BusinessMagazin

Tag: cost

  • Cine sunt tinerele care au devenit ambasadoarele Wizz Air în România (FOTO+VIDEO)

    Denise are 23 de ani şi este absolventă de relaţii economice internţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Este pasionată de dans, fiind fostă campioană de dans sportiv în copilărie. Alice are tot 23 de ani şi a absolvit facultatea de limbi moderne aplicate din cadrul Universităţii din Bucureşti.  Spune despre ea că este o fire artistică şi este pasionată de pictură.

    Ambasadoarele au fost alese din rândul stewardeselor din ţările în care operează Wizz Air şi vor promova pe plan internaţional destinaţiile din România: Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Târgu Mureş şi Bucureşti. Cei mai buni însoţitori de zbor îşi vor reprezenta colegii şi vor discuta despre profesia lor cu jurnalişti, elevi, copii spitalizaţi sau cu alte persone care ar putea fi inspirate de viaţa interesantă a unui însoţitor de bord.

    Programul Wizz Ambassador a fost infiintat in 2011 pentru a remarca insotitorii de zbor reprezentativi pentru angajamentul Wizz Air pentru excelenta in servicii si pentru a le oferi acestora oportunitatea sa reprezinte Wizz Air in tara natala. Cei mai buni insotitori sunt selectati din fiecare tara pentru aceasta distinctie, atribuita acestora de catre pasagerii Wizz Air prin vot pe Facebook. Fiecare Ambasador isi mentine titulatura timp de doi ani, timp in care are oportunitatea sa participe la interviuri, conferinte de presa si alte evenimente.

    Wizz Air a transportat anul trecut în şi din România 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere cu 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de 3 milioane de euro anunţate în octombrie. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală. Compania maghiară Wizz Air are ca investitor principal fondul american de private equity Indigo Partners.

     

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • Soluţia de un milion de euro prin care maidanezii pot fi eliminaţi

    Înfiinţarea unor centre sectoriale  în care orice locuitor ar putea aduce un câine fără stăpân, urmând să primească 20 de lei, nu este o măsură costisitoare. Patrupedele ar urma să fie păstrate şapte zile, timp în care orice cetăţean le poate adopta, iar câinii nerevendicaţi vor fi eutanasiaţi. Un calcul simplu arată că pentru cei 100.000 de câini s-ar plăti jumătate de milion de euro, restul banilor putând fi folosiţi pentru înfiinţarea şi funcţionarea celor şase centre.

    Doar opt hingheri lucrau până săptămâna aceasta la prinderea câinilor din Bucureşti, numărul lor fiind sporit la 50 ca urmare a incidentului în care un copil în vârstă de patru ani a murit, luni, după ce a fost atacat de câini maidanezi în Parcul Tei, din Sectorul 2, iar fratele acestuia, de şase ani, a fost muşcat de un picior. În ritmul actual, câinii din Bucureşti ar urma să fie sterilizaţi în 7,5 de ani, presupunând că între timp cei rămaşi pe stradă nu s-ar mai reproduce.

    Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunţat miercuri că municipalitatea va organiza un referendum local privind eutanasierea câinilor vagabonzi.

  • Povestea celui mai greu moment din istoria Blue Air

    IN BIROURILE DE PE STRADA BUZEŞTI E MULT MAI LINIŞTE DECÂT ERA ANII TRECUŢI. Pe holul de la etajul al cincilea, birourile unde altădată te aşteptau mai multe secretare sunt goale. Din capătul culoarului se aude de după o uşă din sticlă mată vocea lui Gheorghe Răcaru, omul care a pus pe picioare visul omului de afaceri Nelu Iordache. „Uite, fac încă bine, spre ciuda altora”, răspunde la telefon cel care a fost de la început directorul general al Blue Air.

    „Când Nelu a venit la mine şi mi-a propus să facem o companie de aviaţie, eu i-am spus: Dacă vrei low-cost, o să fie foarte greu şi să nu te aştepţi la profit. ăsta e un business de carte de vizită, care se poate dezvolta şi ajunge la o valoare mare, dar nu e business de profit.„ Din 2010, când Răcaru povestea pentru BUSINESS Magazin despre începuturile de acum nouă ani ale Blue Air, compania a trecut prin mai multe turbulenţe. Dincolo de criza economică reflectată firesc în orice business din aviaţie şi nu numai, intrarea Romstrade în insolvenţă şi arestarea preventivă a patronului Nelu Iordache, de la sfârşitul anului trecut, sunt amintiri pe care şeful Blue Air nu le va uita niciodată. „A fost cea mai grea lovitură”, spune acum Răcaru, la opt luni de când poliţistii percheziţionau sediul companiei.

    Era o zi de sâmbătă, 1 decembrie 2012, când omul de afaceri Nelu Iordache era reţinut, după ce a fost audiat din nou de către procurorii anticorupţie, pentru deturnare de fonduri în valoare de 25 de milioane de lei din banii pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad. La 11 zile distanţă, tribunalul Giurgiu aproba intrarea în insolvenţă a companiei Romstrade şi numea drept administrator judiciar provizoriu Casa de Insolvenţă Transilvania. De atunci şi până astăzi, Iordache e încă arestat preventiv, motivarea judecătorilor fiind acea că „lăsat în libertate, acesta va încerca să influenţeze aflarea adevărului”.

    După declanşarea insolvenţei, furtuna a început în primul rând din cauza furnizorilor de servicii care erau „foarte agitaţi„ în privinţa viitorului Blue Air. „Am trecut prin nişte situaţii destul de dificile. Nu atât din punctul de vedere al celor care lucrau în companie, cât al celor care se uitau din afară sau abia veniseră în companie. Unii au crezut că vom renunţa. Acum situaţia s-a înţeles„, spune Răcaru. Numărul de rezervări de bilete nu a scăzut, însă presiunile au determinat ca managementul să-şi petreacă mult timp dând explicaţii, de la începutul lunii decembrie până la sfârşitul lui ianuarie. „Nu a fost un atac în presă ţintit pe Blue Air.

    Faptul că s-au deturnat bani de la Comisia Europeană ca să se dea către Blue Air sau alte asemenea ştiri sunt prostii. Zvonistica a dus la reacţii şi de la tour-operatori şi au fost unii care au sfătuit pasagerii să zboare cu alţii sau să mai stea şi să aştepte”, spune Răcaru.

    LA SFÂRŞITUL LUNII MAI, COMPANIA BLUE AIR A TRECUT DIN CUSTODIA ROMSTRADE ÎN ACEA A UNEI FIRME RECENT ÎNFIINŢATE, Airline Management Solutions, deţinută de patru români, dintre care doi foşti angajaţi ai Blue Air. Tranzacţia estimată la 30 de milioane de euro include doar fondul de comerţ al Blue Air, adică brandul, platforma de vânzare şi biletele plătite de clienţi în avans, nu şi flota de avioane. Compania operează în prezent cu şapte aeronave.

  • Costul nevăzut al dezamăgirii angajaţilor: patru din zece ar pleca oricând din companie

    Dacă în trecut se zicea că banii nu sunt chiar atât de importanţi pentru retenţia angajaţilor, anii de criză au adus din nou pe podium salariul în topul factorilor care ajută la creşterea aşa-numitului „engagement” din organizaţii. Astfel, potrivit unui studiu realizat de brokerul de asigurări Aon Hewitt, pachetul salarial a urcat pe locul 3 în 2012 (faţă de locul 6 în 2011) în clasamentul celor mai importanţi factori care stimulează creşterea implicării angajaţilor. Oportunităţile de carieră şi reputaţia companiei ocupă primele două poziţii în acest top.

    „Recesiunea economică din ultimii ani a indus efecte directe nefavorabile şi asupra angajaţilor. Practicile devenite comune în contextul crizei – îngheţarea salariilor, reducerea beneficiilor, restructurările urmate de concedieri masive – sunt măsuri ce rezidă încă în mintea angajaţilor. Creşterea şi menţinerea la cote ridicate a ratei şomajului, în special în rândul tinerilor, aduc personalului un plus de stres şi de incertitudine, reducând nivelul său de implicare şi îngreunând procesul de dezvoltare a unui ataşament consistent faţă de compania angajatoare„, este de părere Marius Iancu, corporate clients director al subsidiarei locale a Aon Hewitt.

    Cuvântul „engagement„”nu are o traducere exactă în limba română, astfel că autorii studiului definesc acest concept drept o stare de implicare emoţională şi intelectuală a angajatului faţă de companie, care are ca rezultat final o creştere a performanţei angajatului.

    Deşi patru dintre zece angajaţi intervievaţi la nivel mondial sunt de-a dreptul demotivaţi la serviciu, studiul Aon Hewitt arată totuşi că nivelul de engagement al angajaţilor este în creştere cu 2% faţă de anul 2011. De altfel, 60% dintre angajaţi erau „engaged” şi în 2009, atunci când criza încă nu se resimţea în majoritatea organizaţiilor. Au luat angajatorii măsuri de creştere a nivelului de implicare a angajaţilor în companiii sau această creştere este o consecinţă a reticenţei angajaţilor de a face schimbări drastice în perioade economice incerte?

    „Fără îndoială, condiţiile socio-economice din ultimii ani au generat mai multă prudenţă atât în rândul angajatorilor, cât şi în cel al angajaţilor. Constrângerile de ordin financiar cu care se confruntă companiile româneşti (concretizate inclusiv prin reducerea volumului de recrutări) au generat, pentru angajaţi, reducerea semnificativă a oportunităţilor pe piaţa muncii. Din acest motiv, într-adevăr, se poate afirma că ultimii ani s-au caracterizat printr-o stabilitate mai mare a angajaţilor la actualele locuri de muncă„, explică Nicoleta Dumitru, manager al diviziei Servicii de Consultanţă în Resurse Umane din cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România.

    De altfel, rezultatele studiului Saratoga realizat de PwC (care analizează indicatori de eficienţă a capitalului uman) arată că fluctuaţia de personal generată de plecările voluntare ale angajaţilor (prin demisii) este de 10,9% pentru anul 2012. Acelaşi studiu derulat de PwC în anul 2008 relevă o rată a demisiilor mult mai ridicată, de 18,3%.

    „Cu toate acestea, faptul că angajaţii preferă să rămână în companiile pentru care lucrează nu înseamnă neapărat că aceştia sunt mai implicaţi sau mai loiali. Pe lângă măsurile concrete pe care companiile le pot lua în această direcţie, psihologic vorbind, angajamentul are şi o puternică dimensiune intrinsecă. Fără îndoială, factorii externi pot susţine angajamentul, însă nu atunci când aceştia sunt de natură coercitivă, limitativă”, a mai spus Nicoleta Dumitru de la PwC.

  • „Costul ascuns“ al creditelor Prima casă: depozit colateral de până la 4.000 de lei

    Creditele imobiliare Prima casă, accesate de 98.000 de persoane în ultimii patru ani datorită avansului mic, scot din buzunarul clienţilor până la 4.000 de lei, care ajung în depozite colaterale, constituite pentru eventualitatea în care împrumutul ajunge în default. Acesta este unul dintre „costurile“ creditului garantat de stat care nu au fost deloc anunţate de bancheri sau de autorităţi.

    Clientul îşi recuperează banii abia la scadenţă, respectiv după 30 de ani în cele mai multe cazuri, iar dobânda primită este de cele mai multe ori la nivel de cont curent (0,1%) sau chiar zero. Depozitele sunt solicitate de bănci deoarece aşa le cere legea, valoarea acestora fiind egală cu trei rate de dobândă. La un credit maxim de 250.000 de lei, primele trei rate de dobândă însumează circa 3.900 de lei.

    „Obligativitatea constituirii unui depozit colateral, în valoare egală cu trei rate de dobândă, valabil pe întreaga durată a finanţării este condiţie de eligibilitate pentru beneficiarii programului Prima casa“, afirmă reprezentanţii Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, instituţia care gestionează garanţiile acordate de stat pentru credite Prima casă.

    Existenţa acestui depozit colateral este motivată de faptul că bancherii pot merge să solicite garanţia de la stat pentru un credit ajuns în default abia după 90 de zile de neplată, perioadă în care băncile trebuie să aibă asigurat venitul din dobânzi. Bonificaţiile pe care băncile le plătesc pentru aceste depozite nu sunt însă reglementate.
     
    Astfel, dintr-o obligaţie legală aceste depozite s-au transformat într-o sursă ieftină de finanţare pentru bănci în condiţiile în care deşi reprezintă sume blocate timp de 30 de ani sunt bonificate cu dobândă de 0,1% pe an sau deloc. De exemplu, CEC Bank nu plăteşte dobândă pentru sumele păstrate de clienţi în depozite colaterale.
     

  • Un dezvoltator din Dubai vrea să ridice CEL MAI ÎNALT turn de birouri din lume, de peste 520 metri

     Ahmed Bin Sulayem, preşedintele zonei industriale Dubai Multi Commodities Centre (DMCC), deţinută de stat, a declarat că Dubai poate atrage chiriaşi şi investitori cu un astfel de proiect deoarece multe dintre spaţiile de birouri şi comerciale existente nu pot acomoda companii mari, transmite Bloomberg.

    Bin Sulayem a participat la dezvoltarea Almas Tower, un turn de birouri cu 68 de etaje, inaugurat în 2007, care era la acea dată cea mai înaltă clădire din Dubai.

    Almas Tower este ocupat în proporţie de 100%, cu alţi potenţiali chiriaşi pe lista de aşteptare, a precizat Bin Sulayem.

    “Criza ne-a arătat că proiectele bine proiectate, bine gândite, vor avea întotdeauna valoare şi vor atrage cerere. Rămânem fără spaţiu, iar cel mai înalt turn comercial din lume va contribui la atragerea mai multor companii”, a declarat oficialul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: BNR va face tot posibilul să aducă dobânzile la creditele în lei aproape de cele în valută

     “Noi vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobânzii de politică monetară, prin asigurarea lichidităţii pe piaţă, prin îngustarea coridorului de variaţie a dobânzilor de pe piaţa monetară să venim cu dobânzile la lei în apropierea dobânzilor în valută”, a afirmat miercuri Isărescu, într-o conferinţă de presă.

    El a arătat că împrumuturile imobiliare în lei, deşi presupun rate cu 30% mai mari decât cele în valută, sunt mai avantajoase pentru client întrucât împrumutul în valută are, pe lângă costul vizibil, şi unul invizibil, dat de fluctuaţia cursului valutar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În regatul preţului cât mai mic

    DIFERENŢA DE PREŢ A LOVIT ÎN PRIMUL RÂND ÎN VENITURI. Când trebuie să supravieţuieşti înveţi să-ţi conduci afacerea altfel. Trăim într-o lume în care obiceiurile de afaceri s-au schimbat„, spune astăzi Alexandru Dobrescu, şeful filialei locale a companiei aeriene Air France KLM. Potrivit managerului, cauzele reducerii tarifelor sunt multiple: au avut de suferit corporaţiile care şi-au redus cheltuielile cu deplasări – „un element foarte important„ -, competiţia a devenit mai agresivă odată cu dezvoltarea jucătorilor low-cost – „este unul dintre elemente, dar nu principalul factor„.

     Absurdul bagajelor la Wizz Air: dacă plăteşti bagaj de mână mare, nu-l mai poţi lua deloc pe cel mic gratuit

    Privind retrospectiv, Dobrescu se întreabă cum a reuşit să coboare preţurile. „Nu pot să controlez ce se întâmplă din punct de vedere macroeconomic, dar pot să anticipez„. Astfel, managerul s-a focusat pe identificarea fluxurilor de pasageri către destinaţii specifice în anumite perioade de timp ale anului, ceea ce permite o mai bună identificare a obiceiurilor de consum. Apoi, a redimensionat compania pentru a fi mai flexibilă.

     Aeroporturile ruşinii: oraşul din România unde zboară un singur pasager pe zi

    Asta înseamnă o serie de contracte part-time cu angajaţii pentru a controla mai bine costurile. „Eu experimentez deja de ceva vreme lucrul ăsta. E o greşeală să-ţi propui cifre şi să reduci astfel personalul„. Air France KLM are în România 29 de angajaţi, faţă de 40 în 2006.

    INCEPÂND DIN 2010, NE-AM PROPUS SĂ FIM COMPETITIVI PE PIAŢA DIN ROMÂNIA„, mai spune Alexandru Dobrescu. Cele două direcţii pe care am marşat au fost găsirea de servicii care să atragă noi pasageri şi o viteză mai mare de reacţie – „când un competitor pune pe piaţă ceva ce ar putea să-ţi altereze rezultatele îţi schimbi strategia„. Meciul preţurilor este prima măsură în astfel de cazuri. Atenţia Air France KLM înspre mişcările concurenţei a crescut – „reprezintă un element important în strategia pe care o gândesc„.

    După Dobrescu, în momentul rezervării unei călătorii pe un zbor lung-curier tariful nu este singurul care contează, ci un cumul între numărul de conexiuni, tipul aeronavei şi intervalul de timp dintre zboruri – „nu mă arunc să cobor un preţ dacă văd că acela care vine cu oferta nu are şanse de câştig„. În momentul de faţă, Air France KLM transportă în sau din România cei mai mulţi pasageri către Paris, Asia-China şi Canada în comparaţie cu rivalii de la Lufthansa, British Airways sau Turkish Airlines. Este un element important pentru rezultatele pe care Dobrescu le trimite la headquarterul AFKLM, deoarece zborurile lung-curier sunt principala miză a prezenţei operatorilor aerieni peste tot în lume. 

    PONDEREA PASAGERILOR DE TRANZIT PRIN HUBURILE COMPANIEI A RĂMAS LA NIVEL CONSTANT ÎN ULTIMII ANI, DE 60% PRIN PARIS ŞI 80% PRIN AMSTERDAM. Dobrescu face trimitere şi la condiţiile din aeroporturile principale din Franţa şi Olanda ca urmare a investiţiilor făcute în ultimii ani, mai ales în Charles de Gaulle din Paris. Apoi, aeroportul Schiphol din Amsterdam a fost votat, la concursul World Airport Awards, cel mai bun aeroport al Europei în 2013, marcând astfel al doilea an consecutiv în care Schiphol primeşte acest premiu.

  • Profitul Microsoft a crescut cu 29% în anul fiscal încheiat în iunie

     Rezultatul de anul trecut a fost afectat de un cost excepţional de 6,2 miliarde de dolari legat de achiziţia AQuantive Inc de către Microsoft.

    Pentru trimestrul al patrulea al anului fiscal, intervalul aprilie-iunie, Microsoft a anunţat un profit de cinci miliarde de dolari, faţă de un rezultat negativ de 492 milioane de dolari în urmă cu un an. Grupul american a contabilizat costul legat de achiziţia AQuantive în trimestrul al patrulea al anului fiscal anterior.

    Rezultatul la trimestru al Microsoft s-a situat sub aşteptările analiştilor consultaţi de Bloomberg, ca urmare a reducerii cererii consumatorilor pentru computere care rulează sistemul de operare Windows. Profitul a fost, de asemenea, influenţat negativ şi de un cost excepţional de 900 de milioane de dolari legat de stocurile de tablete Surface. Fără acest cost, câştigul pe titlu s-a situat la 66 de cenţi pe acţiune, în timp ce analiştii anticipau 75 de cenţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un alt gigant low-cost spune adio României. Au mai păstrat un zbor pe zi

    FlyNiki a renunţat în primăvară la zborurile dintre Bucureşti Otopeni şi Viena, după ce numărul curselor dintre cele două capitale ajunsese la 20 pe zi, şi a decis să păstreze doar zborul către Berlin, unde operează şi compania Lufthansa. Şi compania low-cost Blue Air a renunţat anterior la această rută. Traficul anual de pasageri între Bucureşti şi Viena depăşeşte 300.000 de pasageri.

    Cinci zboruri pe zi ale companiei aeriene Austrian Airlines şi alte două alte transportatorului naţional TAROM leagă Bucureştiul de Viena, făcând cele două destinaţii mai bine conectate decât orice alte oraşe europene sau româneşti, cu plecare sau sosire în România.

    Austrian Airlines operează zboruri pe relaţia Bucureşti-Viena la orele 8.10, 11.15, 13.40, 18.45 şi 20.50, în timp ce TAROM zboară către capitala Austriei la 8.00 şi 16.45. Austrian Airlines, compania membră a grupului german Lufthansa, a crescut semnificativ numărul de zboruri către şi dinspre Viena la zece pe zi, după ce a decis anul trecut întreruperea acordului comercial cu TAROM, sub care opera ruta respectivă.

    “Viena este un nod excelent de transferuri pentru pasagerii din sud-estul Europei. Împreună cu partenerul nostru Air Berlin, oferim mai multe legături către Germania şi către estul Europei”, declara în februarie 2010 Lauda, care deţine 50,1% din acţiunile companiei aeriene, restul fiind controlat de Air Berlin.

    Compania Fly Niki, înfiinţată în 2003, a transportat anul trecut circa trei milioane de pasageri.

    În ultimii ani, alte două companii low-cost, Ryanair şi easyJet au refuzat să opereze de la Bucureşti, cei din urmă anunţând luna trecută că vor reveni pe aeroportul Otopeni.