Tag: extindere

  • Provita investeşte 250.000 de euro în deschiderea celei de a patra unităţi medicale în Bucureşti

    Pacienţii vor beneficia de o clinică modernă, dotată cu aparatură performantă pentru chirurgia obezităţii, chirurgie plastică şi chirurgie toracică şi de o echipă medicală profesionistă, specializată în Europa şi Statele Unite. Noul centru medical ambulatoriu oferă servicii pentru 14 specialităţi, printre care: neurochirurgie, oncologie, hematologie, endocrinologie, pneumologie, neurologie, psihiatrie şi psihologie.

    Clinica a fost dotată cu aparatură performantă în valoare de peste 150.000 de euro, potrivit lui Ovidiu Palea, directorul general Provita.

    Serviciile în noua clinică sunt asigurate de o echipă formată din peste 20 de medici specializaţi în clinici din străinătate.

    În 2017, Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita a avut venituri de 20 de milioane de lei, în creştere cu 170% faţă de anul precedent, pe fondul investiţiilor în serviciile oferite. În total, în cadrul clinicilor Provita s-au făcut, anul trecut, peste 43.000 de consultaţii, în creştere cu 70% faţă de 2016. În prezent, în cele patru unităţi medicale Provita lucrează peste 200 de medici.

    Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita deţine o reţea extinsă de unităţi medicale din care mai fac parte Clinica Provita, Centrul Medical Provita şi Clinica de Imagistică Provita.

    Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita este singurul din România specializat în tratarea afecţiunilor coloanei vertebrale prin intervenţii minim invazive, precum şi prin intermediul infiltraţiilor ghidate fluoroscopic sau ecografic în articulaţie, ablaţie cu radiofrecvenţă, disectomie edoscopică şi epiduroscopie.

     

  • Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă privind parteneriatul public privat

    ”Ordonanţa de urgenţă privind parteneriatul public privat a fost aprobată în şedinţa de guvern. Textul legii privind parteneriatul public privat conţinea anumite paralelisme legislative, erori de definire, anumite dispoziţii neclare, aşadar a fost necesară această ordonanţă de urgenţă care rezolvă foarte multe dintre problemele din acest domeniu”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.

    El a mai spus că OUG prevede că că parteneriatul public privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun care va aparţine patrimoniului partenerului public.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod galben de VÂNT, extins. Judeţele aflate sub avertizarea meteorologilor

    Potrivit ANM, până la ora 15.00, sunt sub cod galben judeţele Vaslui, Bacău, Vrancea, Galaţi, Iaşi, Ialomiţa, Brăila şi Buzău.

    În zonele menţionate se vor semnala intensificări locale ale vântului care vor atinge la rafală viteze de 60 km/h, izolat 70 km/h.

    Meteorologii au emis un cod galben de vânt valabil până la ora 15.00, în judeţele Vaslui, Bacău, Vrancea, Galaţi şi Iaşi.

  • IFN-ul Agricover Credit a acordat în 2017 credite fermierilor în valoare de 1,37 miliarde lei

    Agricover Credit IFN, instituţie financiară dedicată finanţării agriculturii româneşti a acordat anul trecut plasamente în valoare de 1,37 miliarde lei fermierilor români şi a realizat un profit operaţional de 29,6 milioane lei, în creştere cu 19% faţă de anul 2016.

    “În anul 2017 am acordat finanţare în valoare de 1,37 miliarde lei unui număr de 2350 fermieri care fac agricultură profesionistă. Creşterea remarcabilă a volumului de credite acordate confirmă faptul că agricultura românească este în plină dezvoltare, iar fermierii au nevoie de soluţii de creditare specializate şi inovatoare care să le permită aplicarea celor mai noi tehnologii şi extinderea fermelor.” a declarat Robert Rekkers, Directorul General al Agricover Credit IFN.

    Rata creditelor neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile a fost de 1,55%, menţinându-se la un nivel foarte bun, mult sub valoarea medie a sistemului bancar românesc. 

    Numărul clienţilor activi a crescut cu 22% faţă de anul anterior şi a avut la bază extinderea portofoliului de clienţi micro (sub 100 hectare),  mici şi mijlocii (segmentul clienţilor 100-400 hectare). Agricover Credit a dezvoltat produse speciale pentru aceste segmente de clienţi, puse la dispoziţie prin intermediul unor echipe comerciale dedicate care se deplasează direct la fermă.

  • O familie din Fundu Moldovei a făcut de la zero o afacere de 1.000.000 de euro învăţată de la bătrânii satului

    „Între pereţii abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viaţă reţetele moştenite de la Moş Toader şi am dat gust bucăţilor de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia şi Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiţiei de măcelari transmise din strămoşi. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producţie, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Bucureşti, pe calea Floreasca, cât şi o pensiune axată pe promovarea tradiţiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro. în 2015, afacerea a avut o cifra de afaceri de 1,3 milioane de euro cu un profit de peste 83.000 de euro, potrivit informaţiilor de pe siteul Ministerului de Finanţe.

    De la unitatea de producţie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după reţete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiţionale organizate în Bucureşti şi în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar şi în Capitală.

    „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiţionale din ţară, în care se găsesc costiţa hătuită, chişca tradiţională şi cârnaţii din busuioc, dar şi zacusca de hribi, dulceţuri de afine şi merişoare şi alte specialităţi din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienţii pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiţionale şi-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie şi clădiri de birouri.

    Delia Baciu vorbeşte despre clienţii lor ca despre oameni care vor să ştie ce mănâncă, sunt curioşi să afle reţeta şi povestea ingredientelor, cât şi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozităţi, s-au extins în 2012 şi în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiţia bucovineană cu atracţiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătraţi. „Oaspeţii de la pensiune sunt în mare parte clienţii de la magazin care vor să se bucure de tradiţie, de natură şi de alimentaţie sănătoasă.“

    Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienţii lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcţie de preţ şi făceau comparaţii cu marfa producătorilor industriali, cu preţuri mai mici şi termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte şi spre produsele tradiţionale, înţelegând diferenţele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentaţia sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.

    Iar în ce priveşte efervescenţa afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiţionale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiţionale, iar această nişă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulţi producători din toate zonele ţării care mizau pe tradiţie în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradiţional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiţionale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiţii punctuale care îngreunează obţinerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune şi că au fost primii producători de carne ce au obţinut acest atestat.

     

  • UniCredit Bank anunţă 60 de noi absolvenţi ai cursurilor pentru antreprenori şi extinderea programului în Timişoara şi Cluj-Napoca

    Timp de 4 zile, antreprenorii au participat la cursuri intensive susţinute de către peste 20 de mentori, profesionişti din domenii relevante mediului de afaceri.

    Înscrierile pentru ediţiile următoare ale Academiei Minţilor Creative, din Bucureşti, dar şi din ţară, sunt deschise pe http://romanianstories.ro/academia-mintilor-creative.

    Cursanţii acestei ediţii au fost antreprenori creativi la început de drum, dar şi cu afaceri existente, pe care îşi doresc să le extindă. Afacerile acestora vizează domenii variate: de la design şi dezvoltare de produs la IT&C, producţie foto-video, galerii de artă, organizare de evenimente, bucătărie vegetariană, arhitectură sau hoteluri pentru animale de companie.

    Academia Minţilor Creative este un program de educaţie financiară şi antreprenorială organizat de UniCredit Bank. Alături de platforma Romanian Stories, Barometrul Minţilor Creative (prima cercetare din România asupra obstacolelor şi perspectivelor antreprenorilor creativi), Miercurea Minţilor Creative, Ghidul 24/7 şi Pachetul Creativ, Academia face parte din platforma UniCredit Bank de susţinere a industriilor creative din România.

  • La sfârşitul lunii aprilie, Lidl va inaugura un nou magazin în Baloteşti

    Unitatea va dispune de o zonă de relaxare pentru angajaţi, un spaţiu pentru servirea mesei, bucătărie, vestiare şi o terasă situată la etaj, cu lumină şi ventilaţie naturală, precum şi o sală destinată studiului individual, dotată cu aparatura necesară pentru e-learning, pentru angajaţi.  

    Magazinul va avea o suprafaţă de de vânzare de 1.400 mp şi peste 140 de locuri de parcare. În cadrul magazinului vor lucra în jur de 20 de angajaţi.  

  • REWE investeşte anul acesta 80 de milioane de euro în România. Spre ce vor fi direcţionate investiţiile grupului german

    „Mai avem de făcut 58 de remodelări, de finalizat extinderea depozitului de la Turda, care va fi gata undeva pe la mijlocul anului, avem în continuare planificate deschideri de magazine, achiziţii de terenuri”, descrie Gross direcţiile principale de investiţii. Compania mizează pe o extindere agresivă, în contextul în care, până în 2025, când  şi-a fixat obiectivul de a ajunge la cel puţin 400 de unităţi, valoarea investiţiilor va ajunge până la 565 de milioane de euro, potrivit directorului general al companiei.

    REWE România a raportat o cifră de afaceri de aproape 3 miliarde de lei anul trecut, cu 5% mai mult în comparaţie cu 2016. Pentru divizia Penny Market, creşterea înregistrată a fost de 17% mai mult în comparaţie cu anul anterior. Compania continuă să investească în piaţa de retail din România în contextul unei politicii de expansiune pe termen lung. Anul trecut, grupul a investit peste 482 milioane de lei în modernizarea şi extinderea reţelei, ajungând astfel la un număr de 221 de magazine şi 3 centre logistice.

    “Anul 2017 a fost foarte bun pentru noi, iar cifrele vorbesc de la sine despre evoluţia companiei. Pentru Penny Market am înregistrat o creştere cu 17% a cifrei de afaceri în comparaţie cu 2016, am crescut constant şi ne-am extins reţeaua în 2017 cu 26 de magazine, iar acest plan de creştere anual cu câte 20-25 rămâne în continuare valabil. Vom investi în România şi vom dezvolta business-ul nostru aici astfel încât în 2025 să ajungem la 400 de magazine. Rezultatele financiare reprezintă veşti bune atât pentru angajaţii noştri, cât şi pentru clienţi, de aceea le mulţumim pentru încredere şi pentru că aleg magazinele noastre pentru cumpărăturile zilnice”, a declarat Daniel Gross, directorul general REWE România.

    Penny Market şi-a mărit şi numărul de angajaţi: în anul 2017, lucrau în total 4.300 de angajaţi în companie, cu 8% mai mult în comparaţie cu anul 2016. În prezent, vârsta medie în echipă este de 33 de ani. Penny Market a intrat pe piaţa din România din anul 2005, având o politică de achiziţii axată pe sortimente de la producători regionali şi colaborări cu producători locali. În prezent, Penny Market se numără printre companiile cu peste 60% de produse furnizate local.

     

  • Veste uriaşă pentru România: Începem producţia de avioane la Cluj

    Noua aeronavă cu două locuri, de 750 de kg, combină performanţele legate de zbor cu un cost eficient şi poate fi folosită atât de şcolile de pilotaj, cât şi de piloţi particulari. Preţul propus de producător este de 175.000 Euro

    Sonaca Aerospace Transylvania produce déjà component pentru aeronave Airbus A320, în colaborare cu grupul francez. De la finele lui 2018, SAT va participa şi la producţia de prototipuri pentru noua rachetă Ariane 6.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Farmec a ajuns anul trecut la afaceri de 45,8 milioane de euro

    Pentru 2018, a fost stabilit un program investiţional de peste 11 milioane lei (2.4 milioane de euro), mare parte din aceasta fiind alocată proceselor de retehnologizare şi modernizare a producţiei, dar şi dezvoltării reţelei magazinelor de brand, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, potrivit reprezentanţilor companiei.

    „Businessul Farmec a crescut constat, pe fondul expansiunii susţinute şi dezvoltării portofoliului propriu, în conformitate cu ultimele tendinţe din domeniul cosmetic, dar adaptate pieţei locale. An de an, am atins noi ţinte de dezvoltare, care ne-au reconfirmat statutul de lider local al acestui sector. Suntem primul şi singurul producător român de cosmetice care dispune de o reţea proprie de magazine de brand şi, după dublarea numărului de spaţii în 2017 (de la 11 la 21 de centre naţionale), ne propunem să deschidem alte 10 magazine în 2018, în toată ţara. Bazându-ne pe un plan sănătos de investiţii şi pe un model propriu de business, anul 2017 a fost unul curajos din punct de vedere strategic, fiind anul în care am lansat primele game pe 2 segmente de piaţă noi pentru Farmec – cosmeticele de lux şi cosmetica decorativă”, a declarat Mircea Turdean, Director General Farmec.

    Creşterea cu  peste 9% a Farmec din 2017 s-a datorat mai multor factori: modernizarea şi extinderea portofoliului, pătrunderea pe noi segmente de piaţă, dar şi evoluţia semnificativă atât a reţelei magazinelor de brand Farmec şi Gerovital, cât şi a platformei online.

    Vânzările din magazinul online s-au ridicat la peste 7.1 milioane lei (1.5 milioane Euro), în creştere cu circa 23% faţă de anul 2016. Dezvoltarea zonei de e-commerce a fost asigurată de strategia de marketing digital, care a vizat o serie de modificări comerciale şi de funcţionalitate, dar şi extinderea ofertei produselor disponibile.

    Traficul de clienţi din centrele comerciale fizice şi magazinul online s-a aflat, de asemenea, pe un trend ascendent. Cu un total de peste 120.000 de vizitatori ai magazinelor de brand în 2017, valoarea medie a bonului de cumpărături a fost dublată anul trecut. În ceea ce priveşte platforma online, a fost înregistrată o medie de 5.000-6.500 de clienţi lunari, iar valoarea medie a coşului de cumpărături a fost de 150 de lei (32 Euro).

    Farmec S.A. Cluj-Napoca este cel mai mare producător de cosmetice cu capital 100% românesc. Compania comercializează produsele din portofoliu în aproximativ 30 ţări.

    În martie 2018, reţeaua de magazine de brand deţinute de Farmec cuprindea 8 magazine Farmec, amplasate în Cluj-Napoca, Arad, Braşov, Sibiu, Târgu-Mureş şi Timişoara şi 13 magazine Gerovital care se găsesc în Cluj-Napoca, Bucureşti (3 magazine), Constanţa, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Suceava, Iaşi, Piatra Neamţ, Galaţi şi Râmnicu Vâlcea.