BusinessMagazin

Tag: dobanzi

  • Pensionarii sunt în pericol: Pensiile scad cu până la 10% în ţări precum Olanda, Danemarca şi Marea Britanie, iar dobânzile negative fac ravagii

    Planurile de pensii ale cetăţenilor sunt afectate de dobânzile negative din Europa şi din lume, ceea ce afectează progresiv banii încasaţi de pensionari în ţări precum Olanda, Danemarca, Marea Britanie sau Rusia, potrivit FT.

    Spre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager în metalurgie, este forţat să îşi regândească planurile după ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandeză l-a anunţat că îi va reduce pensia cu circa 10%.

    „Asta îmi provoacă mult stres. Tăierile de pensie înseamnă mii de euro pe care nu îi mai pot cheltui cu familia şi în vacanţe. Sunt foarte supărat că se întâmplă asta după ce am economisit pentru atât de mulţi ani”, spune Jansen, care s-a retras din piaţa muncii în urmă cu 17 ani.

    Însă pensionarul olandez este doar un exemplu, încât milioane de pensionari şi de oameni care economisesc în toată lumea se confruntă cu acelaşi sentiment de incertitudine ca Jansen, în contextul în care mediul cu dobânzi constant în scădere de după criza financiară face ravagii.

    În timp ce media de viaţă creşte de la an la an, pensiile au devenit o problemă politică prioritară în ţări diverse precum Rusia, Japonia şi Brazilia.

    Din ce în ce mai multe comapanii renunţă la schemele de pensii de tip „salariu final” garantat, în special în SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume în această situaţia, anunţând recent că încheie această practică de remunerare, afectând 20.000 de angajaţi.

    În Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se pregătesc să intre în grevă din cauza creşterii neaşteptate a contribuţiei la planul de pensie.

    Una dintre problemele comune în toate aceste situaţii este cea a randamentelor scăzut din obligaţiuni.

    Obligaţiunile s-au dovedit a fi o bună potrivire pentru cash flow-ul unui fond de pensii, însă decenii întregi de scădere a randamentelor pe obligaţiuni au îngreunat viaţa fondurilor de pensii şi nu au mai generat câştiguri la fel de bune.

    În contextul în care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care generează un anumit nivel de remuneraţie în planul de pensie, managerii de fonduri au fost nevoiţi să caute aceste câştiguri în acţiuni sau alte clase de active mai riscante, precum imobiliare şi private equity.

    Pieţele financiare optimiste au asigurat până acum randamente sănătoase pentru planurile de pensii. Totuşi, din cauza dezavantajelor prezentate de astfel de active pe termen lung, perspectivele de randament în perioada următoare generează anxietate.

    „Le-a luat foc casa. Iar dobânzile ar putea continua să scadă. Chiar dacă le-a luat foc casa, a fost afectat până acum primul etaj. Dar noi credem că ar putea afecta la fel de bine şi al doilea şi al treilea etaj”, spune Alex Veroude, chief investment officer în cadrul Insight Investment, care gestionează banii mai multor fonduri de pensii.

    Pe lângă faptul că aceste evoluţii afectează pensionarii simpli ca olandezul Jansen, oameni care şi-ar putea vedea pensiile tăiate, acestea au un impact şi în economie.

    Dacă oamenii economisesc mai mult din salarii pentru pensie, creşterea economică ar putea resimţi o scădere a consumului – opusul intenţiei băncilor centrale atunci când reduc dobânzile.

    Cel mai recent, banca centrală suedeză a atras atenţia cu privire la un astfel de potenţial pericol, atunci când a anunţat că va creşte dobânzile până la finalul anului pentru a ajunge înapoi la dobândă zero. Swedish Riksbank a spus că „dacă dobânzile nominale negative sunt percepute ca o stare permanentă, comportamentul agenţilor se poate schimba şi pot apărea efecte negative”.

    Ar putea exista chiar şi consecinţe sistemice. Luna trecută, FMI a avertizat în raportul anual de stabilitate financiară globală că graba fondurilor de pensii către active „ilichide” va afecta „rolul tradiţional pe care îl joacă acestea în stabilizarea pieţelor pe parcursul perioadelor de stres”, în contextul în care vor avea mai puţini bani la îndemână pentru a investi în active ieftine.

    Însă dobânzile negative nu au fost mereu prin preajmă. Christopher Ailman, chief investment officer al Calstrs – fondul de pensii al profesorilor din California, SUA, cu active de 238 miliarde dolari – îşi aminteşte că la finalul anilor 70 când şi-a luat diploma de business, conceptul de randamente sau câştiguri sub zero părea o calomnie.

    „La şcoală în cărţi scria că nu există dobânzi negative. Dar uite unde suntem”, spune Ailman.

    În mijlocul crizei financiare, mai multe bănci centrale au lucrat cu instrumente neconvenţionale pentru a stimulta economia globală odată ce dobânzile au atins nivelul zero. În primă fază, aceste măsuri au reprezentat programe de achiziţie de obligaţiuni în valoare totală de mii de miliarde de dolari, însă în 2009 banca centrală a Suediei a fost prima care s-a confruntat cu dobânzile negative.

    Mai târziu această evoluţie s-a repliat în Japonia şi restul Europei, iar goana după obligaţiuni şi titluri de stat a dus la randamente mai scăzute pe aceste active.

    Îngrijorările din ce în ce mai presante cu privire la starea economiei globale, o inflaţie supusă şi anticiparea unei politici monetare şi mai relaxate, au generat în prezent un total al datoriei cu randament negativ de circa 13.000 miliarde dolari.

    Planurile de pensii investesc într-o gamă largă de active, însă în contextul în care multe dintre pieţele de capital au ajuns la maxim istoric, perspectivele de câştig se diminuează.

    AQR Capital Management estimează că pe un portofoliu clasic de 60% acţiuni – 40% obligaţiuni, ar putea obţine un randament de doar 2,9% în medie ajustat cu inflaţia, pentru următorul deceniu, în comparaţie cu un randament mediu de 5% din 1900.

    Şi în vest, managerii fondurilor de pensii se confruntă cu aceste probleme. Perspectivele industriei sunt mai neclare ca niciodată pentru PKA, fondul de pensii din Danemarca.

    „În anumite ţări sistemul de pensii nu poate supraieţui dacă nu se schimbă lucrurile. Ori contribuie cu mai mulţi bani, ori se reduc din beneficii”, spune Peter Damgaard Jensen, şeful PKA.

     

     

     

  • Banca Transilvania a raportat un profit net de 1,4 mld. lei după nouă luni, în creştere cu 41,5%. Ömer Tetik, directorul general: Am avut un trimestru bun, cu creşteri pe creditare, tranzacţii şi operaţiuni

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa bancară româ­nească, a obţinut după primele nouă luni din 2019 un profit net de 1,38 mi­liarde de lei, în creştere cu 41,5% compa­rativ cu aceeaşi perioadă din 2018.

    Câştigul a fost influenţat de ascensiunea veniturilor în condiţiile majorării creditării cu circa 6,5% faţă de 2018, într-un context caracterizat de reluarea trendului de creştere a dobânzilor.

    Banca Transilvania avea după nouă luni din 2019 venituri operaţionale de peste 2,9  mld. lei, cu 30,6% peste nivelul încasărilor din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Planul Băncii Transilvania de a susţine economia, antreprenorii şi populaţia şi la bine, şi la greu dă roade. În continuare ne con­centrăm toate eforturile pe finanţarea Româ­niei, pe experienţa clienţilor, efi­cien­tizarea ope­raţiunilor şi pe investiţiile în teh­nologie. Am avut un trimestru bun, cu creşteri pe cre­ditare, tranzacţii şi operaţiuni“, declară Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania.

    La nivelul întregului grup Banca Transil­va­nia, profitul net a urcat după primele nouă luni până la 1,57 mld. lei.

    Soldul creditelor nete acordate de Banca Tran­silvania înregistra la finele lunii septem­brie 2019 un salt de circa 6,5% faţă de finalul anului 2018, ajungând la 38,7 mld. lei. Întreg grupul BT gestionează în România credite de 40,3 mld. lei. Creşterea creditării a influenţat ascen­siu­nea acti­velor Băncii Transilvania până la 82,2 mld. lei.

    Cotaţia acţiunilor Băncii Transilvania a înregistrat ieri o scădere de circa 0,2%, până la 2,45 lei/acţiune, iar capitalizarea băncii din Cluj a ajuns la aproape12,8 mld. lei.

    Taxa pe activele Băncii Transilva­nia, cal­cu­lată la sfârşitul primului semestru din acest an şi achitată în 25 august, a fost de 90,5 mil. lei.

  • Unde se mută banii când dobânzile sunt negative: Fondurile de pensii din Danemarca, cu active totale de 450 miliarde dolari, îşi cresc expunerea pe active imobiliare

    Fondurile de pensii din Danemarca, una dintre cele mai dezvolate pieţe pentru industria fondurilor de pensii la nivel global, îşi cresc expunerea pe active imobiliare în căutare de un refugiu care poate aduce câştiguri sigure într-un mediu cu dobânzi negative.

    Dintre cele opt cele mai mari fonduri de pensii daneze contactate de Bloomberg, şase spun că vor să îşi extindă portofoliul imobiliar şi să caute alte active alternative. Mai multe fonduri susţin că se aşteaptă ca randamentele pe obligaţiuni să rămână negative în anii următori.

    Danemarca are deja dobânzi negative de peste şapte ani, mai mult decât a stat orice altă ţară într-un astfel de mediu

    Jan Ostergaard, care supraveghează investiţiile private în cadrul Industriens Pension, un fond cu active de circa 26 miliarde dolari, spune că piaţa imobiliară este atractivă pentru că prezintă „risc scăzut” şi „câştiguri stabile”.

    Mutarea atenţiei către proprietăţi imobiliare vine în contextul în care investitorii instituţionali aşteaptă ca publicarea unui raport comandat de guvern după care se va ghida legislaţia pieţei chiriilor din Danemarca. Potrivit sursei citate, unele modele discutate includ opţiunea plafonării chiriilor, ceea ce ar înjumătăţi valoarea investiţiilor.

    Kaare Dybvad, ministrul pentru Imobiliare din Danemarca, a criticat mai mulţi investitori pentru că ar fi profitat de ceea ce el numeşte „găuri” în legislaţia actuală. Însă el a avut un discurs critic mai mult la adresa cumpărătorilor internaţionali şi a evidenţiat situaţia fondului Blackstone Group – care a investit în România în compania Superbet – după ce gigantul de investiţii a început să cumpere din ce în ce mai multe proprietăţi pe piaţa daneză în ultimii ani.

    Michael Bruhn, şeful diviziei real estate în cadrul celui de-al doilea cel mai mare jucător din Danemarca, PFA Pension, cu active de 90 miliarde dolari, spune că investiţia în imobiliare face parte din aşa-numitele core projects ale fondului. Acestea implică achiziţia de proprietăţi şi investiţia în clădiri noi care au nevoie doar de renovaţii.

    „Ne apropiem de finalul ciclului economic, iar clienţii noştri vor un risc peste medie. Noi avem apetit pentru investiţiile cu valoare adăugată”, spune Bruhn.

     

     

  • Investitorii sunt furioşi: Profiturile uneia dintre cele mai mari bănci din lume se prăbuşeşte

    Creditorul elveţian UBS a înregistrat o scădere de 16% la nivelul profitului din T3 2019, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce a cunoscut o deteriorare de 59% la nivelul câştigurilor din braţul de investiţii al băncii din cauza „unui mediu plin de provocări”, potrivit CNBC.

    Profitul net atribuibil acţionarilor pentru al treilea trimestru s-a ridicat la 1,05 miliarde dolari, în comparaţie cu 1,25 miliarde dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Astfel, veniturile operaţionale s-au ridicat la 7 miliarde de dolari, în comparaţie cu 7,5 miliarde dolari în 2018. Câştigurile pe activele tangibile au fost de 8,7%, versus 11,1% în 2018.

    UBS a mai anunţat că se aşteaptă la cheltuieli de restructurare de 100 milioane dolari în al patrulea trimestru din 2019. La fel ca şi celelalte bănci din piaţă, UBS caută moduri în care să se restructureze şi reorienteze, încât mediul cu dobânzi reduse şi chiar negative le erodează marjele de profit.

    „Mediul cu dobânzi negative persistente şi aşteptările ca stimulii monetari să continue vor afecta în mod direct câştigurile nete în comparaţie cu anul trecut. În timp ce executăm strategia, încercăm să echilibrăm investiţiile pentru a urmări creşterea, şi vrem să gestionăm activele cu eficienţă”, transmite UBS astăzi.

    Când dobânzile cresc, businessul băncilor are doar de câştigat, în contextul în care pot să crediteze investitorii la o dobândă profitabilă. Dobânzi mai scăzute restricţionează abilitatea băncii de a face profit şi pune presiune pe marjele acesteia.

    UBS a anunţat în luna august că va taxa clienţii cu 0,6% pe an pentru depozitele de peste 500.000 de euro şi cu 0,75% pentru depozitele care depăşesc nivelul de 2 milioane de franci elveţieni (1,81 mil. euro) –  cu scopul de a transfera mai departe costurile pe care le rpesupune un mediu cu dobânzi negative.

    „Întreaga industrie se confruntă cu aceeaşi provocare a dobânzilor negative, deci suntem forţaţi din păcate să transmitem mai departe o bucăţică din această durere, ceea ce înseamnă că nu trecem totul în dreptul clienţilor, dar cred că este inevitabil să facem asta şi că vom vedea şi restul industriei luând această decizie”, spune Sergio Ermotti, CEO-ul UBS pentru CNBC.

    UBS continuă să se confrunte cu probleme în braţul de investiţii şi în businessul global de wealth management. Divizia de investiţii a băncii a înregistrat un declin de 59% în T3 2019 la nivelul EBITDA.

     

     

     

  • Vrei să-ţi cumperi o casă ? Vezi ce dobânzi practică băncile din top 10 la creditele ipotecare în lei

    Piaţa imobiliară din România merge înainte, iar creditele ipotecare standard cu avans de 15% au devenit principalul mod de finanţare a achiziţiei de locuinţe, cu circa 70% din totalul finanţărilor noi, potrivit datelor BNR  Cele mai mari bănci după active percep dobânzi cuprinse între 4,8% şi 8,1% la creditele ipotecare standard în lei, însă dobânzile anuale efective (DAE) sunt mai mari.

    Dobânzile la creditele ipo­te­care în lei acordate de băncile mari pot varia în piaţa ban­cară din România şi pornesc de la 4,81%, însă la acestea se adaugă şi comisioanele şi alte costuri supli­mentare ale băncilor până se ajunge la do­bânda anuală efectivă (DAE) din contracte, potrivit unei analize realizate de ZF în baza datelor pe luna octombrie publicate pe platforma Finzoom. Analiza ia în calcul un credit standard de circa 220.000 de lei, cu dobândă variabilă, fără a se ţine cont de reducerile de dobândă care apar odată cu încadrarea în anumite condiţii, precum încasarea venitului la banca respectivă.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă în topul din România după active, practică o dobândă de 5,91% la creditele ipotecare standard cu dobândă variabilă, dobândă formată dintr-o marjă fixă a băncii de 3,25% Ă indicele de referinţă IRCC, care este 2,66% pentru luna octombrie.

    Nivelul dobânzii reper IRCC – indice introdus pe piaţa românească din luna mai 2019 – se modifică trimestrial la datele de 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie şi 1 octombrie ale anului sau în prima zi lucrătoare imediat ur­mătoare zilei de întâi a trimestrului, dacă data de întâi a trimestrului este zi nelu­cră­toare.

    BCR, a doua bancă de pe piaţa locală, practică o dobândă variabilă de 5,96%, adică IRCC Ă 3,3% la creditul standard Casa Mea. În acelaşi timp, dobânda percepută la ipo­te­care de BRD-SocGen ajunge la 6,43%, for­mată din IRCC Ă o marjă fixă a băncii de 3,77%.

    Subsidiara locală a italienilor de la UniCredit practică o dobândă de 8,1%, cea mai mare din top zece bănci mari din piaţă, potrivit datelor publicate pe platforma Finzoom, dobândă formată din IRCC şi o marjă fixă a băncii de 5,44%.

    În cazul Raiffeisen Bank, produsul standard Casa Ta are un etalon diferit la ce­rinţele ce ţin de avansul minim, în cazul cre­ditării din Capitală versus alte localităţi, pro­dusul fiind semnalat diferit. Astfel, Raif­fei­sen percepe o dobândă de 5,66%, unde se adaugă o marjă de 3% la IRCC de 2,66%, însă în cazul alegerii produsului pentru alte localităţi, cerinţa de avans minim se majorează de la 15% din valoarea imobilului, la 35%.

    Sucursala locală a olandezilor de la ING practică o dobândă de 6,01% în cazul exem­plului ales de credit, de 220.000 de lei, for­mată din IRCC Ă 3,35% în produsul credit ipotecar Avantaj Plus fără Asigurare de Viaţă inclusă. Totuşi, în cazul în care valoarea creditului este de peste 400.000 de lei, marja băncii scade la 3,05%, iar dobânda totală scade la 5,71%.

    Şi în cazul CEC Bank, singura bancă a sta­tului român din top 10, creditul ipotecar stan­dard este în două variante, astfel încât banca listează creditul ipotecar standard cu o dobândă de 4,81%, adică IRCC Ă 2,15% – ceea ce ar însemna cea mai mică dobândă  prac­ticată de băncile din top. Cealaltă va­riantă în cazul CEC Bank este pentru pro­du­sul credit imobiliar în lei, unde marja fixă a băn­cii creşte la 2,9%, iar dobânda ajunge 5,56%.

    Subsidiara locală a grupului elen Alpha Bank practică o marjă fixă de 3,45% pentru creditele ipotecare standard în lei, ceea ce înseamnă o dobândă de 6,11% după adău­garea indicelui IRCC.

    Ungurii de la OTP Bank oferă pe piaţa locală credite ipotecare la o dobândă de 5,48%, unde marja fixă a băncii este de 2,82%. În acelaşi timp, Garanti Bank Ro­mânia practică dobânzi de 6,68%, din care marja băncii este de 4,02%.

  • Care sunt băncile în care este cel mai bine să vă ţineţi banii. Vom ajunge în curând să plătim doar ca să ne ţinem banii în bancă?

    Dobânzile la depozitele la termen în lei pentru popu­laţie pe perioade de 6 sau 12 luni oferite la ghişeu de cele mai mari 10 bănci din România în octombrie 2019 variază între 0,35% şi 3,6%, potrivit datelor agregate de ZF în baza informaţiilor de pe site-urile instituţiilor de credit.

    Dacă în cazul scadenţei de 6 luni cea mai mică dobândă remunerată de băncile mari la depozitele în lei este de 0,35%, iar cea mai mare ajunge la 3,2%, pentru scadenţa de 12 luni dobânda oferită la depozitele în lei de băncile mari în octombrie este cuprinsă între 0,5% şi 3,6%.

    Top 10 dobânzi la depozite practicate de cele mai mari bănci din România

    1. În urma analizei ZF din octombrie 2019 cu privire la dobân­zile oferite la depozitele la ter­men în lei, la ghişeu, cu plata la scadenţă, pentru 6 luni şi 12 luni, reiese că Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, oferă 1,75% la depozitele pe 6 luni şi 3,5% la depozitele pe 12 luni.
    2. BCR, a doua cea mai mare bancă din România, practică unele dintre cele mai mici dobânzi pe formatul analizat, cu doar 0,75% la depozitele pe 6 luni şi 1,05% pe 12 luni.
    3. În acelaşi timp, potrivit informa­ţi­ilor actualizate de pe site-ul BRD-SocGen, a treia bancă după active prac­tică cele mai mici dobânzi la depozitele în lei la 6 şi la 12 luni, respectiv de 0,35% şi 0,5%. „Nu au niciun interes băncile să crească mai mult dobânda la depozite cât timp ele nu au nevoie de bani“, a explicat Cabat.
    4. Subsidiara locală a italienilor de la UniCredit Bank vine cu dobânzi de 0,7% pe 6 luni şi 0,85% pe 12 luni. 
    5. Raiffeisen Bank oferă dobânzi de 1,5% pe 6 luni şi 2,25% pe 12 luni.
    6. Sucursala din România a olande­zi­lor de la ING nu publică pe site-ul lor ofer­ta pentru depozitele la 6 luni, însă pentru cele la 12 luni oferă o do­bândă de 1,7%.
    7. Singura bancă a statului român din top zece, CEC Bank, oferă 2,5% pentru depo­zite­le în lei pe 6 luni şi 3,5% pentru 12 luni.
    8. Alpha Bank practică o dobândă de 1,3% pentru depozitele în lei la 6 luni, la ghişeu, pentru populaţie, şi de 2,8% pen­tru cele la 12 luni.
    9. OTP Bank îşi remunerează deponenţi cu 1,5% pentru economiile păstrate timp de 6 luni şi 2% pentru depozitele la 12 luni.
    10. Cele mai mari dobânzi la depozite din piaţă sunt oferite la ghişeu de Garanti Bank, unde dobânda la depozi­te­le în lei pe 6 luni cu plata la sca­den­ţă este de 3,2%, iar la 12 luni de 3,6%.

    „Băncile nu au nevoie de bani şi vor oferi în continuare dobânzi mai mici decât inflaţia pentru că sunt prea multe lichidităţi în piaţa din România. Sunt mai mulţi bani disponibili decât ce pot cre­dita băncile. În aceste condiţii, ecartul va rămâne unul destul de semnificativ. În acelaşi timp, dobânzile la credite sunt mai mari decât inflaţia pentru că nu ar avea sens pentru bănci să împrumute altfel“, a explicat pentru ZF Dragoş Cabat, analist CFA şi managing partner al platformei RisCo Business Intelligence.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

     

  • Cîţu: Guvernul mai dă un tun de un miliard lei, împrumut cu dobânzi mari de la UE pentru CEC Bank

    Senatorul PNL Florin Cîţu a afirmat că Guvernul PSD vrea să mai dea un tun pentru a-şi păstra finanţările la partid. Liberalul susţine că CE s-ar putea să fie de acord cu subvenţia de un miliard de lei pentru CEC Bank. El a adăugat că Teodorovici se va împrumuta cu dobânzi mari de la UE.

    „Guvernul mai vrea să dea un tun de un miliard de lei, pe ultima sută de metri. Viorica şi bichonul continuă să-şi bată joc de români. Să-i sfideze. Să-i umilească. Totul pentru a-şi păstra finanţările la partid. O mare parte din aceste finanţări vin şi din sinecuri. Dintr-odată aflăm că s-ar putea ca cei de la CE să fie de acord cu subvenţia de aproape 1 miliard de lei pentru CEC Bank. Nu ştiu exact ce a spus guvernul socialist de la Bucureşti şi dacă cei de la CE au crezut. Dar ştim că Dăncilă şi gaşca ei de infractori nu au aceşti bani ”, a declarat senatorul PNL, duminică, printr-o postare pe Facebook.

    Senatorul liberal susţine că dacă PSD avea bani nu tăia de la ministere prin rectificare bugetară.

    „Dacă aveau banii nu ar fi tăiat la rectificare 3 miliarde de lei de la Ministerul Transporturilor, 2 miliarde de lei de la şi 400 de milioane de lei de la Ministerul Sănatăţii. De exemplu. Şi pentru că nu are banii, bichonul îi va împrumuta la cele mai mari dobânzi din UE”, a subliniat Cîţu.

    Sursa: mediafax.ro.

     

  • Topul celor mai mici dobânzi la credite de nevoi personale din România

    Dobânzile la creditele de nevoi personale în lei rămân încă ridicate în piaţa bancară din România, chiar dacă ecartul dintre dobânda medie la credite şi dobânda la depozite a scăzut la cel mai redus nivel din ianuarie 2018, de 6,46%.

    Băncile din România prac­tică o dobândă anuală efec­tivă (DAE) ce poate va­ria între 7,49% şi 15,99% pentru creditele de nevoi personale în lei, potrivit datelor agregate de ZF în baza simulatoarelor de credite de pe site-urile băncilor din România.

    Dobânzile pot varia la fiecare bancă în funcţie de tipul de dobândă aleasă, fixă sau variabilă, precum şi în funcţie de alţi factori precum virarea salariului la banca respectivă – ce aduce de obicei după sine o reducere de dobândă -, ni­velul de risc prezentat de client, venitul realizat şi comportamentul de plată.

    Astfel, analiza ZF este realizată în baza unor simulări de credit de nevoi personale în lei cu dobândă fixă, fără virarea venitului clienţilor la respectiva bancă, în valoare de 20.000 de lei, pe o perioadă de cinci ani – repre­zentând creditul standard de nevoi personale.

    Banca Tran­sil­vania, cea mai ma­re bancă din România în topul după active din 2018, practică un DAE de 12,39%, care se poate schimba în baza informaţiilor prezen­tate de respectivul client.

    În continuare, BCR, a doua bancă din piaţă, practică o dobândă DAE de 10,74% în aceleaşi condiţii de creditare; Însă, în funcţie de oferta personalizată pe comportamentul de plată, istoric, sumă, perioadă, dar şi alte elemente, DAE la BCR poate varia între 7,49% şi 17,51%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Avertisment tulburător pentru economia mondială: „Suntem în cea mai mare bulă din istorie şi urmează să se spargă”

    Politicianul american Ron Paul lansează un avertisment cu privire la teritoriul de dobânzi negative spre care se îndreaptă economiile lumii, şi care ar putea avea un efect devastator asupra economiei globale.

    Potrivit CNBC, fostul republican care a făcut parte din Congres în numele statului Texas crede că SUA nu poate evita această ameninţare.

    „Ne vom alătura celorlalţi şi vom merge spre dobânzi total negative în speranţa că asta va fi soluţia. Nu am avut niciodată atât de multe valute diferite în teritoriu negativ. 17.000 miliarde dolari de obligaţiuni sunt pe teritoriu de dobânzi negative. Nu a existat aşa ceva până acum. Iar aceasta este o bulă. Suntem în cea mai mare bulă a obligaţiunilor din istorie, şi urmează să se spargă”, spune Ron Paul pentru CNBC.

    Paul, un fost candidat la alegerile prezidenţiale cunoscut pentru avertismentele cu privire la bulele din pieţele de capital, susţine că politicile Fed (n.r: Banca centrală americană), nu au capacitatea de a ajuta economia în perzent, iar reducerea dobânzilor nu va fi răspunsul.

     

     

  • Jamie Dimon, şeful JP Morgan, anunţă că cea mai puternică bancă americană se pregăteşte pentru un mediu cu dobânzi zero în SUA

    Jamie Dimon, unul dintre cei mai influenţi bancheri şi şeful celei mai mari bănci americane JP Morgan Chase, anunţă că se îndoieşte că mediul cu dobânzi negative va ajunge până în SUA, dar se pregăteşte pentru această posibilitate, potrivit CNBC.

    „Nu cred că vom ajunge la dobânzi zero în SUA, dar ne gândim la moduri în care să ne pregătim pentur asta, în cadrul natural al risk managementului”, spune Jamie Dimon într-o conferinţă la New York.

    Influentul bancher atrage atenţia că aceste dobânzi nu vor afecta pe toată lumea, încât unele businessuri nici măcar nu vor resimţi schimbarea.

    „Desigur, trebuie să iei în calcul efectele pe termen lung ale acestor dobânzi. Însă este dificil. Sunt multe businessuri care nu vor fi afectate deloc. Şi sunt alte businessuri care îşi vor vedea marjele afectate dar nu vor putea face nimic în privinţa asta”, explică Dimon.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro