Tag: aur

  • Două medalii de aur pentru români la Openul european de judo de la Madrid

    A fost prima victorie a Andreei Chiţu (30 de ani) de la revenirea în competiţii. Judoka de la CSA Steaua se lăsase de sport după Jocurile Olimpice de la Rio.

    Ea şi-a propus să acumuleze puncte pentru a se califica la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

    Andreea Chiţu e antrenată la lotul României de Florin Bercean. În urmă cu o lună, Chiţu a ocupat locul 7 la Europenele de la Tel Aviv.

    Daniel Natea a cucerit medalia de aur la Openul european de judo de la Madrid

    La categoria plus 100 kg, sportivul de la Dinamo l-a învins în finală pe Soslan Bostanov din Rusia.

    Sportivul “tricolor” s-a impus în faţa rusului în două minute şi 30 de secunde, prin ippon, după ce în semifinale, l-a învins pe Irinel Vasile Grigoraş Chelaru, sportiv român care reprezintă Spania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fructe de pădure la purtător

    Sursa de inspiraţie în cazul ultimei colecţii a acesteia, considerată potrivită pentru sezonul de vară de către The Telegraph, o reprezintă fructele de pădure şi bomboanele, colecţia intitulându-se, de altfel, „Berry”. Împrumutând de la fructele de pădure forma şi de la bomboane culorile vii, „Berry” este compusă din cercei, inele, pandantive sau brăţări cu turcoaze, perle şi coral roz, diamante sau safire şi aur, vesele, dar în acelaşi timp delicate. 

  • Cum au devenit hackerii din Coreea de Nord cei mai mari jefuitori din lume

    Reconnaissance General Bureau (biroul general de recunoaştere) RGB, al Coreei de Nord, echivalentul CIA, a antrenat o echipă de hackeri transformaţi în jefuitori de bănci care în ultimii ani au furat din peste 100 de bănci şi exchange-uri de criptomonede de peste tot din lume, pagubele fiind evaluate la peste 650 de milioane de dolari, potrivit GlobalPost Investigations.

    Hackerii coreeni au lovit chiar şi Banca Federală de Rezerve din New York. La aproape 25 de metri sub străzile din Manhattan, banca deţine cel mai mare depozit de aur din lume, iar multe dintre lingourile de aur sunt ale altor guverne, dar le-au trimis americanilor pentru că simţeau că sunt mai în siguranţă acolo decât altundeva. De asemenea, tot aici se ţin şi banii altor guverne, dar nu în sensul tradiţional de bancnote, ci bani electronici formaţi din 1 şi 0.

    Hoţii nord-coreeni au vrut să fure în februarie 2016 aproape 1 miliard de dolari. Contul ţintit aparţinea Bangladesh-ului. Odată ce au avut acces în serverele băncii centrale din Bangladesh, hackerii au aşteptat până vineri, zi liberă pentru mulţi musulmani, pentru a acţiona. Hackerii au trimis o serie de cereri de transfer la Banca Federală de Rezerve, transferuri totalizând aproape 1 miliard de dolari, care duceau banii în Filipine. Mulţi bani au fost transformaţi în cash sau spălaţi prin cazinouri.

    Hackerii nu au reuşit să fure toată suma deoarece multe transferuri au fost oprite fiind socotite drept suspicioase. Totuşi, au izbutit să scape cu 81 de milioane de dolari. Cei care au realizat acest furt sunt agenţi ai RGB, agenţie caracterizată ca fiind o combinaţie de CIA, KGB şi Yakuza.

    De zeci de ani, Coreea de Nord a fost sancţionată de ţările occidentale; în plus, intrarea acesteia în pieţele globale a fost interzisă. Asta a făcut ca regimul să caute noi metode de a aduce venituri la stat. Printre încercările agenţiei s-au numărat producţia de heroină, printarea de bancnote de 100 de dolari şi contrafacerea ţigărilor de marcă. Totuşi, toate aceste încercări de a face bani au fost eclipsate de hacking. Agenţia a antrenat unii dintre cei mai buni criminali cibernetici din prezent. Ce îi diferenţiază pe aceşti hackeri de alţii este faptul că sunt siguri că nu vor fi acuzaţi şi nici arestaţi niciodată de autorităţi.
    În ultimii ani, Coreea de Nord ar fi lansat peste 100 de atacuri cibernetice asupra băncilor şi birourilor de exchange de criptomonede din 30 de ţări. În urma acestor acţiuni s-ar fi furat 650 de milioane de dolari, din ceea ce se ştie.

    Suma de 650 de milioane de dolari a fost înaintată de Simon Choi, consultant al Serviciilor Secrete ale Coreei de Sud şi al diviziei de securitate cibernetică a armatei sud-coreene.

    „Cred că am reuşit să descoperim doar 30% din ceea ce s-a furat, doar o parte a activităţii lor. Abilităţile lor s-au îmbunătăţit considerabil. Sunt cei mai buni din lume”, este de părere Choi. Asta nu s-a întâmplat dintr-odată. Sub regimul lui Kim Jong-un, RGB s-a restructurat şi a pus accentul pe hacking, iar acum, conform estimărilor, numărul hackerilor este între 3.000 şi 6.000.
    Agenţia a fost creată în 2009, în ultimii ani ai domniei lui Kim Jong-il. Agenţia era compusă din mai multe unităţi dedicate spionajului, asasinatelor, războiului psihologic şi războiului cibernetic. Odată ce Jong-un a venit la putere, accentul s-a pus pe divizia de hacking.

    Două unităţi ale diviziei de hackeri sunt renumite în lume: unitatea 121, cunoscută ca „Lazarus” sau „Hidden Cobra”, responsabilă pentru hackul asupra Sony şi a Băncii Federale, şi unitatea 110, care, potrivit lui Choi, a început ca o unitate dedicată atacurilor asupra armatelor ţărilor rivale, dar şi-a schimbat ţinta în sisteme de carduri, reţele de ATM-uri, dar şi exchange-uri de criptomonede.

    După ce Kim Jong-un şi Donald Trump s-au ameninţat reciproc cu distrugerea, pe Twitter sau la televizor, acum cei doi lideri au căzut de acord să se întâlnească pe 12 iunie în Singapore. Nu se ştie exact care va fi topica discuţiilor, dar sigur se va vorbi şi despre bomba cu hidrogen şi despre modul în care una dintre cele mai sărace naţiuni din lume a ajuns să deţină o astfel de armă.

    Jafurile din bănci sunt legate de arsenalul nuclear al Coreei de Nord deoarece testele cu rachete provoacă sancţiuni, iar sancţiunile golesc bugetul ţării. Pyongyang caută soluţii pentru a-şi umple cuferele, iar o metodă eficientă este prin atacuri cibernetice. Hackingul a devenit extrem de profitabil pentru statul nord-coreean şi o veritabilă ameninţare asupra sistemului financiar al SUA. Pentru a înţelege mai bine ce se întâmpla, Patrick Winn, reporter la Global Post Investigation, a vorbit cu Kim Heung-Kwang, un specialist în computere care este familiarizat cu ceea ce se întâmplă în regimul de la Pyongyang deoarece el a fost un astfel de hacker.

    Kim Heung-Kwang a fugit în 2003 şi a mituit un paznic nord-coreean de la graniţa cu China. A traversat râul Tumen, dar a fost împuşcat, înainte să iasă din apă, de un al doilea paznic, pe care a neglijat să-l plătească. A supravieţuit; din China a ajuns în Coreea de Sud, iar azi conduce o alianţă a dezertorilor regimului nord-coreean. În organizaţia pe care o conduce se numără avocaţi, doctori, ingineri, programatori nord-coreeni care au scăpat de regimul opresiv.

    „Hackerii sunt geniile Coreei de Nord. Atunci când întrebi oamenii care ţară are cei mai talentaţi hackeri, probabil auzi de America, Rusia, China şi aşa mai departe. Dar are cineva operaţiuni mai de succes decât Coreea de Nord?”, punctează  Kim Heung-Kwang.

    În 2014, agenţii nord-coreeni s-au infiltrat în infrastructura Sony care se pregătea să lanseze comedia The Interview, un film despre asasinarea lui Kim Jong-un. Agenţii au şters date din sistemul companiei japoneze şi au dezvăluit publicului e-mailuri private ale angajaţilor Sony. Compania a decis să nu mai lanseze filmul în cinematografe.

    În 2017, hackerii nord-coreeni au lansat un „vierme” cunoscut ca WannaCry care a blocat peste 200.000 de calculatoare din 150 de ţări. Cei care au avut calculatoarele blocate trebuia să plătească o răscumpărare în bitcoin.

    În ultimii trei ani, hackerii nord-coreeni au atacat bănci şi exchange-uri de criptomonede din Coreea de Sud, Thailanda, India, Filipine, Polonia, Peru, Vietnam, Nigeria, Australia, Mexic, Japonia, Singapore, SUA. „Doar din ceea ce se vede la ştiri ar trebui să te gândeşti dacă nu cumva hackerii nord-coreeni sunt cei mai buni din lume”, spune Heung-Kwang. Întrebarea este: cum poate o ţară săracă să lanseze asemenea atacuri când se confruntă cu întreruperi de curent şi are o infrastructură digitală primitivă?

    Răspunsul poate fi surprinzător: formează celule de hackeri în alte ţări. Multe dintre aceste celule ar fi în China, unde viteza de internet este mult mai mare. Acolo, mulţi agenţi lucrează drept traderi sau importatori şi hackeri pe timpul nopţii. Alte urme lăsate de hackeri indică faptul că aceştia ar putea fi în India, Malaysia, Nepal, Indonezia, dar şi Mozambic.

    Potrivit Recorded Future, firmă ce monitorizează ameninţări cibernetice la nivel mondial, hackerii nord-coreeni se uită pe Amazon, Baidu, echivalentul Google în China, la filme pornografice şi la conturile AOL. De asemenea, ei folosec iPaduri şi iPhone-uri.

    Kim Heung-Kwang spune că atunci când hackerii atacă o bancă, ei ştiu că acţiunea lor este ilegală, dar vor să-şi mulţumească liderul. „Să nu vă imaginaţi că se simt vinovaţi sau că-şi încalcă vreun cod moral. Ei nu au acelaşi cod moral ca noi”, explică Jang Seyul, fiul unui căpitan de armată, care a fost acceptat la universitatea Mirim din Coreea de Nord. El spune că instituţia este cunoscută în rândul soldaţilor drept Universitatea de Automatizare a Comandamentului Poporului Coreean. Revista Wired a numit-o Şcoala de Hacking a Coreei de Nord.

    Jang Seyul nu a ajuns hacker, ci a devenit un expert în strategie militară; a lucrat alături de hackeri atât în timpul facultăţii, cât şi la agenţie şi este de părere că aceia care sunt deştepţi urcă repede în rang. „În Coreea de Nord foarte mulţi tineri îşi doresc să devină ingineri şi specialişti în IT, deoarece, dacă ajungi expert în securitate cibernetică, atunci poţi ajunge unul dintre conducătorii din partidul comunist. Băieţii visează să urmeze această cale”, spune Seyul.

    Cei mai talentaţi programatori sunt lăsaţi să-şi mute familiile din provincie în Capitală, un privilegiu pe care nu toţi îl au. Astfel, familiile acestora se pot bucura de apă caldă, electricitate, alimente rare precum bananele. Chiar şi aşa, familiile acestora sunt într-un fel nişte ostateci: dacă un hacker cumva schimbă tabăra, atunci familia lui este în pericol. Totuşi, cei mai buni hackeri sunt mutaţi în străinătate.

    Accesul la informaţie ar putea face ca un hacker să-şi schimbe părerea despre ceea ce face, dar Andrei Lankov, profesor la Universitatea din Seul şi expert în economia nord-coreeană, este de părere că hackerul coreean tipic nu vrea să fugă din ţară. „Sistemul este creat în aşa fel încât este foarte dificil să evadezi şi este la fel de greu să pornească o mişcare antisistem. Este o metodă dureroasă de a te sinucide.”

    Kim Heung-Kwang este norocos că a scăpat, dar şi aşa a primit telefoane şi e-mailuri de ameninţare. „Sunt pe lista neagră. Există un ordin pentru a mă omorî. Ai observat omul care stă lângă mine?”, spune el arătând către un bărbat îmbrăcat în negru. „Este un agent sud-coreean. Este aici să mă protejze.”

    Se spune că banii furaţi de hackeri sunt utilizaţi pentru a alimenta programul nuclear al ţării, dar potrivit lui Lankov, banii pot fi folosit şi pentru bunuri şi servicii precum genţi Chanel pentru amantele liderilor nord-coreeni, pentru orez de slabă calitate pentru a hrăni populaţia înfometată, dar şi pentru achiziţia de componente pentru sistemul de rachete capabil să trimită o rachetă tocmai pe continentul american.

    „Ei se văd ca nişte victime. Văd legea internaţională ca fiind fără sens, ipocrită şi folosită de marile puteri ca să-şi utilizeze în propriul folos poziţiile privlegiate”, este de părere Lankov. Aceeaşi viziune asupra lumii a determinat autorităţile să exporte heroină în anii ‘70 sau să falsifice ţigări şi bani. „Şi-au pus speranţa în droguri, dar banii nu erau foarte mulţi şi reputaţia le era afectată. Aşa că au renunţat. Acum au aflat că hackingul este o metodă foarte bună de a face bani.”

    Totuşi, când vine vorba de venitul ţării, hackingul încă nu ajunge la nivelul banilor aduşi de vânzarea de cărbuni către China sau al banilor aduşi prin trimiterea de muncitori în străinătate (sunt trimişi să taie copaci în Siberia sau să lucreze în fabrici din Orientul Mijlociu). În acest moment, totuşi, aceste două surse de venit sunt sugrumate de sancţiuni, iar asta face ca hackingul să devină din ce în ce mai dorit.

    În trecut, o persoană inteligentă era condamnată să lucreze în ferme, dar acum are şansa să se alăture unei echipe care să dea jafuri online de milioane de dolari. Aceste sume de bani aduse de hacking nu sunt cu adevărat mari pentru ţări ca SUA sau China, dar pentru Coreea de Nord, unde economia naţională este estimată la 28 de miliarde de dolari, este o sursă de venit importantă.

    Ce se va întâmpla pe viitor? Nici Kim Heung-Kwang nu ştie şi sugerează că lucrurile s-ar putea schimba după întâlnirea dintre Kim Jong-un şi Donald Trump. Poate dictatorul va decide să-şi ţină în frâu armata de hackeri în schimbul ridicării sancţiunilor. Poate Jong-un va pleca de la discuţii furios, ameninţând SUA. „Poate cei doi vor avea o relaţie bună. Sau poate va fi un film de acţiune. Oricum ar fi, dacă aceşti doi lideri se vor întâlni, va fi o întrevedere a unor oameni foarte ciudaţi”, încheie Kim Heung-Kwang.

  • În timp ce lira turcească îşi continuă prăbuşirea, turcii se întorc spre vechea lor iubire – aurul

    Cu doar o lună rămasă înainte de alegeri, negustorii din bazarurile Turciei observă o creştere a cererii pentru monede de aur, potrivit Bloomberg.

    „Turcii au un comportament interesant – ei cumpără aur atunci când preţurile cresc şi speră ca această creştere să continue”, spune Gokhan Karakan, 32 ani, care conduce un exchange de aur în inima Marelui Bazar din Istanbul. „Oamenii cred că este un trend aici şi aleg să cumpere aur până când dispare nesiguranţa din piaţă”.

    Vineri, la Marele Bazar – una dintre cele mai mari pieţe din lume – comercianţii spun că mai mulţi clienţi cumpără aur în loc să vândă, în speranţa că metalul preţios îşi va păstra valoarea în timp ce lira este în scădere liberă.

    Preţul aurului raportat la liră este mai mare ca niciodată, dar asta nu descurajează cumpărătorii care caută un „paradis sigur” pentru banii lor.

    „Turcii iubesc aurul” spune Tekin Firat, 30 ani, care deţine şi operează un magazin de aur în bazar. „Oamenii cred că aurul nu va pierde niciodată pe termen lung”.

    Cetăţenii Turciei se adăpostesc sub umbrela aurului în contextul în care lira este în scădere. Preşedintele Erdogan, care este pe cale de a-şi lansa campania prezidenţială, este pe cale să înfrunte cea mai mare provocare electorală din ultimii 15 ani, în mijlocul unei crize monetare.

    El se confruntă cu presiunea investitorilor care cer randamente mai mari atunci când sunt solicitaţi pentru a finanţa o economie erodată de inflaţie şi înghiţită de deficitul de cont curent.

    Aurul are o importanţă specială în Turcia. Ţara este casa regatului antic Lydia, unde au fost descoperite cele mai vechi monede de aur din istoria omenirii de până acum – din secolul VII înainte de Hristos.

    Turcia a importat 118 tone metrice de lingouri de aur, care valorează 5 miliarde de dolari la preţurile de astăzi, în primele patru luni ale anului, cea mai mare cantitate raportat la perioadă, din ultimii 23 de ani.

    Vineri la ora 15.15 aurul se tranzacţiona în Turcia la valoarea de 41,2 dolar per gram, în creştere cu 1% de la începutul zilei.  

     

  • Comoara din Marea Caraibilor: Ce a găsit un robot pe fundul apei valorează 17 miliarde de dolari

    Valoarea tuturor obiectelor gasite ajunge la 17 miliarde de dolari, arata ziare.com.

    Locul unde a fost facuta descoperirea este, asa cum e normal, data fiind valoarea comorii, unul secret. Se stie insa ca e in largul coastei Cartagenei, Columbia, conform Live Science.

    Nava San Jose, una franceza, s-a scufundat in urma unei lupte pe viata si pe moarte cu britanicii. Plecase cu obiectele pretioase din Peru, fara escorta, pentru ca aceasta intarziase, ceea ce a fost o greseala imensa. Nu a avut nicio sansa in fata a patru nave britanice, dotate la randul lor cu tunuri.

    Bombardata din patru parti, nava a luat foc, s-a rupt in doua si s-a scufundat, impreuna cu cele 500 de persoane care erau la bord.

    Inca de atunci se incearca gasirea comorii. In 2015, o echipa de oameni de stiinta a dat peste epava, dar la acel moment nu se stia daca este vorba despre celebra San Jose. Abia in prezent, cu ajutorul robotului, s-au observat detaliile de pe tunuri, respectiv delfinii, ceea ce a lamurit misterul.

  • FELICITĂRI! Un elev din Constanţa, medaliat cu aur la una dintre cele mai dificile competiţii de fizică din lume

    Răzvan Ursu, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, a făcut parte din lotul României care a participat, între 5 şi 13 mai, la cea de-a 18-a Olimpiadă Asiatică de Fizică, ce s-a desfăşurat la Universitatea de Ştiinţe din Hanoi, în Vietnam, sub deviza ”Path to Glory”.

    „A fost greu pentru că au fost concurenţi redutabili. Subiectele au fost grele. Nu de puţine ori se spune că subiectele de la olimpiada de fizică a ţărilor asiatice sunt mai grele decât cele de la internaţională. Dar acest lucru ne-a motivat şi pe mine şi pe colegii mei să dăm tot ce am avut mai bun”, a declarat Răzvan Ursu, elevul de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, din Constanţa, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.

    În viitor, Răzvan spune că îşi propune să studieze în Germania, iar apoi să se îndrepte „spre zona de aerospaţială”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FELICITĂRI! Un elev din Constanţa, medaliat cu aur la una dintre cele mai dificile competiţii de fizică din lume

    Răzvan Ursu, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, a făcut parte din lotul României care a participat, între 5 şi 13 mai, la cea de-a 18-a Olimpiadă Asiatică de Fizică, ce s-a desfăşurat la Universitatea de Ştiinţe din Hanoi, în Vietnam, sub deviza ”Path to Glory”.

    „A fost greu pentru că au fost concurenţi redutabili. Subiectele au fost grele. Nu de puţine ori se spune că subiectele de la olimpiada de fizică a ţărilor asiatice sunt mai grele decât cele de la internaţională. Dar acest lucru ne-a motivat şi pe mine şi pe colegii mei să dăm tot ce am avut mai bun”, a declarat Răzvan Ursu, elevul de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, din Constanţa, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.

    În viitor, Răzvan spune că îşi propune să studieze în Germania, iar apoi să se îndrepte „spre zona de aerospaţială”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A donat sânge ÎN FIECARE SĂPTĂMÂNĂ, timp de 60 de ani, şi a salvat peste 2,4 MILIOANE DE COPII. Povestea bărbatului care a devenit erou naţional

    James Harrison, numit “bărbatul cu braţul de aur”, a donat sânge săptămânal încă de la vârsta adolescenţei. Ajuns la vârsta de 81 de ani, australianul s-a “retras” la finalul acestei săptămâni, marcând finalul unui capitol impresionant.
     
    Sângele lui Harrison are o serie de anticorpi unici, folosiţi pentru a dezvolta o injecţie numită Anti-D; aceasta combate o afecţiune dezvoltată de femeile al căror sânge are Rh negativ ce poartă copii cu sânge având Rh pozitiv, moştenit de la tată. În timpul sarcinii, anticorpii femeii atacă celulele fetusului, ducând de multe ori la moartea acestuia.
     
    Potrivit statisticilor prezentate de Crucea Roşie din Australia, sângele său a salvat peste 2,4 milioane de copii. 
     
    Darul uimitor al lui Harrison a fost descoperit în timpul unei operaţii pe care acesta a avut-o la 14 ani. Doctorii nu sunt siguri de ce bărbatul are aceşti anticorpi: “Fiecare pungă de sânge e importantă, dar cele de la Harrison sunt extraordinare. Toate dozele de Anti-D realizate vreodată în Australia provin din sângele lui Harrison”, a declarat un medic celor de la CNN.
     
    Chiar şi fiica lui James Harrison a primit o injecţie cu Anti-D: “Asta mi-a adus un nepot sănătos”, a spus bărbatul. “E o senzaţie extraordinară să ştii că ai putut salva o viaţă, şi că ai mai salvat multe altele pe lângă.”
     
    James Harrison e considerat un erou naţional în Australia, câştigând numeroase premii printre care şi Ordinul de Merit Australian.
  • Felicitări!! România a obţinut patru medalii de aur şi două de argint la Olimpiada Balcanică de Matematică

    “Medaliat cu aur la ediţiile din 2016 şi 2017 ale Balcaniadei, Mircea Ciprian Bonciocat (Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Bucureşti) şi-a reeditat performanţa, obţinând încă o dată punctaj maxim (40 de puncte). Acelaşi punctaj a fost reuşit şi de Edis Memiş (Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Constanţa), Mihnea Gabriel Doica (laureat cu argint, anul trecut) şi Leon-Roland Bălan-Tribus (ambii elevi la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti), toţi trei medaliaţi, de asemenea, cu aur”, reiese dintr-un comunicat transmis de Ministerul Educaţiei.

    Potrivit sursei citate, medaliile de argint au revenit lui Sergiu-Ionuţ Novac (Colegiul Naţional „C. Brediceanu” din Lugoj) şi Ioan-Andrei Nicolae (Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti).

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Ţara unde banii nu mai au nicio valoare: aurul fals dintr-un joc video este mai valoros decât moneda naţională

    În august, aurul din WoW valoara de aproape două ori mai mult decât un bolivar. Acum, valoarea aurului din joc este de şapte ori mai mare decât cea a monedei naţionale a Venezuelei. Cum este posibil? 
     
    Un dolar american valorează aproape 69 de bolivari în prezent. Preţul token-urilor jocului WoW, valută virtuală care poate extinde timpul de joc al jucătorului sau cu care poate cumpăra diferite obiecte, este de 20 de dolari. De asemenea, token-urile pot fi cumpărate şi în joc cu aur (moneda de schimb a jocului). 
     
    Aşadar, preţul curent al unui token în aur virtual este de 203,035. Asta înseamnă undeva la 10,152 de unităţi de aur virtual pentru un dolar. Astfel, aurul virtual din WoW are un preţ de 6,8 ori mai mare decât un bolivar. 
     
    Lucrurile devin şi mai ciudate dacă luăm în calcul şi piaţa neagră, unde un dolar se poate cumpăra cu peste 636 de mii de bolivari. Asta ar duce preţul aurului din joc să valoreze de 62 de ori mai mult decât moneda naţională a Venezuelei.