BusinessMagazin

Tag: Datorii

  • Criza datoriilor europene i-a lovit şi pe birocraţii UE

    Dincolo de problema cu administraţia, Berlinul vrea şi ca noile angajamente bugetare să fie limitate la 1% din venitul naţional brut agregat al UE, faţă de planul CE de 1,05%, iar Londra a ameninţat să blocheze total bugetul dacă se aprobă orice fel de creştere care depăşeşte inflaţia. Lucrurile urmează să fie tranşate la summitul din 22-23 noiembrie, care s-ar putea prelungi până duminică, 25 noiembrie, în estimarea preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, dacă nu se ajunge în timp util la un compromis.

    În acelaşi timp, Grecia pare să fi obţinut tacit de la “troica” creditorilor (UE, FMI, BCE) o relaxare a austerităţii, judecând după cifrele bugetului pentru 2013 prezentat în parlament de premierul de dreapta Antonis Samaras. El propune o reducere a deficitului fiscal la 5,2% din PIB în loc de 4,2%, cât prevedea prima formă a bugetului; ponderea datoriei publice în PIB creşte de la 179,3% la 189,1%, iar estimarea de scădere a PIB s-a schimbat de la 3,8% la 4,5%. Negocierile cu “troica” pentru suplimentarea cu 30 mld. euro a actualului acord de finanţare se încheie la 12 noiembrie.

  • Parlamentarii au, la final de mandat, peste 100 de milioane de euro datorii

    După patru ani de mandat, datoriile cumulate ale celor 460 de parlamentari (incluzându-i pe cei care au plecat în administraţia locală după alegerile din iunie 2012) ajung la aproximativ 100 de milioane de euro, sumă la care se adaugă garanţii oferite pentru contractarea unor credite de către societăţi pe care le controlează. Conform celor mai recente declaraţii de avere completate de senatori şi deputaţi, cea mai mare parte a datoriilor, respectiv 60%, au fost contractate în moneda naţională: 257.851.774 lei.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Guvernul vrea să înfiinţeze o companie care să vândă în străinătate produsele firmelor cu datorii

    Amânarea înfiinţării aceste firme va conduce la “întârzierea eficientizării activităţii întreprinderilor cu capital majoritar sau integral de stat şi la mărirea valorii arieratelor acestora, cu impact negativ asupra bugetului de stat”, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Economiei. Firma ar urma să fie înfiinţată în cel mult trei zile de la aprobarea ordonanţei de urgenţă. Proiectul de act normativ precizează că înfiinţarea firmei este necesară şi ca urmare a aderării Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului, situaţie care permite “deschiderea de noi oportunităţi de afaceri pentru comercianţii români”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Reuşeşte de data asta Mario Draghi să salveze zona euro?

    BCE prevede o scădere a PIB în zona euro de 0,2-0,6% în 2012 şi o evoluţie între -0,4% şi +1,4% la anul. BCE a majorat însă estimările de inflaţie, la 2,4-2,6% în acest an şi 1,3-2,5% în 2013.

    Achiziţiile de obligaţiuni vor fi făcute, ca şi în 2011, de pe piaţa secundară şi cu sterilizare aferentă, pentru a nu alimenta inflaţia, vor viza obligaţiuni cu scadenţa între 1 şi 3 ani sau care mai au până la scadenţă între 1 şi 3 ani, dar acum vor fi condiţionate strict de respectarea unor programe de austeritate cerute statelor emitente. Loc de dezamăgire pentru pieţele financiare rămâne însă, întrucât BCE nu a anunţat şi o nouă scădere a dobânzii de politică monetară de la 0,75% la 0,50% sau alte “măsuri non-standard”, adică alte operaţiuni prin care creditorilor privaţi să le fie garantată, dacă se poate integral, plata împrumuturilor către state.

    Criticile din partea pieţelor financiare, reflectate îndeosebi în presa americană, au în vedere, în principal, trei teme. Pe de o parte, e vorba de faptul că BCE, la presiunile Bundesbank, insistă că ţările îndatorate trebuie să respecte anumite condiţii de austeritate fiscală, cedare a suveranităţii economice şi înăsprire a supravegherii bancare înainte de a primi banii. Aceasta creează posibilitatea ca acele ţări care refuză ori îşi încalcă angajamentele luate vor fi în continuare fără acces la fondurile de urgenţă ale zonei euro (ceea ce înseamnă că băncile sau fondurile de investiţii care au împrumutat acele ţări ar fi frustrate iarăşi în dorinţa lor de a-şi primi rapid şi integral banii înapoi).

    Pe de altă parte, e vorba de faptul că BCE va limita cumpărările la obligaţiunile cu scadenţa de până la ani, ceea ce ar descuraja statele să emită obligaţiuni cu scadenţă mai mare, înrăutăţind astfel profilul lor de risc (se ştie că datoriile unei ţări trebuie să fie pe cât posibil echilibrate pe categorii de scadenţe, evitând concentrarea pe datorii pe termen scurt).

    În fine, o altă critică vizează faptul că BCE, grijulie cu soarta unei inflaţii deja aşteptate să crească în zona euro, a insistat ca şi programul cel nou de achiziţii să aibă parte de sterilizare (operaţiunile prin care banca retrage de pe piaţă integral sau parţial echivalentul banilor nou-intraţi în circulaţie), refuzând deci să devină o simpă tiparniţă, aşa cum este Rezerva Federală a SUA.

    Banca americană îşi poate permite să acţioneze însă ca o simplă tiparniţă, graţie statutului privilegiat al dolarului, care a făcut ca operaţiunile de relaxare monetară făcute din 2009 până acum în folosul economiei americane să fie plătite de restul lumii, prin export direct de inflaţie. BCE n-ar avea această şansă, iar efectele unei inflamări a inflaţiei în zona euro vor fi nocive pentru locuitorii Europei, pentru UE, nu pentru restul lumii. De aceea Mario Draghi s-a ferit ca de foc să imite Rezerva Federală şi a ignorat, cel puţin până acum, articolele mieroase din presa anglo-saxonă, care susţin că n-ar strica deloc în zona euro un pic de inflaţie care să scadă puterea de cumpărare a salariilor în Spania sau Italia, în numele unei pretinse egalizări a productivităţii între Nordul şi Sudul zonei euro.

  • Cei mai mari datornici la fisc obţin o eşalonare pe şapte ani la plata datoriilor

    De asemenea se propune extinderea excepţiei privind constituirea garanţiilor aplicabile instituţiilor publice şi la autorităţile administrative autonome.

    Din datele ANAF, există trei contribuabili care înregistrează datorii mai mari de 300 milioane lei: SRTV, Societatea Naţională de Transport Feroviar CFR Marfă şi Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A.

    Televiziunea Română are circa 3.400 de angajaţi, iar conform unei estimări făcute în primăvară de fosta conducere a TVR, datoriile acumulate din 2005 până la sfârşitul lui 2011 către bugetul de stat se ridicau atunci la 272.699.000 lei, cu o perioadă necesară pentru a plăti această datorie este estimată la 7,5 ani. La 27 iunie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă potrivit căreia Consiliul de Administraţie al TVR trebuie să aprobe, în termen de 45 de zile, un program de redresare economică, cu restructurări economice, de personal şi plata datoriilor fiscale în şase luni. Consiliul de Administraţie al TVR a adoptat, marţi, Programul de redresare economică a televiziunii publice, care prevede şi modificarea organigramei Televiziunii Române şi reducerea personalului la 2.340, fapt care implică concedierea a aproape 980 de angajaţi.

  • Siesta spaniolă, o nouă victimă a crizei datoriilor de stat

    Pentru a stimula consumul, guvernul a aprobat recent o lege care permite magazinelor cu suprafaţa de peste 300 metri pătraţi să-şi extindă programul cu 25%. Noile reglementări ar putea încuraja comercianţii cu amănuntul să elimine siesta tradiţională dintre orele 14:00-16:00 şi să lucreze duminica sau de sărbători, potrivit Bloomberg.

    Spania urmează exemplul altor state din zona euro care încearcă să liberalizeze programul retailerilor, constrâns de unele guverne din considerente religioase, pentru odihnă sau pentru a proteja comercianţii mai mici, care nu dispun de suficiente resurse pentru a plăti angajaţii să lucreze cu program prelungit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Venizelos: Grecia nu are nicio şansă să economisească 11,5 mld. euro în doi ani

    PASOK este unul dintre cele trei partide aflate la guvernare în Grecia. “Este foarte dificil, este aproape imposibil să obţinem 11,5 miliarde de euro prin economii bugetare în 2013 şi 2014”, a afirmat Venizelos. El a adăugat că aceste dificultăţi existau oricum, dar sunt amplificate de recesiune. Potrivit guvernului elen, PIB-ul Greciei s-ar putea contracta cu 6,7% în 2012, faţă de un declin de 4,5% anticipat iniţial, în special din cauza reducerii drastice a cheltuielilor publice, cuplate cu concedieri masive.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Liberty Center din Rahova, scos la vânzare într-un dosar de executare silită

    Mall-ul este executat pentru acoperirea unei creanţe totale compusă din 61 milioane euro, debit principal, plus dobânzi şi penalităţi, iar creditorii sunt Eurobank EFG, Alpha Bank şi Bank of Cyprus, potrivit unui anunţ de licitaţie al executorului judecătoresc Bogdan Dumitrache. “Debitoarea Liberty Center nu a plătit, nici în urma somaţiei de plată, notată în cartea funciară, sumele datorate potrivit titlului executoriu, aspect ce impune continuarea procedurii urmăririi silite imobiliare pentru recuperarea sumei datorate”, potrivit sursei citate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ponta şi Georgescu asigură băncile că nu li se va întâmpla nimic rău la Hidroelectrica

    Pe de altă parte, surse guvernamentale spun că Eximbank ar pregăti un credit destinat Hidroelectrica tocmai pentru plata ratelor şi a dobânzilor, în timp ce Ministerul Economiei spune că societatea este în deficit de cash.

    Premierul Victor Ponta, ministrul finanţelor Florin Georgescu şi viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, s-au întâlnit ieri la prânz cu reprezentanţii băncilor care au expunere pe Hidroelectrica în încercarea de a-i asigura că insolvenţa companiei de stat nu le va afecta interesele şi nici liniile de credit acordate societăţii.

    Datele din raportul administratorilor din 2011 arată că Hidroelectrica avea la finalul anului trecut datorii de 2,5 miliarde de lei către instituţiile bancare, un miliard de lei fiind credite pe termen scurt, iar restul sumei reprezintă împrumuturi pe termen lung. Pe termen scurt, cei mai mari creditori ai companiei sunt BRD cu 299,4 milioane de lei, RBS Bank cu 120,5 milioane de lei, Banca Transilvania cu 94,1 milioane de lei şi Citibank Europe cu 84,8 milioane de lei.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Criza datoriilor, austeritatea şi recesiunea pun presiune pe băncile italiene

    Creditele neperformante din sectorul privat s-au plasat la 109 miliarde euro în aprilie, în urcare cu 15% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit datelor băncii centrale a Italiei, citate de Bloomberg. Deprecierile de capital, excluzând reevaluarea în scădere a activelor, au avansat în aceeaşi perioadă de la 50 miliarde de euro la 58 miliarde euro. “Calitatea activelor şi creditele neperformante ridicate reprezintă probleme tot mai mari pentru băncile italiene, în special deoarece rezervele de capital şi capacitatea internă de generare a capitalului nu oferă destulă siguranţă. Economia este deja într-o stare fragilă, iar creditul a îngheţat”, comentează într-un raport recent Francesca Tondi, analist la Morgan Stanley.

    Mai multe pe mediafax.ro