Tag: clasament

  • Studiu: Ce legătură au aplicaţiile complexe de proiectare cu redresarea din criză?

    Dacă, în medie, toţi producătorii mondiali de echipamente industriale au reuşit să-şi rotunjească veniturile şi profitul în ultimii doi ani, cele care au folosit tehnologii de proiectare  şi-au crescut veniturile de 2,2 ori mai mult decât media şi profiturile de 2,4 ori mai mult comparativ cu nivelul mediu.

    “A creşte de două ori mai repede decât competiţia este un obiectiv suficient de puternic pe care şi companiile româneşti din domeniul producţiei au început să îl evalueze în anii de criză. Cele care au implementat soluţii precum Autodesk Product Design Suite sau Plant Design Suite, au obţinut un grad ridicat de eficientizare a fluxului de lucru, o creştere de productivitate chiar şi cu 40%, fiind capabile totodată să îşi planifice mult mai bine producţia”, spune Cristina Anton, Autodesk Business Manager în cadrul Gecad Net.

    Studiul mai arată că, pentru a creşte performanţele, majoritatea companiilor din vârful topului au apelat la procese şi instrumente tehnologice avansate, ceea ce poate fi un ghid foarte bun pentru alţi producători industriali, inclusiv din România, care vor să îşi vadă veniturile şi profitabilitatea crescând mai accelerat.

    Dacă majoritatea companiilor participante la studiu folosesc soluţii de proiectate asistată 3D  (84%) şi 2D (63%), cele din vârful clasamentului au investit în aplicaţii mai avansate de simulare şi automatizare. Mai mult, aceste companii utilizează instrumente avansate de sporire a productivităţii într-un ritm mai mare decât companiile din partea de jos a clasamentului. Spre exemplu, 49% din companiile din top folosesc aplicaţiile de simulare, faţă de numai 27% dintre companiile situate mai jos în clasament. Aceste aplicaţii avansate le ajută să evalueze mai bine, într-un mediu simulat, performanţele unui produs proiectat. Astfel au şansa de a obţine un produs cu performanţe optime din prima încercare, fără să mai fie nevoie de ajustări.

    32% dintre companiile cele mai performante din studiul menţionat sunt dornice sau au utilizat aplicaţii pentru automatizarea proiectării şi cele de tip configurator, versus 22% în cazul celor mai puţin performante. Aplicaţiile de automatizare le-au ajutat pe unele dintre ele sa ajungă la performanţe de tipul “6000 de părţi componente, nou proiectate, pe săptamâna, fără intervenţie umană”, după cum declară un producător de echipamente pentru industria alimentară şi de băuturi.

    Folosirea acestor aplicaţii avansate pentru automatizarea proiectării produselor au ajutat companiile să îşi configureze mult mai corect preţurile.  Astfel, dacă firmele din partea medie şi de jos a clasamentului au raportat în medie o acurateţe de 13% a preţurilor, cele din top au avut o acurateţe de 7% datorită proceselor de proiectare a producţiei mult mai bine reglate.
     

  • TOPUL fotbaliştilor cu cele mai mari venituri în acest sezon

     “Becks” are un salariu anual de 1,7 milioane de euro (141.000 euro pe lună), prime de 1,3 milioane şi primeşte 33 de milioane de euro din contracte de publicitate şi alte parteneriate.

    La 31 ianuarie, când a semnat contractul cu PSG, înţelegere valabilă până la finalul sezonului, fostul căpitan al echipei naţionale a Angliei a anunţat că salariul pe care urmează să-l încaseze va fi donat în scopuri caritabile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde păcătuieşte România la calitatea serviciilor în turism

    România a coborât în acest interval cinci locuri în top, de pe 63 pe 68, în urma celor mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, printre care Ungaria, Polonia şi Bulgaria, potrivit unui raport realizat de Forumul Economic Mondial. Majoritatea ţărilor din Europa se situează în prima jumătate a topului, care include 140 de ţări, iar o parte a datelor folosite în studiu au fost obţinute în urma unor sondaje efectuate în fiecare ţară. România înregistrează cea mai slabă clasare în privinţa calităţii drumurilor, pe 138 din 140 de ţări, depăşind doar Haiti şi Republica Moldova. Chiar înaintea României se situează Rusia (134), Ucraina (135), Guineea (136) şi Mongolia (137).

    În privinţa atitudinii faţă de turiştii străini, românii sunt mai puţin primitori decât locuitorii din Lesotho (120) şi Malawi (121), dar îi depăşesc pe cei din Mauritania (123) şi Ciad (124).

    După calitatea mediului natural, ne situăm imediat după Paraguay şi Pakistan şi înaintea Hong Kong-ului şi a Mexicului. Înaintea României se află ţări precum Zimbabwe (47), Zambia (51), Tadjikistan (53), Uganda (62), Honduras, Nicaragua şi Bangladesh. În privinţa eficienţei marketingului şi brandingului pentru atragerea turiştilor, România se află pe poziţia 123, după Benin (121) şi Bolivia (122), fiind urmată de Mauritania (124) şi Kazahstan (125). Emiratele Arabe Unite au cel mai performant marketing din lume, potrivit percepţiei propriei populaţii.

    La sănătate şi igienă, România este trasă în jos de accesul insuficient la apă şi canalizare al populaţiei (poziţiile 92 şi 93). De asemenea, calitatea (119) şi reţeaua (114) de transport aerian lasă de dorit, în timp ce calitatea drumurilor (138), a porturilor (134) şi a infrastructurii de transport terestru (130) este extrem de redusă în raport cu celelalte ţări.

  • România, mai puţin coruptă decât în 2011. Clasamentul corupţiei la nivel mondial. Ce loc ocupă ţara noastră

    Indicele, stabilit pe baza unor date culese de către 13 instituţii internaţionale – între care Banca Mondială (BM), bănci asiatice şi africane de dezvoltare sau Forumul Economic Mondial – este cuprins între zero pentru “cea mai coruptă ţară” şi o sută pentru cea mai necoruptă.

    România ocupă locul 66 în clasamentul Transparency International pe anul 2012 privind percepţia corupţiei, obţinând un scor de 44, fiind la egalitate cu Arabia Saudită şi Kuwaitul şi în urcare cu nouă poziţii faţă de anul precedent.

    În 2011, România a ocupat locul 75 în clasamentul Transparency International, la egalitate cu China şi în coborâre cu şase poziţii faţă de 2010. În 2010, România ocupa locul 69 în clasament, cu 3,7 puncte şi locul 25 între cele 27 de state membre UE, în urma sa fiind Bulgaria (3,6 puncte) şi Grecia (3,5 puncte). În cadrul UE, România devansa în 2011 Grecia (locul 80 cu 3,4 puncte) şi Bulgaria (locul 86 cu 3,3 puncte).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jocurile Olimpice s-au încheiat. România, pe locul 27 în clasamentul pe medalii

    SUA a câştigat cele mai multe medalii, 104, din care 46 de aur, 29 de argint şi 29 de bronz.

    Tabloul complet al medaliilor este următorul:

    1. SUA 46 (aur) 29 (argint) 29 (bronz) 104 (total)

    2. China 38 27 22 87

    3. Marea Britanie 29 17 19 65

    4. Rusia 24 25 33 82

    5. Coreea de Sud 13 8 7 28

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Schimbare de lider în producţia de medicamente

    Atât Terapia, cât şi Europharm, firme deţinute de giganţi internaţionali, au reuşit să-şi majoreze businessul anul trecut, însă o privire aruncată asupra producătorilor din top 20 arată rezultate diferite. Astfel că există şi scăderi de rulaje, dar şi firme pe pierderi, arată o analiză a BUSINESS Magazin pe baza datelor existente pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Numitorul comun este însă reprezentat de faptul că producătorii au funcţionat într-o piaţă potrivnică, cu termene de plată de aproape un an şi cu o presiune fantastică pe lichidităţi. Mai mult, pe final de an, vânzările de medicamente ce se eliberează pe bază de prescripţie au devenit purtătoare de clawback (o taxă ce se aplică numai în industria de medicamente şi numai pe vânzările producătorilor).

    Cei mai mari 20 de producători de medicamente au avut un rulaj cumulat de peste 600 mil. euro, care reflectă atât vânzările pe piaţa internă, cât şi exporturile. Importatorii sunt cei care au în continuare un cuvânt greu de spus în industria de medicamente, cu un portofoliu ce vizează în principal afecţiunile grave precum cancerul, HIV/SIDA sau afecţiunile neurologice. Doar 12 fabrici româneşti au reuşit să aibă afaceri de peste 10 mil. euro.

    Consultanţii din industrie sunt de părere că analiza producătorilor ar trebui să fie făcută pe trei paliere: producătorii mari care au facilităţi în România, cum este cazul Novartis (ce deţine Sandoz), Sanofi (Zentiva) sau Watson (Actavis), jucătorii regionali cu activitate în România (cum este cazul Gedeon Richter) şi micii producători independenţi.

    Companiile din top zece sunt în general deţinute de giganţi internaţionali, iar statul, prin Ministerul Sănătăţii, este acţionarul unei singure companii din industrie, Antibiotice. Abia în eşalonul doi al clasamentului îşi fac loc firmele deţinute de antreprenori locali.

    Dragoş Dinu, partener în cadrul firmei de consultanţă Link Resource, spune că avantajele producătorilor mari, ce au în spate firme puternice sunt optimizarea costurilor de achiziţie a materiilor prime.
    “Costurile de producţie în România, chiar dacă au crescut sensibil în ultimii ani, păstrează un avantaj competitiv faţă de alte pieţe din centrul şi estul Europei şi evident faţă de cele occidentale. Un alt mare avantaj competitiv al acestor jucători este că viteza de dezvoltare a portofoliului este cu totul alta decât în cazul jucătorilor mici care nu reuşesc să profite în timp real de expirarea patentelor producătorilor R&D (cercetare – dezvoltare – n. red.)”, a spus Dinu.

    În cea de-a două categorie, a companiilor regionale cu producţie locală, intră firme precum Gedeon Richter care şi-au extins activitatea în retail şi distribuţie şi încearcă să-şi completeze portofoliul cu produse care se eliberează fără prescripţie şi care nu au preţul reglementat de stat.

    Cea de-a treia categorie, a producătorilor independenţi de talie medie şi mică este cea mai vulnerabilă, iar Dragoş Dinu spune că aceştia au resimţit din plin şi continuă să resimtă convulsiile şi presiunile din piaţă.
    “Mai devreme sau mai târziu toţi aceşti producători de dimensiuni mici sau medii, dar fără avantaje competitive sustenabile va trebui să ia în calcul posibile oferte de preluare”, a mai spus Dinu.

  • Infograficul săptămânii: Primele 50 de mărci ale lumii

    Japonia este a doua naţiune În top, cu mărci de 324 de miliarde de dolari, În timp ce statele BRIC – Brazilia, Rusia, India Şi China – se pot lăuda cu branduri În valoare totală de 275 de miliarde de dolari.

  • Care sunt cele mai bune universităţi din România

    Clasificarea a fost făcută de Asociaţia Universităţilor Europene, pe baza datelor raportate de unităţile de învăţământ superior. În virtutea evalurii EUA, 12 universităţi sunt considerate de elită (categoria “Universităţi de cercetare avansată şi educaţie”).

    “Este datoria noastră să le spunem celor care au luat bacalaureatul, părinţilor lor, angajatorilor, la ce pot să se aştepte de la universităţile României. Cred că astfel facem un mare pas înainte pentru recredibilizarea universităţilor din România în faţa partenerilor din Uniunea Europeană”, a declarat Daniel Funeriu.

    # Universităţi de cercetare avansată şi educaţie
    Universitatea din Bucureşti
    Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
    Academia de Studii Economice din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
    Universitatea Politehnică din Bucureşti
    Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi
    Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
    Universitatea “Politehnica” din Timişoara

    # Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică
    Universitatea de Vest din Timişoara
    Universitatea din Craiova
    Universitatea “Transilvania” din Braşov
    Universitatea “Ovidius” din Constanţa
    Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
    Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
    Universitatea din Oradea
    Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi
    Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara
    Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
    Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
    Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş
    Academia Tehnică Militară din Bucureşti
    Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă” din Braşov
    Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti
    Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” din Bucureşti
    Academia Navală “Mircea Cel Bătrân” din Constanţa
    Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” din Bucureşti
    Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu

    # Universităţi de educaţie şi creaţie artistică
    Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti
    Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti
    Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” din Bucureşti
    Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi
    Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
    Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca
    Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca
    Universitatea de Arte din Târgu Mureş

    # Universităţi centrate pe educaţie
    Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad
    Universitatea “Ştefan Cel Mare” din Suceava
    Universitatea “Valahia” din Târgovişte
    Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
    Universitatea Maritimă din Constanţa
    Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
    Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
    Universitatea Româno-Americană din Bucureşti
    Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău
    Universitatea din Piteşti
    Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa
    Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” din Bucureşti
    Universitatea “Constantin Brancuşi” din Târgu Jiu
    Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti
    Universitatea de Nord Baia Mare
    Universitatea Ecologică din Bucureşti
    Universitatea din Petroşani
    Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad
    Universitatea Creştină Partium din Oradea
    Universitatea Emanuel din Oradea
    Universitatea “Apollonia” din Iaşi
    Universitatea Spiru Haret din Bucureşti
    Universitatea Hyperion din Bucureşti
    Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureş
    Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureş
    Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte “Gheorghe Cristea”
    Universitatea “Tibiscus” din Timişoara
    Universitatea Româno-Germană din Sibiu
    Universitatea Andrei Şaguna Constanţa
    Universitatea “Mihail Kogălniceanu” din Iaşi
    Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
    Institutul Teologic Penticostal din Municipiul Bucureşti
    Institutul Teologic Baptist Bucureşti
    Universitatea ARTIFEX din Bucureşti
    Universitatea “Danubius” din Galaţi
    Universitatea “Constantin Brâncoveanu” din Piteşti
    Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi
    Universitatea “Avram Iancu” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Bogdan Vodă” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Nicolae Titulescu” din Bucureşti
    Universitatea “George Bacovia” din Bacău
    Universitatea “Athenaeum” din Bucureşti
    Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj
    Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti
    Universitatea “Mihai Eminescu” din Timişoara
    Universitatea Financiar – Bancară Bucureşti
    Universitatea George Bariţiu din Braşov
    Universitatea Bioterra din Bucureşti

    Prin Legea educaţiei naţionale, universităţile sunt clasificate în trei categorii, respectiv universităţi centrate pe educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică şi, respectiv, universităţi de cercetare avansată şi educaţie.

    Toate datele raportate de universităţi sunt publice şi pot fi accesate la adresa chestionar.uefiscdi.ro/.

  • Romania se afla pe locul 2 in UE in privinta evaziunii fiscale. Bulgaria ocupa locul 3

    Bulgaria ocupa locul al treilea in clasament, cu o cota de 38% a
    veniturilor nedeclarate, urmata de Estonia (37%) si Slovacia (32%),
    informeaza Novinite. La polul opus, Suedia are o rata a veniturilor
    nedeclarate de numai 8%, urmata de Belgia (10%) si Marea Britanie
    (12%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania urca pe locul 40 in clasamentul celor mai pasnice tari din lume

    Scorul Romaniei s-a schimbat usor in 2011, urcand pe locul 40,
    dupa ce cu un an inainte ocupa locul 45, dupa o deteriorare
    accentuata pe fondul instabilitatii politice si a nesigurantei
    economice. In cadrul Europei Centrale si de Est, Romania este
    devansata de Cehia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Slovacia si
    Croatia, clasandu-se pe locul sapte in regiune. Un indice mai slab
    decat al Romaniei inregistreaza insa tarile baltice (Lituania,
    Letonia, Estonia), Italia, Bulgaria (locul 53), Grecia si Ciprul,
    toate membre UE. Republica Moldova se claseaza pe locul 59 in lume,
    fata de 66 anul trecut, imediat dupa Bulgaria, in randul tarilor
    europene. Aceasta devanseaza Bosnia, Albania, Ucraina, Macedonia,
    Serbia si Muntenegru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro