BusinessMagazin

Tag: Birou

  • Facebook pregăteşte deschiderea unui birou de vânzări în China, unde reţeaua este cenzurată

     Compania americană ar putea deschide un birou în China în mai puţin de un an pentru a deservi clienţii tot mai numeroşi din această ţară, a spus una dintre sursele Bloomberg. Facebook negociază închirierea unor spaţii în clădirea Fortune Financial Center din Beijing, a afirmat o altă sursă.

    Operatorul reţelei de socializare nu a decis încă dacă să angajeze la noul birou contractori sau personal cu normă întreagă, caz în care ar trebui să obţină o licenţă de operare din partea statului chinez.

    Deschiderea unui birou în China ar marca un pas semnificativ, acesta fiind una dintre cele mai mari pieţe încă neaccesate de Facebook.

    Reţeaua socială a fost interzisă de guvernul chinez în 2009, dar compania a folosit un birou din Hong Kong, în afara Chinei continentale, pentru a construi discret o afacere care vinde publicitate la nivel internaţional companiilor din China.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mii de susţinători ai Ucrainei unite au manifestat pe străzile oraşului Odesa

    După ce s-au adunat, duminică seara, la “Treptele Potemkin”, un monument care a devenit celebru prin filmul lui Serghei Eisenstein, manifestanţii, printre care se aflau şi aproximativ 50 de membri ai grupării paramilitare naţionaliste Pravîi Sektor, au parcurs cele câteva sute de metri până la biroul generalului Ivan Katerinnciuk.

    Ei au scandat sloganuri ca “Odesa în Ucraina!”, “Glorie Ucrainei!” şi au cântat imnul naţional.

    Ivan Katerinciuk, şeful poliţiei din regiunea Odesa, în civil şi însoţit de cei doi adjuncţi, le-a spus, la megafon, că “toată lumea este egală în faţa legii, de aceea contez pe ajutorul şi susţinerea voastră”.

    “Ucraina este unită, iar Odesa face parte din Ucraina”, a continuat el, manifestanţii răspunzându-i cu strigăte de “Ura!”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lăsaţi biroul, munca de acasă este viitorul. Adevărat sau fals?

    Autorii recidivează cu această carte după ce au lansat “Rework”, o carte în care explică minimalismul pe care îl văd necesar în afaceri: planificarea nu e esenţială, investitorii externi nu sunt utili, iar concurenţa ar fi mai bine să fie ignorată.  Acelaşi minimalism revine şi în “Remote”, unde autorii descriu, din experienţa personală, faptul că munca de acasă, a lăsa angajaţii să îşi gestioneze timpul cum doresc şi a elimina complet sau parţial deplasările şi cheltuielile inutile reprezintă următorul pas în cultura organizaţională.

    Într-o manieră accesibilă oricui, acompaniaţi de caricaturi pe alocuri, autorii iau în discuţie pe rând avantajele lucrului de acasă, dezavantajele lucrului la birou şi beneficiile pentru compania care alege să meargă în direcţia muncii de acasă. Abordarea nu este extremistă, în sensul că cei doi autori nu sunt apostolii eliminării complete a sediilor de companii şi a biroului, ci predică mai degrabă un echilibru între cele două şi acceptarea ideii că unii angajaţi chiar s-ar descurca mai bine şi ar fi mai eficienţi dacă ar fi lăsaţi în pace.

    Pivotul transferului de la munca la birou la munca acasă ar fi tehnologia, care în ziua de azi permite diverse tipuri şi formule de comunicare, inclusiv video, în timp real şi transfer de date şi documente în moduri foarte simple. Dincolo de văz şi auz, deci, simţurile sunt opţionale în muncă. Premisa: “Birourile au devenit producătoare de întreruperi. Un birou aglomerat este asemenea unui robot de bucătărie: îţi face ziua bucăţele. Un sfert de oră acum, zece minute mai încolo, douăzeci de minute aici, cinci minute dincolo. Fiecare segment e ocupat cu o teleconferinţă, o şedinţă, altă şedinţă sau vreo altă întrerupere instituţionalizată inutilă”. O generalizare discutabilă.

    Cartea a fost lansată la puţin timp după ce Marissa Mayer, şeful Yahoo, a interzis angajaţilor să lucreze de acasă. Ultimele pagini ale cărţii le-am citit în drum spre birou, în metrou, şi nu am avut nicio secundă senzaţia că munca la birou e “naşpa” (folosesc termenul încercând să mă mulez pe tonul cărţii). Chiar şi înainte să termin de citit aveam în minte o suită de argumente şi contraargumente, oarecum deranjat de generalizările de la care pornesc autorii în pledoarie. Nu am să mă lansez, însă, într-un discurs legat de acest subiect. Dezbaterea, aşa cum zic şi autorii, este prezentă în spaţiul public de câţiva ani şi argumente solide sunt de ambele părţi. Ce fac eu, însă, când citesc o carte legată de cultură, scrisă de autori străini, este să mă întreb dacă s-ar potrivi în România.

    Legat de “Remote” mi-am adus aminte o idee din “Psihologia poporului român”, colecţie de studii şi eseuri ale lui Constantin Rădulescu-Motru. Acolo, autorul scria în 1904, deci înainte de fractura comunistă, că românii sunt individualişti şi indulgenţi în ceea ce priveşte autoevaluarea, dar au un suflet “gregar” în societate şi în muncă.

    “Imităm ca oile faptele din jurul nostru şi nu arătăm o energie decât când suntem în grup. La război ne luptăm voiniceşte, fiindcă acolo suntem umăr la umăr, dar la munca profesională suntem neglijenţi, fiindcă aici fiecare este lăsat pe seama datoriei sale proprii”, postula Rădulescu-Motru. În acest context, biroul se suprapune cu munca. Iar dacă biroul devine opţional, munca, sau calitatea ei, nu devine şi ea opţională?

    Jason Fried, David Heinemeier Hansson – “Remote – Biroul este opţional”, Editura Publica, Bucureşti, 2014

  • Şefa finanţărilor de la Banca Mondială explică de ce nu resimte mediul de afaceri creşterea economică

    Anul trecut economia locală a înregistrat un salt de 3,5%, luând prin surprindere pe toată lumea. Iar pentru 2014 unii analişti anticipează o performanţă comparabilă. Ana Maria Mihăescu se arată încrezătoare că ratele de creştere ale economiei îşi vor continua trendul în perioada 2014-2018. Pe acest fond este de aşteptat o evoluţie pozitivă a volumului creditării, care poate influenţa ca pondere creditele neperformante, ce au crescut ca procent în ultimii ani din cauza ritmului foarte lent al creditării, ajustat de rambursări semnificative.

    Cariera Anei Maria Mihăescu a început în domeniul asigurărilor şi a continuat în anii ‘90 în sectorul bancar, unde a urcat treptele ierarhiei până pe poziţii de top management. După o scurtă perioadă petrecută la BRD, Ana Maria Mihăescu a ajuns să realizeze un mecanism integrat al promovării exporturilor prin crearea Eximbank. „Am participat în acest proces de la început şi în 1997, când am părăsit banca, eram preşedintele acestui organism, extrem de important pentru orice infrastructură financiară„, povesteşte Mihăescu. De 16 ani conduce misiunea International Finance Corporation (IFC) în România, o entitate care face parte din grupul Băncii Mondiale şi este cel mai mare finanţator al sectorului privat în ţările emergente. Din 2011 a fost promovată, ajungând să decidă soarta proiectelor IFC din şapte ţări europene.

    ANA MARIA MIHĂESCU ŞI-A ÎMPĂRŢIT TOT TIMPUL VIAŢA ÎNTRE CARIERĂ ŞI FAMILIE. ÎN ULTIMII TREI ANI CARIERA I-A CERUT SĂ-ŞI ÎMPARTĂ TIMPUL ÎNTRE ROMÂNIA, BULGARIA, CEHIA, UNGARIA, MOLDOVA, POLONIA ŞI SLOVACIA, COORDONÂND BIROURILE IFC DIN ACESTE ŢĂRI.

    Dar familia a continuat să ocupe o poziţie privilegiată. După o carieră de mai mult de trei decenii în sectorul financiar, cel mai mare succes nu are legătură nici cu băncile, nici cu finanţările acordate de IFC pentru susţinerea economiilor emergente. Ana Maria Mihăescu spune că cel mai mare succes este fiul ei de 14 ani, Theodor. De-a lungul timpului, Mihăescu s-a implicat şi în proiecte sociale. Timp de patru ani a fost preşedinte al organizaţiei Salvaţi Copiii, iar acum lucrează la proiecte de promovare a unor pictori moldoveni şi a altor tinere talente din România. Face asta deoarece a fost impresionată de unul dintre discursurile lui Dalai Lama, care susţinea că nu ne mai trebuie oameni de succes, pentru că avem deja prea mulţi, ci ne trebuie oameni cărora să le pese.

    Consideră că viaţa a fost extrem de generoasă cu ea şi spune că a participat la procese complexe variate. În 1998, când a ajuns şefa misiunii IFC în România, susţine că a avut proiecte variate „first of„, inclusiv promovarea societăţilor româneşti pentru a deveni jucători regionali. Iar în perioada recentă a fost preocupată şi de consolidarea pieţei de capital. Din 2006 Ana Maria Mihăescu a preluat portofoliul IFC din Republica Moldova, pentru ca în 2011 să fie numită la cârma birourilor IFC din alte cinci ţări (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia). Iar România continuă să fie liderul acestui grup, cu cel mai mare număr de proiecte ale IFC. În ceea ce priveşte expunerile IFC în regiunea din care facem parte – Europa şi Asia Centrală – Turcia, Rusia şi Ucraina ocupă primele trei poziţii, iar România se situează pe locul cinci, la mică distanţă de Serbia.

    „Acum trei ani, sfera mea de coordonare a activităţilor IFC s-a lărgit de la două la şapte ţări. Dintre acestea, pot spune că programul cu cel mai mare număr de proiecte este în continuare cel din România. Diversitatea proiectelor şi nevoile mediului privat ne-au permis să structurăm proiecte în cadrul diferitelor programe globale lansate de IFC drept Crisis Response Initiatives. Mă refer aici la programul Global Trade Finance, Distressed Assets, iar în curând proiecte finanţate de IFC Capitalization Fund (Fondul Subordonat administrat de IFC prin Asset Management Fund)„, spune Ana Maria Mihăescu.

    România a devenit membră a International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale – în 1990. De atunci, totalul investiţiilor IFC în România a depăşit 2 miliarde de dolari (inclusiv împrumuturi sindicalizate). Rolul IFC este să dezvolte sectorul privat în economiile în curs de dezvoltare. În cele aproape şase decenii de la înfiinţare, IFC a devenit cel mai mare investitor multilateral din lume în companiile private de pe pieţele emergente. Rolul instituţiilor financiare internaţionale a crescut în contextul crizei financiare şi economice mondiale.

    Dar seiful diviziei de investiţii a Băncii Mondiale nu se deschide pentru orice proiect. Finanţările IFC vizează cu prioritate sectoarele care pot avea un impact benefic la nivelul economiei. Totodată, IFC nu se implică în proiecte mici, pentru că nu doreşte să intre în competiţie cu băncile, ci completează ceea ce poate oferi sistemul bancar, după cum a susţinut Mihăescu.

  • România, printre cele mai ieftine ţări din Europa după costul închirierii un birou complet echipat

     Birourile instant, cu toate serviciile incluse, sunt o soluţie din ce în ce mai folosită de către tinerii antreprenori din IT&C, dar şi de către consultanţi în afaceri sau alte profesii imobiliare, care nu vor ducă grija întreţinerii unui birou permanent, ci doar să se folosească de unul complet echipat, într-un cost bine ţinut sub control, se arată într-un comunicat al firmei Flash Office Solutions, activă pe piaţa serviciilor instant offices din Bucureşti.

    Antreprenorii care închiriază astfel de spaţii beneficiază în tariful final de toate facilităţile – mobilier, recepţie, sală de întâlnire, fax, telefon, curăţenie zilnică, pază, acces la bucătărie, conexiune performantă la Internet, sistem de video-conferinţe, imprimantă profesională, dar şi parcare pentru biciclete şi zonă de lounge.

    Printre primii clienţi ai Flash Office Solutions se numără firme din domeniul IT&C şi HR, domenii care au nevoie de cea mai dezvoltată infrastructură de lucru şi cele mai bune dotări pentru activitatea de zi cu zi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum influenţează lumina din birou productivitatea angajaţilor

     “Una dintre problemele identificate de noi şi neconştientizate de marii constructori şi angajatori este sistemul de iluminat. Atunci când vine vorba de creşterea productivităţii angajaţilor, marii angajatori investesc în principal în oferirea de beneficii financiare suplimentare şi cursuri de formare profesională, necunoscând faptul că instalarea unui sistem de iluminat adecvat este principalul factor care determină creşterea randamentului angajaţilor. O  foluţie de iluminat potrivită mediului de lucru, ajută atât la creşterea productivităţii cu până la 20 procente, dar şi la reducerea costurilor cu energia electrică, în unele cazuri chiar şi cu 50 procente”, declară Viorel Niculae, director al diviziei electrice Menatwork.

    Aceeasi problemă a fost identificată si la nivelul institutiilor de învăţământ unde sistemul de iluminat nu tine cont de vârsta cursanţilor şi a activităţilor zilnice derulate în clădire. „Am constatat că în majoritatea institutiilor de învăţământ, fie că vorbim de facultăţi, licee, şcoli sau grădiniţe, soluţia aleasă pentru iluminat este exact opusul celei recomandate pentru destinaţia acestor spaţii. Spre exemplu în grădiniţe se recomandă o lumină caldă care să nu accentueze starea de agitaţie a copiilor, ori la noi întâlnim lumini puternice, reci, care nu sunt deloc prielnice practicilor didactice”, declară Viorel Niculae.

    În acest sens, compania a demarat un proces de educare a pietei atât prin informarea publicului asupra beneficiilor utilizării unei solutii de iluminat adaptate fiecărui mediu în parte, cât si prin furnizarea de sisteme complete de iluminat. Din 1996 când a fost înfiinţată divizia de electrice a Menatwork, investiţiile de peste 10 milioane de lei realizate până în prezent au vizat dezvoltarea produselor şi serviciilor oferite pieţei, dar şi formarea de specialişti şi consultanţi care să livreze soluţii de iluminat optime către firme de arhitectură, designeri si beneficiari.

    Pentru anul în curs, divizia de electrice a Menatwork estimează o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 20 de procente în condiţiile în care în 2013 aceasta s-a ridicat la 24,8 milioane de lei. Aceasta divizie operează activităţi de producţie, consultanţă, comerţ şi distribuţie. In primele trei luni ale anului, divizia a înregistrat afaceri de 5,4 milioane lei, la acelaşi nivel cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. 

    Grupul de firme Menatwork şi-a început activitatea în România în 1994 şi este specializat în producţia, comerţul şi montajul materialelor de construcţii. Grupul este format în prezent din  11 firme cu un portofoliu  de produse şi servicii pentru construcţii, amenajări şi finisaje pentru interior şi exterior. Parcul administrativ şi industrial din Bucureşti pe care îşi desfăşoară activitatea firmele grupului se întinde în prezent pe o suprafaţa de 90.000 de mp. În fabricile şi reţeaua de distribuţie ale Grupului Menatwork activează în prezent peste 300 angajaţi. Menatwork deţine şi propria reţea comercială în Bucureşti, Cluj Napoca, Craiova, Constanţa şi Bacău.

     

     

     

  • Cum influenţează lumina din birou productivitatea angajaţilor

     “Una dintre problemele identificate de noi şi neconştientizate de marii constructori şi angajatori este sistemul de iluminat. Atunci când vine vorba de creşterea productivităţii angajaţilor, marii angajatori investesc în principal în oferirea de beneficii financiare suplimentare şi cursuri de formare profesională, necunoscând faptul că instalarea unui sistem de iluminat adecvat este principalul factor care determină creşterea randamentului angajaţilor. O  foluţie de iluminat potrivită mediului de lucru, ajută atât la creşterea productivităţii cu până la 20 procente, dar şi la reducerea costurilor cu energia electrică, în unele cazuri chiar şi cu 50 procente”, declară Viorel Niculae, director al diviziei electrice Menatwork.

    Aceeasi problemă a fost identificată si la nivelul institutiilor de învăţământ unde sistemul de iluminat nu tine cont de vârsta cursanţilor şi a activităţilor zilnice derulate în clădire. „Am constatat că în majoritatea institutiilor de învăţământ, fie că vorbim de facultăţi, licee, şcoli sau grădiniţe, soluţia aleasă pentru iluminat este exact opusul celei recomandate pentru destinaţia acestor spaţii. Spre exemplu în grădiniţe se recomandă o lumină caldă care să nu accentueze starea de agitaţie a copiilor, ori la noi întâlnim lumini puternice, reci, care nu sunt deloc prielnice practicilor didactice”, declară Viorel Niculae.

    În acest sens, compania a demarat un proces de educare a pietei atât prin informarea publicului asupra beneficiilor utilizării unei solutii de iluminat adaptate fiecărui mediu în parte, cât si prin furnizarea de sisteme complete de iluminat. Din 1996 când a fost înfiinţată divizia de electrice a Menatwork, investiţiile de peste 10 milioane de lei realizate până în prezent au vizat dezvoltarea produselor şi serviciilor oferite pieţei, dar şi formarea de specialişti şi consultanţi care să livreze soluţii de iluminat optime către firme de arhitectură, designeri si beneficiari.

    Pentru anul în curs, divizia de electrice a Menatwork estimează o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 20 de procente în condiţiile în care în 2013 aceasta s-a ridicat la 24,8 milioane de lei. Aceasta divizie operează activităţi de producţie, consultanţă, comerţ şi distribuţie. In primele trei luni ale anului, divizia a înregistrat afaceri de 5,4 milioane lei, la acelaşi nivel cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. 

    Grupul de firme Menatwork şi-a început activitatea în România în 1994 şi este specializat în producţia, comerţul şi montajul materialelor de construcţii. Grupul este format în prezent din  11 firme cu un portofoliu  de produse şi servicii pentru construcţii, amenajări şi finisaje pentru interior şi exterior. Parcul administrativ şi industrial din Bucureşti pe care îşi desfăşoară activitatea firmele grupului se întinde în prezent pe o suprafaţa de 90.000 de mp. În fabricile şi reţeaua de distribuţie ale Grupului Menatwork activează în prezent peste 300 angajaţi. Menatwork deţine şi propria reţea comercială în Bucureşti, Cluj Napoca, Craiova, Constanţa şi Bacău.

     

     

     

  • A devenit antreprenor cu bani împrumutaţi şi cu o rablă de Dacie. Acum face 20 de milioane de euro

    Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, care va fi lansat de Business Magazin în luna mai. Tot atunci vom premia cei mai performanţi tineri din mediul de afaceri la Gala Tineri Manageri de Top, organizată de Business Magazin.

    Mihai Pătraşcu a lucrat ca angajat doar un an în cei 31 pe care i-a împlinit şi se declară fericit că a luat decizia să muncească pentru afacerea proprie, evomag.ro, pe care a pornit-o cu bani împrumutaţi şi pe care a dus-o la 20 de milioane de euro.

    L-am găsit pe Mihai Pătraşcu stând în picioare la biroul înalt şi fără scaun de unde supervizează fluxul comenzilor. În discuţia cu Mihai, îţi vine aproape instinctiv să îl tutuieşti şi ajungi să vorbeşti repede despre gadgeturile pe care le foloseşte, printre care un ceas cu pedometru prin care încearcă să se menţină cât de cât activ, dat fiind că stă la birou cam zece ore pe zi. Joia Mare l-a găsit făcând, până la ora 12, patru kilometri, deşi admite că într-o zi de muncă trece bine de opt-nouă kilometri.

    Alergătura l-a însoţit încă dinainte de facultate, când, din dorinţa de avea internet în blocul unde locuia, a constituit o reţea de cartier cu 250 de abonaţi capabilă să atragă serviciile unui furnizor. “Am avut o reţea de cartier încă de când eram la liceu”, îşi începe povestea Mihai Pătraşcu, astăzi proprietar al evomag.ro, un magazin online care şi-a bugetat afaceri de circa 20 de milioane de euro pentru anul în curs.

    Absolvent de electronică şi telecomunicaţii la Universitatea Politehnică, Pătraşcu îşi are biroul deasupra depozitelor şi magazinului de prezentare de lângă Piaţa Muncii.

    Primul meu calculator a fost un 586 cumpărat cu mari eforturi de către părinţi de la cineva din Ştefan cel Mare. Am fost atras mereu de tehnologie. Ca student, a început să repare calculatoare alături de un prieten, după un an în care a lucrat la Siveco, una dintre companiile locale care dezvoltă software – “Nu mi-a plăcut pentru că nu programam, ci doar instruiam clienţii din ţară să folosească ser-viciile cumpărate. Era militărie!”.

    Cei doi au format o echipă de 20 de angajaţi, moment când el a decis să înfiinţeze un magazin online unde să îşi comercializeze calculatoarele. Aşa a apărut în 2003 vreaulaptop.ro, un proiect despre care admite că a fost lansat “prea devreme pentru timpul lui, dar din care a învăţat să facă marketing pe forumuri şi să vândă un produs deloc ieftin la acea vreme.

    A decis să construi-ască singur un proiect de magazin online şi a înfiinţat propria firmă cu bani luaţi în avans de la companiile cărora le repara calculatoarele. A strâns 12 milioane de lei vechi cu care şi-a fondat o societate şi i-a dat reţeaua de cartier unui prieten programator în schimbul unui script pentru un magazin electronic de la care a pornit evolutionsystems.ro. “Puneam în fiecare dimineaţă anunţuri timp de două ore, de la 9 la 11, pe toate site-urile posibile, alături de actuala mea soţie, de acasă, din dormitor. Am făcut asta jumătate de an şi vindeam două-trei calcu-latoare pe săptămână”, povesteşte tânărul.

    A încercat mai multe branduri în anunţurile pe care le încărca pe internet şi aşa a decis că între Evosys, Evoshop şi Evomag, ultimul rămâne cel la care clienţii răspund cel mai bine – “oamenii sunau mai mult la anunţurile cu evomag, iar încet-încet ne-am concentrat doar pe comerţ şi am renunţat la partea de mentenanţă”. Spune că nu a avut de la cine să se inspire în România şi că a preluat modelul TigerDi-rect.com, unul dintre site-urile cu obiect de activitate similar din Statele Unite ale Americii.

  • ALEGERI ÎN UNGARIA: Peste 34% dintre alegători au votat până la ora 14.00

    Un număr de 2.753.211 persoane s-au prezentat la urne în primele şapte ore de vot, potrivit Biroului Naţional ungar pentru Alegeri.

    Cea mai mare prezenţă s-a înregistrat în judeţul Pest (centru), unde au votat 36,7% dintre alegători, iar cea mai scăzută în Szabolcs-Szatmar-Bereg (nord-est), unde şi-au exprimat opţiunile 30,1% dintre alegători.

    La Budapesta, prezenţa la vot era de 39,01%, potrivit aceleiaşi surse.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kickstarter: Cum a reuşit o platformă online de finanţări să strângă un miliard de dolari

    DACĂ KICKSTARTER AR FI FOST UNA DIN INSTITUŢIILE MEDIA CARE AU DOMINAT SECOLUL XX, precum editurile, studiourile de film sau companiile de înregistrări, încasările ar fi venit probabil din câteva afaceri de succes.

    Cu alte cuvinte, fondurile necesare pentru a suporta cei 79 de angajaţi, biroul din Manhattan şi infrastructura serverelor ar fi venit din cele 50 de proiecte care, de la lansarea site-ului în 2009, au primit fiecare finanţări mai mari de un milion de dolari. Însă Kickstarter este un produs al erei internetului, astfel încât un număr oricât de mare de proiecte propuse nu necesită fonduri mult mai mari sau modificarea infrastructurii.

    Astfel, mare parte a încasărilor Kickstarter, cea mai cunoscută platformă de finanţare a proiectelor, vine nu din proiectele mari, ci din sutele sau chiar miile de proiecte mici propuse oamenilor simpli. Aceasta este concluzia unei analize a Quartz.com, care a luat în considerare toate proiectele publicate pe site-ul de finanţări.

    Finanţarea în grup reprezintă o colecţie de finanţări, menită să permită dezvoltarea unei idei, venită din partea mai multor susţinători – grupul. Kickstarter este una din platformele care leagă iniţiatorul unui proiect de cei care îi pot finanţa ideea.

    Cel mai bine finanţate o mie de proiecte din istoria Kickstarter (aproape toate proiectele care au primit mai mult de 100.000 de dolari) reprezintă 35% din miliardul de dolari obţinut din toate finanţările. Promisiunile de finanţare se validează doar în cazul în care ţinta proiectului e atinsă, astfel încât, dintr-un miliard, doar 859 de milioane de dolari au ajuns la autorii proiectelor. Toate cele 1.000 de proiecte menţionate mai sus şi-au atins însă ţinta, reprezentând astfel în mod real 43% din finanţările de succes ale Kickstarter.

    Restul încasărilor provin dintr-un număr de peste 56.000 de proiecte cu o finanţare medie de 6.743 dolari. Kickstarter obţine 5% din fiecare finanţare de succes, astfel încât a obţinut 43 de milioane de dolari de la lansare. Pentru un start-up IT, această sumă nu este impresionantă pentru o perioadă de patru ani.

    „Mărimea unei afaceri este ceva relativ„, a spus Yancey Strickler, cofondator al platformei. „Suntem unul dintre numele cunoscute pe internet, iar asta ar trebui să spună ceva. Cred că vom schimba vieţile mai multor oameni decât alte companii cu valori mult mai mari decât a noastră.„

    Kickstarter a trecut printr-o singură rundă de finanţare proprie, din partea fondului de investiţii Union Square, iar Yancey subliniază că nu intenţionează să vândă compania sau să o listeze la bursă. „Avem 79 de angajaţi, un birou pe măsura necesităţilor şi am reuşit, ani la rând, să fim o afacere în continuă creştere. Investitorii care vor să schimbe lucrurile nu au fost parte din viaţa noastră şi nu vor fi niciodată. Asta ne dă posibilitatea să facem lucrurile aşa cum vrem noi, să încercăm să facem lucruri bune pentru lumea în care trăim. Kickstarter este un produs, înainte de toate, ideologic.„

    Puterea Kickstarter, după cum declară cei care conduc compania, stă în faptul că toate proiectele (fie ele filme, muzică sau produse fizice) sunt privite ca fiind la fel de creative. Cu toate acestea, privind la acele proiecte care au primit cele mai mari finanţări, există anumite tendinţe. Mare parte sunt gadgeturi pentru tineri, precum căşti wireless, imprimante 3D, accesorii pentru calculatoare şi foarte multe jocuri. „Faptul că mai multe jocuri sau invenţii tech sunt finanţate cu succes arată de fapt cât de multă lume e interesată de aceste lucruri„, crede cofondatorul.