Lista de discuţii cuprinde, conform organizatorilor, teme legate de situaţia actuală a lumii: “Pot SUA şi Europa să crească mai repede din punct de vedere economic şi să creeze noi locuri de muncă?”, “Cum <big data> schimbă aproape totul”, “Naţionalism şi populism”, “Tendinţe majore în cercetarea medicală”, “Educaţia online: promisiuni şi impact”, “Provocările Africii”, “Războaiele cibernetice şi proliferarea ameninţărilor asimetrice”, “Politici europene”. În lista şparticipanţilor de află politicieni, şefii unor importante companii şi bănci – Google, Shell, AXA, Amazon, Shell, Michelin şi Alcoa, alături de şefa FMI sau jurmalişti de marcă, de la Financial Times, Washington Post sau The Economist.
întâlnirea grupului Bilderberg se desfăşoară anual, în spatele uşilor închise, între personalităţi şi somităţi din politică, business, finanţe, muncă, educaţie şi comunicaţii, exclusiv pe bază de invitaţie. Reuniunea este privită circumspect şi alimentează teoriile conspiraţioniste. Există o întreagă literatură legată de presupusa influenţă pe care o are grupul în evoluţia societăţii, şi există oameni de media specializaţi în activitatea Bilderberg.
Grupul se numeşte aşa după hotelul în care a avut loc prima întâlnire, în 1954, printre fondatori numărându-se miliardarul David Rockfeller şi membri ai bogatei familii Rotschild. în prezent grupul a devenit ceva mai transparent în privinţa activităţilor, postând pe situl propriu anunţuri legate de întâlniri, tematica acestora şi participanţi. în fiecare an an vin 120 – 150 de persoane care discută probleme legate de comerţ, activitatea economică, politici monetare şi investiţii, securitate şi ecologie.