Aceştia fac parte din aşa-numita categorie NEET (acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training”) şi reprezintă unul dintre indicatorii cei mai importanţi ai pieţei muncii, având în vedere că statele încearcă, prin politici guvernamentale, să reducă ponderea tinerilor din această categorie.
Tag: elevi
-
O statistică dramatică: Piaţa muncii plânge după angajaţi, dar peste 370.000 de tineri nici nu lucrează şi nici nu învaţă
Aceştia fac parte din aşa-numita categorie NEET (acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training”) şi reprezintă unul dintre indicatorii cei mai importanţi ai pieţei muncii, având în vedere că statele încearcă, prin politici guvernamentale, să reducă ponderea tinerilor din această categorie.
-
“Perlele” la Evaluarea Naţională 2017, proba scrisă la limba română: “Când ţie lene să vorbeşti pui linie”, sinonimul cuvântului “melodie” este “muzicuţă”
După corectarea lucrărilor la limba română, profesorii au descoperit că şi anul acesta, elevii care au susţinut evaluarea naţională s-au întrecut în greşeli, mulţi dând dovadă de dezinteres faţă de primul examen important din viaţa lor.
De exemplu, un elev a considerat că “principalul mod de descriere este naraţiunea. Autorul exprimă sentimentul de admirare pentru vară”.
Elevii au avut de scris şi sinonime ale unor cuvinte care apar în poezia “Ploaia” de Magda Isanos. Un absolvent de gimnaziu a scris că sinonimul cuvântului “melodie” este “muzicuţă”, iar altul a explicat că “în poezie este povestit un tablou cu arhaisme”.
-
“Perlele” la Evaluarea Naţională 2017, proba scrisă la limba română: “Când ţie lene să vorbeşti pui linie”, sinonimul cuvântului “melodie” este “muzicuţă”
După corectarea lucrărilor la limba română, profesorii au descoperit că şi anul acesta, elevii care au susţinut evaluarea naţională s-au întrecut în greşeli, mulţi dând dovadă de dezinteres faţă de primul examen important din viaţa lor.
De exemplu, un elev a considerat că “principalul mod de descriere este naraţiunea. Autorul exprimă sentimentul de admirare pentru vară”.
Elevii au avut de scris şi sinonime ale unor cuvinte care apar în poezia “Ploaia” de Magda Isanos. Un absolvent de gimnaziu a scris că sinonimul cuvântului “melodie” este “muzicuţă”, iar altul a explicat că “în poezie este povestit un tablou cu arhaisme”.
-
Universităţile din străinătate anunţă deschiderea sesiunii de admitere în 15 minute
15 univeristăţi din Marea Britanie şi una din Olanda sunt deschise anul acesta să primească studenţi pe ultima sută de metri, adică pe cei care nu au apucat să ia o decizie legată de studiile universitare sau care vor să-şi schimbe opţiunile iniţiale. Tinerii pot aplica pentru programe de licenţă, master, MBA sau pentru programe de “foundation” dacă au nevoie de an pregătitor pentru studiile universitare clasice sau au note mai mici la Bacalaureat.
„Programele pregătitoare sau foundation, prin prisma faptului că predarea se desfăşoară în clase mici, cu mai puţini studenţi, mai multe ore de contact direct cu profesorii şi suport suplimentar pentru cunoaşterea limbii engleze, oferă garanţia progresiei în anul 1 universitar. În această perioadă se vor familiariza cu materiile de studiu, mediul şi limba.După efectuarea acestui an pregătitor, studenţii vor da un examen pentru a intra la programul clasic de studiu universitar. Pentru tinerii români este îmbucurător faptul că a crescut numărul de universităţi care vin în România pentru a face admiterea pe loc, la programele pe care le mai au disponibile. Anul trecut am avut 6 universităţi prezente la noi, iar acum vor veni în România 16 universităţi care vor face interviuri şi vor da răspunsul pe loc privind admiterea. Important de ştiut este că tinerii trebuie să fi susţinut cu succes Bacalaureatul şi să aibă un atestat de engleză B2 ”, explică Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.
Ultima sesiune unde tinerii din România pot fi admişi pentru studii în străinătate cuprinde programe diverse de la Computers, Networking and Communications Technology, Business and Finance, Fine arts, Architecture, Film, Radio and TV Studies, Tourism Management, la Oil and Gas Management şi multe altele.Reprezentanţii celor 16 universităţi vor fi prezenţi la Bucureşti pe 11 iulie la Sheraton Hotel şi îşi vor continua periplul la Timişoara, Cluj şi Iaşi pe 12, 13 şi 14 iulie.
Universităţile care vor susţine anul acesta în România procesul de admitere în 15 minute sunt: Canterbury Christ Church University, Coventry University, Keele University, Lancaster University, Middlesex University, London Brunel International College, Plymouth University International College si Plymouth University (parte a NAVITAS), Northampton University, SAE Creative Media Institute, Sheffield Hallam University, Swansea University, University of Essex, University of Sunderland, York St. John University din Marea Britanie şi HZ University of Applied Sciences din Olanda.
Cum se face admiterea doar 15 minute?
Admiterea la un program de licenţă, master, MBA sau chiar an pregătitor se poate face în maxim 15 minute în cadrul întâlnirilor care au loc în perioada 11-14 iulie la Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi. În prealabil se contactează un consultant de la IntegralEdu, care va ajuta cu pregătirea dosarului, iar de la întâlnirea cu universitatea, tinerii vor pleca pe loc cu o decizie, dacă sunt acceptaţi. “Sistemul de admitere în 15 minute se adresează şi tinerilor care au aplicat deja la o universitate în străinătate, dar care nu sunt 100% convinşi că au făcut cea mai potrivită alegere. Astfel, ei mai au o şansă să schimbe universitatea sau domeniul. În plus, aceştia pot aplica şi susţine interviuri la una sau la mai multe universităţi participante”, precizează Ana Maria Papp.
La aceasta sesiune de admitere pe loc pot avea acces şi tinerii care nu pot ajunge într-unul din cele patru orase. Aceştia pot susţine interviurile prin Skype, după ce au urmat aceleaşi proceduri de pregătire a dosarului de admitere, cu ajutorul consultanţilor IntegralEdu.
-
EVALUAREA NAŢIONALĂ 2017. Ce trebuiau să scrie elevii de clasa a VIII-a la proba de Limba şi Literatura Română
Absolvenţii de clasa a VIII-a care au susţinut, luni, proba la limba română, în cadrul evaluării naţionale, au avut de demonstrat apartenenţa la genul liric a poezie “Ploaia” de Magda Isanos şi de scris o compunere în care să prezinte o întâmplare dintr-o competiţie sportivă.EVALUAREA NAŢIONALĂ 2017. Ei au avut de rezolvat două subiecte, primul cu cerinţe legate de un fragment din poezia “Ploaia” de Magda Isanos, printre care şi redactarea unei compuneri în care să se motiveze apartenenţa la gen liric a operei. La al doilea subiect, elevii au primit un text extras dintr-o revistă, pe margina căruia au avut de răspuns la mai multe întrebări, dar şi de scris o naraţiune de 150-300 de cuvinte în care să se prezinte o întâmplarea reală sau imaginară din timpul unei competiţii sportive.‘”Am avut mari emoţii, nu mă aşteptam să pice tot genul liric, mai ales că a picat şi anul trecut. Mă aştept să iau un 10 şi sper să iau 10 şi la matematică. Pentru admiterea la liceu, mă avantaja dacă era mai mare procentajul mediei claselor V-VIII, însă dacă mă concentrez în examen şi obţin 10, nu cred că mă va dezavantaja”, a spus Irina, eleva a unei şcoli din Bucureşti. -
Profesor de economie: „Elevii de astăzi sunt nehotărâţi profesional, asociază succesul în viaţă doar cu succesul financiar“
„Elevii de astăzi sunt nehotărâţi profesional, asociază tot mai mult succesul în viaţă cu succesul financiar, cu prosperitatea materială, cu banii. Planurile de viitor ale elevilor sunt marcate de incertitudinile mediului economic, de nesiguranţa locurilor de muncă. Acest lucru este specific în special micilor oraşe şi mediului rural“, a spus Mihai Mihăescu.
De unde vine acest lucru? Cum s-a ajuns în situaţia asta?
-
Profesor de economie: „Elevii de astăzi sunt nehotărâţi profesional, asociază succesul în viaţă doar cu succesul financiar“
„Elevii de astăzi sunt nehotărâţi profesional, asociază tot mai mult succesul în viaţă cu succesul financiar, cu prosperitatea materială, cu banii. Planurile de viitor ale elevilor sunt marcate de incertitudinile mediului economic, de nesiguranţa locurilor de muncă. Acest lucru este specific în special micilor oraşe şi mediului rural“, a spus Mihai Mihăescu. El are o experienţă de 14 ani în învăţământ, a fost directorul unui liceu din Piteşti, dar şi formator de profesori. Pe parcursul anilor petrecuţi în învăţământ, profesorul a cunoscut zece generaţii de elevi.
În opinia sa, tinerii din noile generaţii sunt mult mai pragmatici comparativ cu generaţiile anterioare, astfel că, vor să obţină rezultate imediate încă de pe parcursul şcolii.
-
Sângele artificial, telefonul care se încarcă singur sau aparatul care selectează deşeurile: Ideile elevilor care ar putea folosi banii oferiţi de Guvern absolvenţilor de liceu pentru cercetare
Miercuri, în şedinţa de Guvern, Executivul a hotărât ca absolvenţii de liceu, care au obţinut rezultate bune şi foarte bune la olimpiadele naţionale şi internaţionale, să primească granturi de câteva mii de euro pentru cercetare. Liceenii sunt încântaţi de decize şi vin cu idei demne de luat în seamă.
“Dacă aş avea posibilitatea să fac cercetare, aş vrea să descopăr sau să inventez o substanţă care înlocuieşte sângele, un fel de sânge artificial pentru că sunt foarte puţini donatori la noi în ţară. Eu am fobie de ace şi cred că mulţi sunt în situaţia mea şi nu pot dona sânge. Acest lichid ar trebui să conţină exact componenţa sângelui, plasma, celule. Cred că ar ajuta tare mult spitalele un astfel de lichid. Noi suntem educaţi să donăm doar câns sunt tragedii, aşa cum s-a întămplat în cazul Colectiv”, spune Ştefan, 16 ani.
Colega lui, Alexandra, ar vrea să vină în ajutorul românilor în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor.
“Noi, în România suntem printre ultimele locuri în Europa când vine vorba despre deşeuri, cred că ar funcţiona foarte bine. Chiar dacă nu va exista un astfel de dipozitiv la un tomberon normal, din parc, de exemplu, măcar la firma care colectează deşeurile, la groapa de gunoi, să fie un aparat care să împartă toate deşeurile care vin acolo. Şi astfel, ar ajuta mai mult la reciclare”, susţine Alexandra, 16 ani.
În schimb, Ingrid se gândeşte la o invenţie care i-ar face pe adolescenţi extrem de fericiţi, un telefon care să se încarce singur.
“Mie mi-ar plăcea să inventez telefonul care se încarcă singur. Aş începe prin a pune un dispozitiv ataşat de telefonul mobil, exact cum e bateria externă, care să funcţioneze ca motorul de maşină, adică, cu cât este folosit mai mult, cu atât să se încarce mai repede. Iar, în timp, uşor, uşor, acest dispozitiv să fie incorporat în telefon. Cred că asta este problema tuturor, în ziua de azi, cu încărcatul telefoanelor şi nu oriunde te duci, găseşti o priză. Cred că ar revoluţiona un pic piaţa telefoanelor pentru că ar fi mult mai uşor pentru toată lumea”, a povestit Ingrid.
Potrivit Hotărării de Guvern, granturi primesc absolvenţi de liceu care au obţinut cel puţin o dată, pe perioada studiilor liceale, locurile 1, 2 sau 3 la olimpiadele internaţionale sau naţionale de ştiinţe şi care sunt înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ superior din România începând cu anul universitar 2017-2018.
“Grantul se acordă fiecărui candidat înmatriculat într-o instituţie de învăţământ superior acreditată din România pe întreaga durată a studiilor universitare din ciclul 1 (licenţă) şi, după caz, conform deciziei studentului, şi din ciclul 2 (masterat) şi are o valoare anuală stabilită în funcţie de performanţa obţinută de fiecare candidat. Pentru laureaţii la olimpiade internaţionale se acordă suma de 3500 de euro pe an pentru locul 1, 3000 de euro pe an pentru locul 2, 2500 de euro pe an pentru locul 3. Iar pentru laureaţii la olimpiade naţionale se acordă suma de 2500 de euro pe an pentru locul 1, 2000 de euro pe an pentru locul 2, 1500 de euro pe an pentru locul 3” , reie din Hotărârea de Guvern.
Reprezentanţti elevilor văd cu ochi buni noul ajutor financiar oferit de stat şi speră că elevii vor şi stimulaţi să înveţe mai bine şi să participe la olimpiade şi concursuri.
“Întotdeauna am militat pentru motivarea elevilor care au avut rezultate excepţionale la învăţătură şi să rămână în România pentru că este de interesul nostru ca oamenii de calitate să rămână în ţară. Nu este de ajuns să motivăm doar elevii, ci trebuie să investim foarte mult şi în tot ce înseamnă infrastructura de cercetare. Degeaba dăm bani unor oameni atâta timp cât ei nu pot să aplice ceea ce ar trebui să-şi cumpere pe banii aceştia. Trebuie să se înţeleagă ce investiţii ar trebui făcute pentru cercetare şi ce granturi ar putea să primească cercetătorii. Sunt unele dintre cele mai mari sume oferite de Guvern tinerilor şi sunt bine venite chiar dacă sunt micuţe la momentul acesta, însă orice stimulent este bun”, a declarat pentru MEDIAFAX, Vlad Ştefan, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Chiar dacă un absolvent de liceu a obţinute rezultate deosebite la olimpiade, nu este suficient pentru a intra în posesia granturilor. Hotărârea de Guvern spune că “studentul va avea obligaţia de a promova studiile universitare pe perioada grantului pentru ciclul 1 (licenţă), respectiv, pentru ciclul 2 (master) şi de a se angaja pentru o perioadă minimă de patru ani după finalizarea acestora în unităţi şi instituţii din România care fac parte din sistemul de cercetare-dezvoltare de interes naţional şi de a desfăşura activităţi CDI ca angajat al acestora”.
“Dacă ar fi să privim dintr-un punct de vedere ideal, nu cred că este normal să fie condiţii pentru că România este în Uniunea Europeană, avem o piaţă liberă şi decizia fiecărui tânăr de a sta sau de a pleca din ţara lui cred că depinde doar de el şi nu ar trebui să vină statul cu anumite constrângeri. Însă dacă ne uităm la valoarea sumelor de bani şi la interesul major pe care România îl are pentru a ţine tinerii în ţară, cred că patru ani sunt o perioadă de timp acceptabilă”, a explicat Vlad Ştefan.
Potrivit Comisiei Europene, “România este un inovator modest. Performanţa inovării a crescut până în 2010, după care a scăzut. Performanţa inovaţiei, în 2015, era la un nivel semnificativ mai mic decât în 2008. În timp, performanţa relativă s-a înrăutăţit de la aproape 50%, în 2008, la 34,4%, în 2015”.
Tot de pe site-ul Comisiei Europene reiese că imediat deasupra noastră sunt bulgarii, care au o activitate ştiinţifică cu aprope 10% mai mare decât în România. Iar înaintea Bulgariei sunt Croaţia şi Lituania cu un procent de 54%. Dintre ţările europene, Suedia investeşte cel mai mult în cercetare şi a reuşit în 2015 să urce până la 135%.
Bugetul României pentru 2017 alocă domeniului de cercetare doar 0,22% din PIB, adică, 1,76 miliarde de lei, cu 22 de milioane mai mult decât în anul precedent. Guvernanţii şi-au propus însă ca până în anul 2020, banii pentru această ramură să crească până la 1%.
-
AISB -Cele mai căutate universităţi de către absolvenţi sunt cele din Statele Unite, Marea Britanie şi Europa Continentală
”Elevii noştri sunt veniţi din toate colţurile lumii, AISB educând elevi din peste 50 de naţionalităţi. Este firesc ca opţiunea lor pentru facultate să se îndrepte către universităţile de renume de peste ocean sau din Europa. Încă de la înscrierea la AISB elevii îşi manifestă dorinţa de a studia peste hotare, la aceste instituţii prestigioase, ei fiind susţinuţi de părinţi în acest demers. Noi ne bucurăm că pregătirea pe care le-o oferim le facilitează acceptarea în aceste instituţii. Şi ne bucurăm, de asemenea, să avem elevi ce studiază acum la facultăţi de renume, pe segmentul artistic”, spune Robert Brindley, director general al Şcolii Americane.
La fel de numeroase sunt şi înscrierile pentru universităţile din Marea Britanie, acestea fiind foarte numeroase şi din partea elevilor de naţionalitate română (peste 60% dintre români se înscriu la o universitate din Marea Britanie). London School of Economics & Political Science, Lancaster University, University of Edinburgh sau Birmingham sunt doar câteva din zecile de universităţi la care elevii AISB se înscriu pentru admitere. Ultimele trei sunt printre cele care acceptă cei mai mulţi dintre elevii din România.
Trei alte universităţi de renume sunt pe lista preferinţelor absolvenţilor AISB. Este vorba de University of British Columbia din Canada, Ecole Hotelier de Laussane (Elveţia) şi Tilburg University (Olanda).
”Le suntem alături elevilor noştri în procesul de admitere la universităţile din străinătate, si acest lucru este de o importanţă reală în cadrul procesului. Mulţi dintre aceştia sunt acceptaţi cu burse şi ajung să îşi termine studiile universitare printre primii. Multi dintre ei au rezultate deosebite şi în facultate însă ceea ce este şi mai important – şi de altfel directia în care noi îi sfătuim să se îndrepte – este faptul că fac ceea ce le place”, spune Cătălina Gărdescu, director de admitere al Şcolii Americane.
Rata de admitere la universităţile din străinătate este de peste 90%. Pentru anul 2017, în topul universităţilor la care s-au înscris absolvenţii AISB se numără George Mason University, University of British Columbia şi Teesside University.
American International School of Bucharest (AISB) este cea mai veche şi mai extinsă şcoală internaţională din Bucureşti, înfiinţată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite, şi rezidentă, în prezent, în campusul construit în 2001, pe o suprafaţă de 10 hectare.