BusinessMagazin

Tag: acordare

  • Cel mai bun film al anului, ales de către economiştii din domeniul economiei comportamentale

    Anul acesta, economia comportamentală a intrat în vizorul majorităţii după ce premiul Nobel pentru Economie i-a fost înmânat în acest an economistului american Richard Thaler, profesor al Universităţii Chicago, pentru contribuţia acestuia în domeniul economiei comportamentale, respectiv aplicarea mecanismelor psihologice în economice.

    Această ramură a ştiinţelor economice, care îşi poate avea originea chiar în lucrarea “The Theory of Moral Sentiments”, scrisă de către celebrul economist scoţian Adam Smith în 1759, a început în ultimii 30 de ani să câştige teren în faţa curentului raţionalist.

    Teoria ghiontului (Nudge Theory) reprezintă una dintre cele mai importante contribuţii ale lui Thaler, prin care acesta scoate în evidenţă importanţa arhitecturii alegerii, pentru care a şi fost criticat de către o parte a zonei politice de dreapta (susţinători tradiţionali ai Şcolii Chicago), fiind definită ca o teorie paternalistă.

    Să revenim la filme şi la pelicula considerată ca fiind cea mai bună de anul acesta: Marjorie Prime, un film SF care explorează relaţia lui Marjorie, o femeie de 85 de ani, cu o întruchipare a soţului ei decedat, Walter. Soţul reapare în viaţa ei sub forma de hologramă şi acesta funcţionează datorită inteligenţei artificiale şi amintirilor lui Marjorie care-l fac pe Walter să pară real.

    “Este iubirea pe care ţi-o aminteşti la fel ca cea reală? Ce ne aducem aminte şi ce omitem din trecutul relaţiei?” sunt câteva dintre întrebările pe care filmul le propune spectatorilor. În rolurile principale joacă Lois Smith (Marjorie) şi Jon Hamm (Walter) şi filmul este regizat de Michael Almereyda (Experimenter (2015), Hamlet (2000) etc). Filmul este bazat pe o piesă de teatru scrisă de Jordan Harrison.

    Cel mai bun regizor, în opinia economiştilor, a fost Iram Haq cu filmul “What Will People Say”. Cel mai bun scenariu este al filmului “A Dogs Purpose”, iar cel mai bun actor a fost desemnat ca fiind Colin Farrell (The Beguiled) şi cea mai bună actriţă, Gal Gadot pentru “Wonder Woman”.
     

  • O altă ţară va acorda BANI GRATIS cetăţenilor ei. Care este condiţia pentru a primi banii

    Canada testează venitul universal pentru a descoperi ce fel de impact va avea asupra şomerilor şi a celor cu venituri mici. În Ontario, Canada, autorităţile dau mii de dolari unui număr de 4000 de cetăţeni pentru a vedea cum le va afecta sănătatea, veniturile, productivitatea şi starea de bine.

    Fiecare persoană inclusă în program va primi până la 17.000 de dolari pe an, în funcţie de celelalte venituri obţinute. Pentru a fi eligibilă, o persoană trebuie să aibă între 18 şi 64 de ani şi să se aibă un venit modest. În urma înscrierilor, selecţia se va face aleatoriu.

    Autorităţile spun că scopul principal este de a-i face pe oameni conştienţi de faptul că cei de la guvernare sunt alături de ei. Premisele sunt că fiecare persoană inclusă în program trebuie să îşi poată acoperi cheltuielile de bază, precum mâncarea, transportul, hainele sau utilităţile – fără a avea niciun fel de obligaţie.

    Canada nu este prima ţară care testează această teorie şi deşi este prea devreme pentru a putea trage vreo concluzie, unele dintre persoanele care au beneficiat de bani au raportat schimbări pozitive semnificative. Tim Button, care lucra ca agent de pază înainte să se lovească la picior, spune că banii au făcut o diferenţă uriaşă. “M-a scos din depresie, mă simt mai sociabil”, a spus el. Cu banii primiţi a reuşit să mănânce mai bine, să meargă la dentist şi să participe la un curs de reformare personală.

     Dave Cherkewski, 46 de ani, spune că suma suplimentară de 750 de dolari l-a ajutat să facă faţă bolii psihice care l-a lăsat fără un job în 2002.
     
    Dacă experiementul va fi un succes atunci programul s-ar putea extinde în intreaga regiune Ontario (14,2 milioane – populatie) şi chiar în întreaga Canadă.

    La începutul acestui an, Finlanda a demarat un experiment economic similar, potrivit BBC. Guvernul Finlandei va oferi bani timp de doi ani pentru 2000 de oameni, garantându-le astfel un venit minim.

    Participanţii, selectaţi în mod aleatoriu din rândul persoanelor care primesc ajutoare sociale – vor primi fiecare câte 560 de euro pe lună şi vor continua să primească aceşti bani chiar dacă se angajează între timp.

    Experimentul finlandez este cel mai mare din rândul celor similare, prin care se testează ce se întâmplă când o ţară decide să ofere cetăţenilor un venit garantat – politică ce este cunoscută drept   venitul universal de bază. ”Sperăm că acest venit minim va oferi oamenilor sentimentul securităţii financiare şi oportunitatea să-şi planifice vieţile”, spune Marjukka Turunen at Kela, agenţia de asigurări sociale a Finlandei, care derulează experimentul.

    Este o simplă propunere, dar una radicală – unora nu le place ideea ca guvernele să ofere bani în mod nediscriminatoriu.  Alţii sunt îngrijoraţi din cauza faptului că un venit garantat ar putea să facă dificil găsirea de oameni care să îşi dorească joburi necesare, dar nepopulare, scrie BBC.

    Astfel de experimente s-au mai derulat în lume pe parcursul istoriei: spre exemplu, Canada a făcut un experiment similar în anul 1960. În cadrul acestuia, statul oferea pentru 30% din populaţia micului oraş Dauphin, Manitoba, 15.000 de dolari. O analiză a experimentului făcută de Evelyn Forget, economist la Universitatea din Manitoba, a descoperit că rata de absolvire a liceului a crescut şi rata de spitalizare a scăzut cu 8,5%.

    Rata angajării în rândul adulţilor nu s-a schimbat deloc. În pofida succesului aparent, acest experiment nu a fost repetat. S-ar putea ca lucrurile să fie diferite patru decenii mai târziu?

  • Lia Olguţa Vasilescu le-a pus gând rău elevilor care chiulesc

    În acest sens există deja în vigoare o ordonanţă de urgenţă, existând familii care îşi retrag copiii de la şcoală tocmai pentru a primi ajutor social.

    Ea a mai arătat că există familii aflate la cea de-a treia generaţie de şomeri şi că în aceste familii copiii sunt retraşi de la şcoală înainte de a termina clasa a VIII-a, tocmai pentru a nu avea o meserie şi a putea deveni asistaţi social.

    De aceea, din luna august a intrat în vigoare o ordonanţă care prevede că, după ce un elev a acumulat mai multe absente nemotivate, familiei sale să îi fie diminuat ajutorul social, scrie realitatea.net

  • BCE vrea să limiteze retragerile din băncile în faliment şi să introducă scutiri în locul garantării

    „Excepţia generală pentru depozitele garantate şi creanţele în cadrul sistemelor de compensare a investitorilor ar trebui înlocuită cu scutiri discreţionare limitate care trebuie acordate de autoritatea competentă pentru a menţine un anumit grad de flexibilitate. În cadrul acestei abordări, autoritatea competentă ar putea, de exemplu, să permită deponenţilor să retragă zilnic o sumă limitată de depozite, în conformitate cu nivelul de protecţie instituit în temeiul Directivei privind schemele de garantare a depozitelor (DGSD) 34, ţinând cont de potenţialul lichidităţii şi constrângerile tehnice”, arată autorii documentului, care se referă la revizuirea cadrului de gestionare a crizelor bancare în Uniunea Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE vrea să limiteze retragerile din băncile în faliment şi să introducă scutiri în locul garantării

    „Excepţia generală pentru depozitele garantate şi creanţele în cadrul sistemelor de compensare a investitorilor ar trebui înlocuită cu scutiri discreţionare limitate care trebuie acordate de autoritatea competentă pentru a menţine un anumit grad de flexibilitate. În cadrul acestei abordări, autoritatea competentă ar putea, de exemplu, să permită deponenţilor să retragă zilnic o sumă limitată de depozite, în conformitate cu nivelul de protecţie instituit în temeiul Directivei privind schemele de garantare a depozitelor (DGSD) 34, ţinând cont de potenţialul lichidităţii şi constrângerile tehnice”, arată autorii documentului, care se referă la revizuirea cadrului de gestionare a crizelor bancare în Uniunea Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piteştenii au primit gratuitate la metrou, deşi în oraş nu circulă decât autobuze şi tramvaie

    Primarul Cornel Ionică a explicat că este vorba despre o eroare la redactarea legii care s-a… rostogolit şi în loc de transport în comun trebuie musai să treci în hotărâre „metrou”, scrie Ziarul Argeşul.

    „Aşa zice legea, aşa facem. Am tot căutat modalităţi să ocolim acest termen, dar nu avem cum. Este evident că gratuitatea în Piteşti se referă la autobuz, căci metrou nu cred că vom avea în următorii 200 de ani!”, a spus Ionică. Lista de gratuităţi include persoanele cu handicap grav şi accentuat, asistenţii personali ai acestora, dar şi cetăţenii de onoare ai municipiului, notează sursa citată.

  • Piteştenii au primit gratuitate la metrou, deşi în oraş nu circulă decât autobuze şi tramvaie

    Primarul Cornel Ionică a explicat că este vorba despre o eroare la redactarea legii care s-a… rostogolit şi în loc de transport în comun trebuie musai să treci în hotărâre „metrou”, scrie Ziarul Argeşul.

    „Aşa zice legea, aşa facem. Am tot căutat modalităţi să ocolim acest termen, dar nu avem cum. Este evident că gratuitatea în Piteşti se referă la autobuz, căci metrou nu cred că vom avea în următorii 200 de ani!”, a spus Ionică. Lista de gratuităţi include persoanele cu handicap grav şi accentuat, asistenţii personali ai acestora, dar şi cetăţenii de onoare ai municipiului, notează sursa citată.

  • Ţara care vrea să scape de TOATE maşinile diesel. Ce sume vor primi şoferii care sunt dispuşi să-şi vândă vehiculele

    Prim-ministrul britanic a anuntat o serie de subvenţii acordate celor care sunt de acord să renunţe la maşinile diesel. Aceştia ar urma să primească între 1.000 şi 2.000 de lire sterline, scriu cei de la Financial Times.
     
    În februarie, Comisia Europeană a trimis guvernului britanic o ultimă avertizare cu privire la lipsa de reacţie faţă de depăşirea limitei de poluare în Londra şi alte 15 oraşe. Marea Britanie a fost una dintre cele 5 ţări ce au primit, în 2013, o astfel de avertizare; celelalte au fost Germania, Franţa, Italia şi Spania.
     
    Ca urmare, guvernul a anunţat acordarea de subvenţii în valoare totală de 290 milioane de lire sterline pentru cei care vor să achiziţioneze maşini electrice sau hibrid.
     
    O altă măsură a fost deja propusă de Sadiq Khan, primarul Londrei, care a cerut impunerea unei taxe de 10 lire pentru orice maşină cu standarde euro mai vechi de 5 ani care tranzitează centrul oraşului.
     
    Germania ar putea chiar interzice, începând din anul 2030, vehiculele cu motoare diesel şi benzină, iniţiativa fiind susţinută de reprezentanţii landurilor şi recomandată inclusiv Uniunii Europene, în contextul ratificării Acordului de la Paris privind limitarea poluării, relatează revista Der Spiegel.
     
    O rezoluţie adoptată de Bundesrat (Camera superioară a Parlamentului german) exprimă susţinere pentru interzicerea, începând din anul 2030, a vehiculelor cu propulsie diesel şi benzină în toate landurile din Germania. Rezoluţia este rezultatul unei înţelegeri a reprezentanţilor landurilor conduse de formaţiunile Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga) şi Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU, centru-dreapta). CDU şi SPD formează alianţa politică aflată la guvernare şi la nivel central în Germania.

     

  • Româncă din Canada: “Când hoţia şi corupţia nu vor mai fi tratate ca virtuţi, vom lua bilete spre România. Numai dus!”

    „Odată cu noul meu statut de «femeie divorţată şi cu un copil» a început adevărata mea luptă cu viaţa. După un lung şir de detaşări-restructurări-schimbări de serviciu şi de oraş, mergea din rău în mai rău. Şi nu-mi doream decât să-mi pot creşte copilul, să-i ofer un trai decent… Uneori chiar credeam că reuşesc.

    În Canada eu sînt de 2 ani, soţul de 15 ani. El se simte «acasă» acum. Eu mai am de lucru la capitolul ăsta. Îmi place Canada, natura ei şi felul deschis al oamenilor de a te privi, de a te primi printre ei. Îmi plac funcţionalitatea ei şi puterea oamenilor de a ştii să preţuiască fiecare clipă a vieţii.

    Aici e primul loc unde mi se pare că «imigrant» sună ca «Hei, prietene!». Şi totuşi, aici eu nu voi fi niciodată «acasă». Şi în planurile noastre de viitor stă şi o posibila întoarcere acasă, acolo, în România. Nu acum, dar la bătrîneţe… Doi pensionari, pe prispa unei case maramureşene, între dealurile de la poalele Pietrosului… Un vis care poate rămâne mereu la stadiul de vis, dacă în România nu se schimbă nimic în bine.

    Sincer, eu îmi pierd speranţa, încet şi dureros, cu fiecare zi, cu fiecare ştire pe care o citesc de acolo, cu fiecare mârşăvie facută de cei care linşează ţara şi pe cei care mai cred în ea. Mă doare România ca o rană deschisă…

    Ce ar trebui schimbat pentru a vrea să ne întoarcem acasă? Doamne, atât de multe încât mi-e mai uşor să spun «Totul!».

    Mentalitatea. Atunci când românii vor înceta a se mai complace în aşteptarea schimbării care trebuie să vină întotdeauna de la ceilalţi, scuturându-se de răspundere cu de-acum tradiţionalul «Eu nu pot schimba nimic singur. Asta e, ferească Dumnezeu de mai rău!»,

    atunci când hoţia şi corupţia vor fi tratate ca exact ceea ce sunt şi nu ca virtuţi, atunci când oamenii vor putea lucra pentru a trăi şi nu invers (a trăi, nu a exista!), atunci când vor înceta să mai arunce pisica moartă dintr-o curte într-alta şi îşi vor asuma responsabilitatea la modul serios, atunci când românii îşi vor reaminti că ei sunt, prin definiţie şi tradiţie, omenoşi, cinstiţi, harnici, iubitori de aproapele lor şi nu călcători peste cadavre ca aceea mână de lichele care otrăvesc cu duhoarea lor cam tot ce a mai rămas bun şi frumos în ţară…, atunci, exact atunci, nicio secundă mai târziu, eu şi soţul ne vom cumpăra biletele spre România. Doar dus“.

  • Despre ce a vorbit dictatorul Nicolae Ceauşescu in ultimul interviu

    „Tovarăşilor le plac lucrurile concrete”, scria umoristul american P. J. O’Rourke, în jurnalul său satiric Vacanţe în iad. O’Rourke  vorbea de Varşovia, dar putea la fel bine să se refere şi la Bucureşti. Oraşul, cunoscut odinioară drept „Parisul Estului”, a devenit cel mai mare şantier de construcţii al lumii. Buldozere şi camioane zdrăngăne de zor pe străzile cu gropi, umplând aerul de praf şi zgomot în timp ce taie bulevarde noi şi ridică zidurile fade ale clădirilor guvernamentale prin vechile zone ale oraşului.

    Autorităţile române vorbesc de o renaştere urbană; criticii o numesc devastare. Oricum i-am spune, e ceva suprarealist, un soi de monumentalism generat parcă de amoc. Inima noului Bucureşti e un gigant de marmură albă: Palatul Poporului. În acel loc, preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa Elena, vor exercita puterea absolută a uneia dintre cele mai represive regimuri politice ale lumii. Ieşind chiar din palat, noul Bulevard al Revoluţiei Socialiste taie o fâşie perfectă, de trei mile, exact prin inima a ceea ce a fost cândva creuzetul plin de viaţă al vechiului Bucureşti. „Este cu exact un metru mai lat, pe ambele părţi, decât Champs-Elysees”, se laudă un ghid guvernamental. „Vrem un monument care să îi facă mândri pe toţi românii.”

    Sau, poate, doar pe unul singur: preşedintele Ceauşescu, de 71 de ani, megalomanul „Arhitect Nebun” al socialismului în stil românesc. I se spune în fel şi chip: Farul Călăuzitor, Marele Conducător, Geniul Carpaţilor, Dunărea Gândirii. Omul de pe stradă, însă, îi spune simplu „El”, dar nu întotdeauna cu respect. În timp ce Polonia şi Ungaria se îndreaptă spre democraţie şi piaţă liberă, iar Uniunea Sovietică se deschide spre lume, România se izolează tot mai mult. De aproape un sfert de veac e condusă de viziunea solitară a lui Ceauşescu: o Românie care depinde doar de el şi de nimeni altcineva.

    România a devenit o insulă, un paria internaţional, izolat asemeni Iranului sau Libiei. Vizitatorilor le este permis să călătorească liber prin ţară, cum i s-a permis recent şi echipei NEWSWEEK, doar că seamănă mai curând cu o ţară africană sau central-americană decât cu una din Europa. Găseşti aceeaşi sărăcie şi, la fel de des, acelaşi dispreţ pentru drepturile omului şi libertate. „Dacă am avea ceva mai multă mâncare, ar trăi ca în război,” spune un banc perfect românesc. Aceasta este moştenirea lăsată poporului său de ultimul stalinist.

    De la bun început, Ceauşescu, ţăran lucrător într-o fabrică, intrat în Partidul Comunist Român în 1933, când încă era în ilegalitate, şi devenit şef al partidului în 1965, a avut un parcurs individualist şi uneori excentric. Iniţial a permis o libertate de expresie cu mult mai mare decât în restul ţărilor comuniste. În anii 1970 se găseau ziare şi cărţi străine; emisiunile radio nu erau purecate. Oamenii puteau vorbi liber cu străinii iar poliţia secretă, abominabila Securitate, a stat în umbră. În ultimii ani, însă, Ceauşescu a pus piciorul în prag: românilor li se cere să raporteze omniprezentei poliţii toate contactele cu străinii; maşinile de scris trebuie înregistrate la Miliţie, cu probe ale setului de caractere; cărţile şi revistele străine sunt interzise; pentru a le împrumuta, cititorii au nevoie de aprobarea în scris a bibliotecilor; în librării nu găseşti aproape nimic în afară de puzderia de lucrări ale lui Ceauşescu şi ale soţiei sale.

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro