi de efectele a două  investiţii făcute în urmă cu mult timp de unul dintre fondatorii Yahoo, Jerry Yang.

    Iar în funcţie de criteriul de bază al Wall Streetului, preţul acţiunilor, executiva îşi merită fiecare bănuţ pe care l-a primit. Cotaţiile acţiunilor companiei s-au triplat cât timp Mayer a fost la conducere. După vânzarea de 4,5 miliarde de dolari către Verizon, acţionarii vor avea o companie de investiţii cu acţiuni de 57 de miliarde de dolari la Alibaba şi Yahoo Japan.
    Remuneraţia doamnei Mayer constă în cea mai mare parte în acţiuni şi opţiuni pe acţiuni, ceea ce înseamnă că nu a fost mai privilegiată decât alţi acţionari.

    ”Singurul criteriu la care te poţi referi atunci când evaluezi o companie pe o perioadă lungă de timp este valoarea primită de acţionari“, spune David Wise, analist la Korn Ferry Hay Group, o firmă de consiliere salarială pentru companii. ”În ultimii cinci ani, acţionarii Yahoo nu ar fi putut-o duce mai bine.“

    Mai mult decât majoritatea executivilor, Mayer a muncit pentru aceşti acţionari. Se poate spune că ea a fost angajată de un manager de fonduri de hedging, Daniel S. Loeb, care l-a concediat pe predecesorul ei şi a câştigat trei locuri în boardul Yahoo în 2012. Loeb era interesat în mod deosebit de găsirea unei modalităţi de deblocare a valorii participaţiei Yahoo la Alibaba, care se transforma deja vizibil într-una dintre cele mai importante companii de internet din China. El a presat boardul să recruteze o stea ca Mayer pentru a readuce entuziasmul într-o companie care mergea pe arătură de ani de zile.
    Când eforturile iniţiale ale Marissei de a revigora operaţiunile Yahoo şi de a separa acţiunile Alibaba au eşuat, un alt manager de fonduri de hedging, Jeffrey C. Smith de la Starboard Value, a condus o campanie pentru înlăturarea CEO-ului. Smith a câştigat în cele din urmă patru locuri în board pentru a putea menţine presiunile.

    Lui Mayer i s-a dat mai multă atenţie decât majorităţii directorilor executivi din Silicon Valley, în parte din cauza imaginii de superfemeie pe care şi-a cultivat-o într-o industrie dominată de bărbaţi: specialistă în cibernetică instruită la Stanford şi manager neobosit, care încă scrie coduri, pentru distracţie, în timp ce creşte trei copii, având şi timp să poarte cu eleganţă rochii imaginate de Oscar de la Renta. Cât timp a fost la Google s-a zvonit că firma i-a dedicat o echipă personală de PR. Mayer a iubit publicitatea, iar ziariştii au îndrăgit-o. 

    ”A fost un CEO atractiv şi foarte vizibil care încerca săaducă o stare de entuziasm şi încredere la Yahoo“, povesteşte Martha Josephson, partener la firma de recrutare Egon Zehnder, care a ajutat-o pe Mayer să-şi găsească mai mulţi dintre directorii ei de top. ”Oricât de grea era treaba, ea nu făcea pauză. Dacă ar fi fost un om urât, ar fi eroină.“ Într-un interviu pentru Bloomberg, Mayer s-a lăudat că la Google muncea câte 130 de ore pe săptămână şi reuşea acest lucru programându-şi fiecare detaliu al vieţii sale. De altfel, colegii săi spun, unii ca reproş, este obsedată de detalii. Un designer faimos, Doug Bowman, şi-a dat demisia din cauza acestei obsesii.

    Pe 16 iulie 2012, ziua în care a fost angajată la Yahoo, preţul acţiunilor companiei era de 15,65 dolari. În prezent, cotaţiile depăşesc 50 de dolari. În ceea ce priveşte valoarea acţiunilor, performanţa Yahoo le depăşeşte pe cele ale unor companii venerabile de tehnologie cum ar fi Microsoft, Oracle şi Cisco Systems. Un concurent la fel de puternic este Alphabet, compania-părinte a Google. Mayer a profitat la fel de mult ca oricare alt acţionar. La încheierea tranzacţiei cu Verizon, câştigul pe hârtie al lui Mayer este de aproximativ 239 milioane de dolari, potrivit unor calcule ale Equilar, un furnizor de date privind remuneraţiile executivilor.

    Astfel de structuri de compensaţii care se bazează puternic pe acţiuni sunt standardul în America corporatistă, unde consiliile de administraţie caută să alinieze stimulentele financiare ale executivilor cu profiturile acţionarilor.
    Pentru a o ademeni pe Mayer de la Google şi pentru a acoperi ce ar pierde prin renunţarea la pachetele compensatorii de acolo, boardul Yahoo i-a oferit un acord de angajare lucrativ.

    Ea a primit iniţial un stoc limitat în valoare de 35 de milioane de dolari şi opţiuni pe acţiuni în valoare de 21 de milioane de dolari, bazate pe preţurile acţiunilor Yahoo din 2012, la care se adaugă un salariu în numerar şi bonusuri. Deşi a renunţat la o parte din aceste câştiguri din acţiuni pentru că nu a reuşit să atingă obiectivele de performanţă, creşterea preţului acţiunilor acoperă cu vârf şi îndesat pierderile. În ultimii ani, ea a primit noi compensaţii în acţiuni.

    Totuşi, cea mai mare parte a banilor Marissei Mayer a venit în cele din urmă din câştigurile aduse de investiţiile în Alibaba şi Yahoo Japan, asupra cărora ea nu avea prea mult control. Datorită unei investiţii din 2005, Yahoo a deţinut o participaţie de 24% la Alibaba, astăzi cea mai importantă companie de comerţ online din China.

     

  • Distruge Google piaţa reclamelor online ?

    Începând din 2018, Chrome, browserul Google, va bloca automat anumite reclame. Astfel, Chrome va filtra reclamele care au fost considerate “inacceptabile” de către Coaliţia pentru Reclame mai bune, o asociaţie cu zeci de membrii printre care şi Interactive Advertising Bureau, conform Business Insider.

    Google numeşte această funcţie ad filter, nu ad blocker, pentru că, spun ei, nu vor fi blocate toate reclamele, ci le vor elimina doar pe cele intruzive, care compromit  experienţa utilizatorilor. Clipurile video care pornesc automat şi interstiţialele care acoperă tot ecranul sunt două exemple de tipuri de reclame care vor fi blocate în curând de Chrome.

    “Anumite reclame strică experienţele oamenilor şi îi fac să folosească programe de ad blocker, iar ad blockingul este o ameninţare asupra ecosistemului digital, afectează site-urile cu conţinut de calitate”, spune reprezentantul Google, Scott Spencer.

    Publisherii nu văd cu ochi buni vestea Google deoarece astfel motorul de căutare capătă şi mai multe putere, decizând astfel ce fel de reclame vor fi afişate. Google Chrome deţine aproximativ 60% din piaţă.

  • Distruge Google piaţa reclamelor online ?

    Începând din 2018, Chrome, browserul Google, va bloca automat anumite reclame. Astfel, Chrome va filtra reclamele care au fost considerate “inacceptabile” de către Coaliţia pentru Reclame mai bune, o asociaţie cu zeci de membrii printre care şi Interactive Advertising Bureau, conform Business Insider.

    Google numeşte această funcţie ad filter, nu ad blocker, pentru că, spun ei, nu vor fi blocate toate reclamele, ci le vor elimina doar pe cele intruzive, care compromit  experienţa utilizatorilor. Clipurile video care pornesc automat şi interstiţialele care acoperă tot ecranul sunt două exemple de tipuri de reclame care vor fi blocate în curând de Chrome.

    “Anumite reclame strică experienţele oamenilor şi îi fac să folosească programe de ad blocker, iar ad blockingul este o ameninţare asupra ecosistemului digital, afectează site-urile cu conţinut de calitate”, spune reprezentantul Google, Scott Spencer.

    Publisherii nu văd cu ochi buni vestea Google deoarece astfel motorul de căutare capătă şi mai multe putere, decizând astfel ce fel de reclame vor fi afişate. Google Chrome deţine aproximativ 60% din piaţă.

  • Distruge Google piaţa reclamelor online ?

    Începând din 2018, Chrome, browserul Google, va bloca automat anumite reclame. Astfel, Chrome va filtra reclamele care au fost considerate “inacceptabile” de către Coaliţia pentru Reclame mai bune, o asociaţie cu zeci de membrii printre care şi Interactive Advertising Bureau, conform Business Insider.

    Google numeşte această funcţie ad filter, nu ad blocker, pentru că, spun ei, nu vor fi blocate toate reclamele, ci le vor elimina doar pe cele intruzive, care compromit  experienţa utilizatorilor. Clipurile video care pornesc automat şi interstiţialele care acoperă tot ecranul sunt două exemple de tipuri de reclame care vor fi blocate în curând de Chrome.

    “Anumite reclame strică experienţele oamenilor şi îi fac să folosească programe de ad blocker, iar ad blockingul este o ameninţare asupra ecosistemului digital, afectează site-urile cu conţinut de calitate”, spune reprezentantul Google, Scott Spencer.

    Publisherii nu văd cu ochi buni vestea Google deoarece astfel motorul de căutare capătă şi mai multe putere, decizând astfel ce fel de reclame vor fi afişate. Google Chrome deţine aproximativ 60% din piaţă.

  • Măsura surprinzătoare luată de Google împotriva reclamelor

    Începând din 2018, Chrome, browserul Google, va bloca automat anumite reclame. Astfel, Chrome va filtra reclamele care au fost considerate “inacceptabile” de către Coaliţia pentru Reclame mai bune, o asociaţie cu zeci de membrii printre care şi Interactive Advertising Bureau, conform Business Insider.

    Google numeşte această funcţie ad filter, nu ad blocker, pentru că, spun ei, nu vor fi blocate toate reclamele, ci le vor elimina doar pe cele intruzive, care compromit  experienţa utilizatorilor. Clipurile video care pornesc automat şi interstiţialele care acoperă tot ecranul sunt două exemple de tipuri de reclame care vor fi blocate în curând de Chrome.

    “Anumite reclame strică experienţele oamenilor şi îi fac să folosească programe de ad blocker, iar ad blockingul este o ameninţare asupra ecosistemului digital, afectează site-urile cu conţinut de calitate”, spune reprezentantul Google, Scott Spencer.

    Publisherii nu văd cu ochi buni vestea Google deoarece astfel motorul de căutare capătă şi mai multe putere, decizând astfel ce fel de reclame vor fi afişate. Google Chrome deţine aproximativ 60% din piaţă.

  • Au trăit doi ani într-o rulotă, în parcarea companiei pentru care lucrau

    Cu sprijinul ofiţerilor de securitate din campus, cuplul a reuşit să locuiască într-o rulotă vreme de doi ani. Astfel au reuşit să economisească 80% din venituri. “La început ofiţerii de pază au înconjurat rulota, iar apoi le-am explicat că vrem să locuim aici,” povesteşte Kara D’Andrea.
     
    Soţul său, Pete, spune că pe vremea când locuiau în campus la Google aveau mai mereu musafiri. “Oamenilor le plăcea să vină pe la noi, cred ne simpatizau mulţi.”
     
    Cum au ajuns să locuiască într-o rulotă? “Locuiam în Chicago şi am hotărât să plecăm într-o super aventură, aşa că am vândut tot ce deţineam.”
    Kara D’Andrea povesteşte că tatăl său a fost, la acea vreme, consternat de ideea celor doi.
     
    Cei doi tineri au transformat o rulotă într-un spaţiu de locuit foarte simplu, folosind soluţii ieftine şi la îndemână. “Folosim o saltea de la Ikea pe post de pat”, explică Pete D’Andrea. Rulota pe care au cumpărat-o cu 1.900 de dolari este însă foarte veche, iar componentele de schimb, în caz că se strică ceva, sunt greu de găsit.
     
    “În momentul în care am decis să renunţăm la viaţa în Chicago, Pete tocmai terminase un MBA şi am hotărât să mergem oriunde se găseşte o slujbă bună”.
     
    De când au adoptat acest stil de viaţă, la care recunosc că nu le-a fost uşor să se adapteze, mai cu seamă din pricina spaţiilor meschine, au reuşit însă să economisească 80% din venituri. 
     
    “Acum iubesc acest stil de viaţă, avem multe amintiri legate de felul în care am trăit aici. Stresul unei ipoteci este mult mai mare”, spune Kara D’Andrea.

  • De ce a trăit acest cuplu într-o rulotă în parcarea companiei pentru care lucrau timp de doi ani

    Cu sprijinul ofiţerilor de securitate din campus, cuplul a reuşit să locuiască într-o rulotă vreme de doi ani. Astfel au reuşit să economisească 80% din venituri. “La început ofiţerii de pază au înconjurat rulota, iar apoi le-am explicat că vrem să locuim aici,” povesteşte Kara D’Andrea.
     
    Soţul său, Pete, spune că pe vremea când locuiau în campus la Google aveau mai mereu musafiri. “Oamenilor le plăcea să vină pe la noi, cred ne simpatizau mulţi.”
     
    Cum au ajuns să locuiască într-o rulotă? “Locuiam în Chicago şi am hotărât să plecăm într-o super aventură, aşa că am vândut tot ce deţineam.”
    Kara D’Andrea povesteşte că tatăl său a fost, la acea vreme, consternat de ideea celor doi.
     
    Cei doi tineri au transformat o rulotă într-un spaţiu de locuit foarte simplu, folosind soluţii ieftine şi la îndemână. “Folosim o saltea de la Ikea pe post de pat”, explică Pete D’Andrea. Rulota pe care au cumpărat-o cu 1.900 de dolari este însă foarte veche, iar componentele de schimb, în caz că se strică ceva, sunt greu de găsit.
     
    “În momentul în care am decis să renunţăm la viaţa în Chicago, Pete tocmai terminase un MBA şi am hotărât să mergem oriunde se găseşte o slujbă bună”.
     
    De când au adoptat acest stil de viaţă, la care recunosc că nu le-a fost uşor să se adapteze, mai cu seamă din pricina spaţiilor meschine, au reuşit însă să economisească 80% din venituri. 
     
    “Acum iubesc acest stil de viaţă, avem multe amintiri legate de felul în care am trăit aici. Stresul unei ipoteci este mult mai mare”, spune Kara D’Andrea.

  • Ce sumă a primit de la Google studentul care a deţinut domeniul google.com pentru 1 minut

    Sanmay Ved, studentul care a deţinut domeniul de internet google.com pentru un minut, a primit 12.000 de dolari de la gigantul din Sillicon Valley, informează Boston Globe.

    Tânărul căuta domenii libere pe Google Domains când a observant că google.com era disponibil. A plătit 12 dolari şi a intrat în posesia domeniului. Nu-I venea să creadă, comanda a fost verificată, plată efectuată şi chiar a primit un mail de confirmare a achiziţiei. A fost un moment de bucurie scurt. Un minut mai târziu, un alt mail a sosit în care era înştiinţat că achiziţia domeniului a fost anulată

    Ved nu a cerut o recompense financiară pentru că a descoperit această vulnerabilitatea în sistem, dar Google i-a oferit o recompensă financiară chiar şi aşa. Suma ininţială a fost mai mica, dar cei de la Google au decis să dubleze suma când au aflat că Sanmay Ved a donat recompense către o asociaşie caritabilă.
     

  • ICEEfest incepe in trei saptamani

    iCEE.fest s-a extins, ajungând la 6 scene plus o zonă outdoor, si la 12 linii de conţinut (Disruption, eHealth, VR&AR, Content, eCommerce, AdTech, Marcom, Smart Homes, Fin Tech, Creativity, Startups si Entertainment – concerte live, spectacole de standup comedy si prezentări amuzante).

    Majoritatea companiilor globale, începând cu Google si Facebook, continuând cu The New York Times, Shazam, Yahoo, Lad Bible, AOL si mulţi alţii (peste 120 de nume, în total) vor fi la Bucuresti în 15 si 16 iunie.

    Evenimentul va fi deschis pe 15 iunie, la 9.30, de Dragos Stanca, founder, ICEEfest. Pe lista de invitati se numara Constantine Kamaras, Chairman of the Board of Directors, IAB Europe; Odysseas Ntotsikas, Founder and Managing Director, Think Digital Group; Meagan Lopez, Global Digital Business Director, The New York Times; Jan Jirsa, Brand Engagement Director CEEMEA, LEGO; Ela Moraru, Country Business Development Manager, Google; Catalina Ionescu, Client Partner eCommerce CEE, Facebook; John Wittesaele, EMEA President, Xaxis; Chris Skinner, independent consultant and author, TheFinancer.

    Mai mulţi speakeri cunoscuţi din domenii diverse vor urca pe scenele festivalului: Shafi Ahmed – primul chirurg care a folosit realitatea virtuală într-o operaţie, Dave Birss – creativul care îmbină muzica si neuromarketingul, Chris Skinner – expert global în impactul tehnologiei în transformarea sistemului financiar-bancar sau Alex Khan – cea mai influentă persoană în social media din Germania si mulţi alţii.

    „După 5 ani de la lansarea conceptului, festivalul a ajuns la maturitate iar anul acesta avem cea mai apropiată ediţie de ce se doreste a fi iCEE.fest, ca proiect”, spune Dragos Stanca, fondator.

    O dată cu lansarea agendei din acest an, organizatorii au anunţat si mai multe tipuri de bilete, dedicate anumitor categorii profesionale sau doar pentru una din cele două zile ale festivalului.

    Biletele încă disponibile pot fi achiziţionate de pe site-ul oficial, iCEEfest.com.

    Studenţii si elevii interesaţi beneficiază de 50% discount la toate categoriile de bilete iar 10% din valoarea încasărilor va fi donată proiectului Copăceni Tech House, menit să ajute copiii cu boli grave să se bucure de cele mai noi tehnologii.

    Festivalul are loc în 15 si 16 iunie, la cinematograful din cadrul Băneasa Mall, în parteneriat cu Orange. Printre partenerii iCEE.fest 2017 se mai numără XAXIS, BCR, Volkswagen si Carrefour.