Tag: Ziua Nationala

  • REPORTAJ: Băsescu şi Ponta s-au ignorat reciproc, de Ziua Naţională, la parada militară din Bucureşti – FOTO

    O absenţă, la parada de anul acesta de Ziua Naţională a fost cea a fostului preşedinte al României, Ion Iliescu. De asemenea, preşedintele ales, Klaus Iohannis a participat la festivităţile prilejuite de Ziua Naţională organizate la Alba Iulia.

    Politicienii care au fost prezenţi, luni, la parada militară din Bucureşti s-au aşezat în tribuna oficială în funcţie de afinităţi, de ideologie şi de nivelul de reprezentare – respectiv guvernamental sau prezidenţial. Astfel, premierul Victor Ponta a stat în partea din dreapta a tribunei oficiale, fiind flancat de ministrul Apărării, Mircea Duşa, şi de ministrul Administraţiei şi Internelor, vicepremierul Gabriel Oprea.

    În proximitatea lui Ponta au mai stat vicepremierul Daniel Constantin, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, preşedintele Comisiei SRI din Cameră, deputatul PSD Georgian Pop.Tot în partea din dreapta a tribunei au stat primarul Capitalei, Sorin Oprescu, precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea şi directorul SRI, George Maior.

    În partea din stânga a tribunei a stat preşedintele Traian Băsescu, flancat de şeful Statului Major General, Ştefan Dănilă. Tot în stanga tribunei au mai stat liderii PNL Vasile Blaga, Ludovic Orban, Mihai Răzvan Ungureanu, dar şi alţii.

    În mijlocul tribunei a stat sergentul major Daniel Porumb, rănit în teatrul de operaţii din Irak în anul 2007, care a urmărit festivitatea într-un scaun cu rotile. De la tribuna oficială au mai urmărit parada militari, veterani de razboi, dar şi un grup de cercetaşi.

    Preşedintele Traian Băsescu a venit la paradă la ora 11.00. După ce i s-a prezentat onorul, a salutat Garda de onoare şi şi-a luat locul în stânga tribunei, între sergentul major Daniel Porumb şi şeful Statului Major General, Ştefan Dănilă, fără a-l saluta pe premierul Victor Ponta.

    Atât şeful statului, Traian Băsescu, cât şi premierul Victor Ponta, au purtat la rever cocarde tricolore. Spre deosebire de Băsescu, Ponta a avut şi un fular tricolor, pe care l-a pus în jurul gâtului, gestul său fiind copiat şi de ceilalţi membri ai Guvernului sau politicieni care au stat în partea sa de tribună.

    La parada militară a fost prezent şi senatorul Ilie Năstase, care a venit îmbrăcat în haine militare, respectiv veston şi şapcă militară.

    În timpul defilării militarilor şi a tehnicii de luptă, premierul Victor Ponta s-a întreţinut cu ministrul Apărării, Mircea Duşa, cu care a făcut glume şi a râs. Pe de altă parte, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a stat tot timpul paradei alături de directorul SRI, George Maior, cu care s-a întreţinut aproape în permanenţă.

    Şeful statului, Traian Băsescu, a avut o atitudine sobră, el schimbând câteva cuvinte cu şeful Statului Major General, Ştefan Dănilă.

    În timpul paradei, Băsescu a salutat la trecerea prin piaţă a detaşamentului studenţilor Academiei Navale ”Mircea cel Bătrân”. Totodată, preşedintele a aplaudat demonstraţia de mânuire a armamentului făcută de militarii Regimentului 30 “Mihai Viteazu”, care au prezentat un exerciţiu special de drill-team – exerciţii demonstrative de mânuire a armamentului.

    La parada militară din Piaţa Constituţiei au asistat aproximativ patru mii de persoane, care au înfruntat frigul şi ninsoarea timp de aproximativ o oră, cât a durat evenimentul. Condiţiile meteo în care s-a desfăşurat festivitatea au fost atât de aspre, încât parada aeriană a fost anulată. Astfel, cei prezenţi nu au mai putut admira parada aviatică, aeronavelele ramânând la sol la bazele aeriene de unde trebuia să decoleze, din cauza vremii nefavorabile.

    Spre deosebire de alţi ani, militarii nu au mai defilat pe sub Arcul de Triumf, aflat în într-un proces de reabilitare şi reparaţii, ci în Piaţa Constituţiei, prin faţa Palatului Parlamentului. Anul acesta, la parada militară din Bucureşti au participat peste 2.700 militari cu 260 de mijloace tehnice.

    Cu ocazia acestei zile, un uriaş drapel tricolor a fost amplasat pe latura Palatului Parlamentului dinspre Piaţa Constituţiei.

     

  • Numărul estimat al participanţilor la festivităţile de 1 Decembrie: 128.000 de persoane

    Au fost prevăzute să se desfăşoare manifestări publice şi ceremonii pentru depuneri de coroane de flori, pe raza a 34 de judeţe şi a Municipiului Bucureşti, în 64 de locuri, la care sunt aşteptate în total aproximativ 128.000 de persoane, a informat Poliţia Română.

    Pentru ca desfăşurarea manifestărilor să aibă loc în condiţii de linişte, măsurile de ordine şi siguranţă publică sunt asigurate de aproape 10.000 de poliţişti, dintre care 1.664 de la poliţia rutieră, 5.791 de ordine publică, 754 de investigaţii criminale, 537 de la poliţia transporturi, 184 de la structurile de investigare a fraudelor, 88 de la arme, explozivi şi substanţe periculoase, restul fiind de la alte structuri.

    De asemenea, 3.835 de patrule de siguranţă publică, dintre care 1.188 pedestre şi 2.647 auto acţionează pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale.

    Poliţiştii de la transporturi patrulează în 358 de trenuri de călători, cu precădere pe rutele către municipiile unde vor avea loc manifestările, precum şi în 311 staţii şi triaje de cale ferată.

    Totodată, efectivele de poliţie transporturi patrulează în 15 aerogări internaţionale şi naţionale, precum şi în 26 de porturi la Marea Neagră sau pe Dunăre.

  • La mulţi ani, România! Imagini şi documente ale Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 (FOTO, VIDEO)

    La 1 Decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, iar lucrările ei s-au finalizat cu hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

     

    Iată un scurt istoric al drumului spre Marea Unire, însoţit de mărturii ale veteranilor, surprinse într-un documentar din 2008:

    Proclamaţia (rezoluţiunea) Marii Uniri a fost rostită la 1 Decembrie 1918 la Adunarea Naţională Alba Iulia de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu (1885-1970).

    Iată evocarea momentului 1918 de către Iuliu Hossu într-o înregistrare din 1970, pe când acesta se afla în regim de domiciliu obligatoriu la mănăstirea Căldăruşani:

    Textul Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918:

    “I. Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Murăş, Tisa şi Dunăre.

    II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor susindicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

    III. În legătură cu aceasta ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român adunarea naţională proclamă următoarele:
    1. Deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuesc.
    2. Egala îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.
    3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
    4. Desăvârşita libertate de presă, asociare şi întrunire; libera propagandă a tuturor gândirilor omeneşti.
    5. Reformă agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşoră după trebuinţă latifundiile, i-se va face posibil ţăranului să-şi creieze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât, cât să o poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de-o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potenţarea producţiunii.
    6. Muncitorimei industriale i-se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, cari sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.

    IV. Adunarea naţională dă espresiune dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici deopotrivă, iar în viitor să se elimineze răsboiul, ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

    V. Românii adunaţi în această adunare naţională salută pe fraţii lor din Bucovina scăpaţi din jugul monarhiei Austro-Ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

    VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aci în monarhia Austro-Ungară, anume naţiunile: ceho-slovacă, austro-germană, jugo-slavă, polonă şi ruteană şi hotăreşte, ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.

    VII. Adunarea naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi Români, cari în acest răsboiu şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunei române.

    VIII. Adunarea naţională dă expresiune mulţumitei şi admiraţiunei sale tuturor puterilor aliate, cari prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru răsboiu au scăpat civilizaţiunea din ghiarele barbariei.

    IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara-Ungurească adunarea naţională hotăreşte instituirea unui Mare Stat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile, pe cari le va află necesare în interesul naţiunei.”

    Vezi şi:

    Poza zilei: ce însemna să fii român sub ocupaţie străină

    Melodia zilei: “Cântecul Unirii” de Alexandru Flechtenmacher

  • Mesajul lui Victor Ponta de 1 Decembrie: să fim mândri că suntem români

    “În urmă cu aproape 100 de ani străbunicii noştri din Transilvania, din Basarabia, din Oltenia, din Moldova au trecut prin încercări mai mari decât noi. Au fost războaie, au fost sute de mii de vieţi pierdute, teritorii ocupate de străini şi totuşi ei au reuşit. În 1918, la Alba Iulia, după ce sute de mii de români şi-au dat viaţa în Primul Război Mondial, am obţinut cel mai important obiectiv naţional: Marea Unire.

    Vreau să fim acea ţară mândră, puternică şi respectată pe care strămoşii noştri şi-au dorit-o – o Românie unită! Îmi doresc ca românii să aibă încredere în faptul că împreună în 2018, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, suntem capabili să fim din nou uniţi, să fim mândri că suntem români, să arătăm întregii omeniri faptul că această ţară a meritat şi merită întotdeauna mult mai mult!

    La mulţi ani tuturor românilor de 1 Decembrie, Ziua noastră Naţională!”

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 1-7 decembrie

    2-6.12
    Festivalul Internaţional de Film Studenţesc CineMAiubit (Cinema Studio, Bucureşti)

    3.12
    INS anunţă datele provizorii privind PIB în T3 şi cifra de afaceri în comerţ pe primele 10 luni

    3.12
    Eurostat publică statistica serviciilor în T3 şi a comerţului în octombrie pentru UE şi zona euro

    3.12
    Concert Vienna Classic Orchestra (Sala Palatului, Bucureşti)

    4.12
    INS publică datele privizorii ale investiţiilor nete în economie în T3 şi pe primele 9 luni

    4-5.12
    Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (Bruxelles)

    5-7.12
    Târg de Sf. Nicolae (MŢR, Bucureşti)

    5.12
    Eurostat anunţă a doua estimare a PIB pentru UE şi zona euro în T3

    1-12.12
    Conferinţa ONU pentru Schimbări Climatice (Lima, Peru)

    până la 15.12
    Expoziţia “Grădina Zburătorului” – centenar George Ştefănescu-Râmnic (Muzeul Satului, Bucureşti)

    până la 21.12
    Bucharest Christmas Market (Romexpo Bucureşti)

     

  • Programul ceremoniilor militare de 1 Decembrie. Cum va sărbători Traian Băsescu Ziua Naţională

    Militarilor români li se vor adăuga şi detaşamente de militari din Franţa, Polonia, Republica Moldova, Turcia şi Statele Unite ale Americii.

    Preşedintele Traian Băsescu va participa la această paradă, după care, la ora 14, va participa la Palatul Cotroceni la o videoconferinţă cu militarii români aflaţi în teatrele de operaţii internaţionale.

    Tot în Bucureşti, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, va avea loc luni, începând cu ora 8.00, o ceremonie militară de depuneri de coroane şi jerbe de flori. La ora 17, preşedintele va lua parte la ceremonia de înaintare în grad a unor generali şi chestori de poliţie şi acordarea gradului de general/chestor de poliţie cu ocazia Zilei Naţionale a României, iar la ora 18, tot la Palatul Cotroceni, va oferi o recepţie cu aceeaşi ocazie.

    Începând cu ora 18.00, militari din Regimentul 30 Gardă “Mihai Viteazul” se vor retrage cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional – B-dul Regina Elisabeta – B-dul Eroilor Sanitari – Şoseaua Cotroceni – B-dul Iuliu Maniu – B-dul Vasile Milea – B-dul Timişoara.

    De asemenea, se vor organiza ceremonii militare şi religioase de depunere de coroane de flori în garnizoanele din ţară unde sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare.

    Cu ocazia Zilei Naţionale, drapelul naţional va fi arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale ale Forţelor Navale se va ridica Marele Pavoaz.

    Conform legii nr. 136/2014 pentru organizarea şi desfăşurarea evenimentelor dedicate Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie, “Ziua Naţională a României va fi marcată de autorităţile publice centrale şi locale şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi ceremonii militare specifice, organizate de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi celelalte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”.

    Actul normativ prevede că “în Capitală şi în municipiile reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremonii de sărbătorire a Zilei Naţionale a României, pe baza normelor convenite între instituţiile prefectului, consiliile judeţene, consiliile locale şi comenduirile de garnizoană. La solicitarea primarilor pot fi organizate ceremonii militare de sărbătorire a Zilei Naţionale a României şi la nivelul altor unităţi administrativ-teritoriale”. Articolul 3 al legii precizează că “finanţarea cheltuielilor necesare organizării ceremoniilor militare specifice se face în conformitate cu legile în vigoare”.

    Anul acesta, la parada militară din Bucureşti vor participa peste 2.700 militari cu 280 de mijloace tehnice, dintre care 20 aeronave, iar la Alba Iulia, aproximativ 860 militari cu 41 de mijloace tehnice, dintre care trei aeronave.
     

  • Cu ce se prezintă poliţiştii, jandarmii şi pompierii la parada de 1 Decembrie

    În întreaga ţară vor fi la datorie aproape 10.000 de poliţişti. De asemenea, peste 5.000 de jandarmi, cu 500 de mijloace tehnice, vor asigura măsurile de ordine publică în contextul sărbătoririi Zilei de 1 Decembrie. 3.000 de poliţişti de frontieră vor veghea la frontiera de stat a României, iar intervenţiile în situaţii de urgenţă vor fi asigurate de peste 7.600 de pompieri.

    Piloţii Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne sunt pregătiţi să desfăşoare, în cooperare cu SMURD, misiuni medicale de urgenţă, precum şi să acorde sprijin aerian structurilor operative.

    Totodată, cu ocazia Zilei Naţionale a României, 600 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, pompieri, studenţi şi elevi ai instituţiilor de învăţământ ale MAI, cu 100 de mijloace tehnice, vor participa la parada militară organizată în municipiul Bucureşti. Ei vor fi organizaţi în cinci detaşamente, astfel:

    Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”

    Blocul de defilare terestru al Ministerului Afacerilor Interne va fi deschis de un detaşament de studenţi ai Academiei de Poliţie ,”Alexandru Ioan Cuza”.

    Instituţie de învăţământ superior, singura cu acest profil din ţară, Academia de Poliţie ,”Alexandru Ioan Cuza”, învestită cu titlul Grad de Încredere Ridicat din partea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, pregăteşte viitorii ofiţeri de poliţie, poliţie de frontieră, jandarmi şi pompieri ai Ministerului Afacerilor Interne, la nivelul de performanţă specific instituţiilor europene de învăţământ.

    Jandarmeria Română

    Jandarmeria Română, pilon de bază al sistemului de ordine, siguranţă publică şi securitate din România, prezintă onorul cu un Detaşament de luptători ai Brigăzii Speciale de Intervenţie “Vlad Ţepeş”.

    Luptătorii acestei unităţi speciale sunt responsabili de restabilirea ordinii publice când aceasta este grav tulburată, dar şi de intervenţia antiteroristă pe întreg teritoriul naţional, la obiectivele din competenţa Jandarmeriei.

    Din anul 2011, Brigada Specială este membru al Grupului ATLAS, reţea ce reuneşte structuri de elită cu atribuţii în domeniul intervenţiei antiteroriste şi contrateroriste din Uniunea Europeană.

    Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

    Detaşamentul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă este format din echipaje de stingere a incendiilor, echipaje SMURD, salvatori de la înălţime şi din medii ostile vieţii, echipaje pirotehnice şi echipaje de intervenţie la urgenţe chimice.

    Printre cei care vor defila se află şi membri ai echipei de căutare-salvare urbană RO-USAR, echipă recunoscută la nivel internaţional, acreditată INSARAG, pentru a executa misiuni în afara graniţelor ţării, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite.

    Şcoala de Agenţi de Poliţie “Vasile Lascăr” Câmpina

    Pentru prima dată în istoria recentă cu ocazia Zilei Naţionale a României, va defila un detaşament de elevi ai Şcolii de Agenţi de Poliţie ,”Vasile Lascăr” Câmpina, viitorii poliţişti care vor fi 24 de ore din 24 în serviciul comunităţii.

    Jandarmeria / Garda de onoare

    Detaşamentul de gardă şi ceremonii militare al Jandarmeriei Române, constituit din subofiţeri de elită, vor prezenta onorul într-o ţinută care aminteşte de glorioasa tradiţie a acestei Arme, încheind blocul de defilare terestru al Ministerului Afacerilor Interne.

    TEHNICA DE DEFILARE

    Poliţia Română

    Blocul de defilare al tehnicii structurilor Ministerului Afacerilor Interne este deschis de mijloacele cele mai reprezentative ale Poliţiei Române:

    Coloana este deschisă de 10 motociclete ale Poliţiei Rutiere, structură specializată în îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de circulaţie pe drumurile publice.

    Acestea sunt urmate de autoturisme destinate intervenţiei în cazul accidentelor de circulaţie şi supravegherii şi controlului traficului rutier, precum şi activităţii de menţinere a ordinii şi siguranţei publice în oraşe şi în zonele rurale.

    De asemenea, vor fi prezentate autospecialele de intervenţie Mercedes Vito şi Sprinter folosite de luptătorii Serviciului Independent pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale (SIIAS), dotate cu echipament de protecţie balistică şi echipamente speciale de executare a misiunilor specifice – rezolvarea situaţiilor de criză, intervenţia pentru capturarea sau neutralizarea infractorilor foarte periculoşi sau înarmaţi cu arme de foc, eliberarea ostaticilor, a persoanelor răpite sau sechestrate.

    Blocul de paradă al Poliţiei Române va fi încheiat de 3 auto-laboratoare criminalistice, destinate cercetării la faţa locului, dotate cu tehnică foto-video digitală, truse şi echipamente criminalistice.

    Poliţia de Frontieră

    Poliţia de Frontieră participă la parada militară cu ATV-uri ce facilitează accesul în zonele înguste şi greu accesibile de pe frontieră, autospeciale destinate patrulării, supravegherii şi intervenţiei, inclusiv în locurile greu accesibile şi cu relief montan.

    De asemenea, vor fi prezentate asistenţei autospeciale de supraveghere cu termoviziune care oferă informaţii video în timp real atât ziua cât şi noaptea, inclusiv coordonatele GPS ale elementelor infracţionale, precum şi ambarcaţiunile de tip Harpoon şi RR, utilizate în misiunile de intervenţie în zone greu accesibile din Delta Dunării, Fluviul Dunărea şi Râul Prut.

    Jandarmeria Română

    Parada tehnicii auto a Jandarmeriei Române va fi compusă din echipaje moto, autoturisme destinate misiunilor de patrulare, de asigurare şi restabilire a ordinii publice.

    Vor face parte din blocul de defilare şi autospecialele specifice misiunilor de salvare şi evacuare a persoanelor aflate în situaţii de risc executate de Jandarmeria Montană, precum şi autospecialele blindate pentru intervenţie folosite atât în executarea misiunilor antiteroriste, cât şi în cele internaţionale, care asigură un nivel ridicat de protecţie balistică antiglonţ împotriva minelor sau dispozitivelor explozive improvizate.

    Va fi prezentat şi sistemul mobil de comunicaţii montat pe un mijloc de transport de mare capacitate – dotat cu sistem de conversie pentru echipamentele de comunicaţii, destinat asigurării legăturilor între structurile Jandarmeriei şi alte structuri ale Sistemului Naţional de Ordine Publică şi Siguranţă Naţională.

    Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

    Formaţia de defilare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va fi deschisă de autospecialele pentru munca operativă, motocicletele de intervenţie SMURD – care deservesc zonele aglomerate şi greu accesibile – şi ambulanţele SMURD, destinate acordării primului ajutor medical calificat.

    De asemenea, vor defila autospecialele pentru cercetare şi primă evaluare în cazul accidentelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare, autospecialele pentru decontaminare a persoanelor afectate, autospeciala de intervenţie la dezastre şi accidente colective şi un grup de autospeciale pentru descarcerare. Vor fi prezentate asistenţei bărcile pneumatice din dotarea IGSU, încadrate cu scafandri, care intervin pentru salvarea victimelor din mediul acvatic şi evacuarea persoanelor şi a bunurilor surprinse de inundaţii.

    Blocul de defilare al tehnicii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va fi încheiat de autospeciala de intervenţie şi salvare de la înălţime de tip Bronto Skylift, destinată intervenţiei la clădiri înalte de până la 70 metri.

    Inspectoratul General de Aviaţie al MAI

    Aviaţia Ministerului Afacerilor Interne va participa la parada de 1 Decembrie cu o formaţie compusă din 3 elicoptere de tip MI-17 şi EC-135, precum şi cu avionul de tip Piper PA-42 Cheyenne III. Acesta este dotat cu echipamente medicale conforme cu standardele europene şi poate efectua misiuni interne şi externe de salvare pentru pacienţii aflaţi în stare gravă, pe timp de zi şi noapte în condiţii meteorologice complexe.

    Principalele misiuni ale Inspectoratului General de Aviaţie sunt: acordarea sprijinului aerian structurilor Ministerului Afacerilor Interne; misiuni aeromedicale, în cadrul serviciului SMURD; misiuni de intervenţie în situaţii de urgenţă cum ar fi incendii, căutare-salvare, calamităţi naturale.
     

  • Ce trebuie să ştiţi despre parada militară de la 1 Decembrie. Restricţii de trafic în Bucureşti

    Parada militară va fi deschisă din aer de către un elicopter MI-17 al Inspectoratului General de Aviaţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care va purta Drapelul României.

    La parada care va avea loc în Piaţa Constituţiei vor defila 600 de poliţişti, pompieri, jandarmi, studenţi şi elevi ai instituţiilor de învăţământ ale M.A.I. organizaţi în cinci detaşamente. Aceştia vor reprezenta Academia de Poliţie ”Al. I. Cuza”, Jandarmeria Română, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Şcoala de Agenţi de Poliţie ”Vasile Lascăr” Câmpina.

    Defilarea terestră a Ministerului Afacerilor Interne va fi încheiată de Detaşamentul de gardă şi ceremonii militare al Jandarmeriei Române care va prezenta asistenţei onorul, într-o ţinută care aminteşte de glorioasa tradiţie a acestei Arme.

    Tehnica de intervenţie a Poliţiei, Poliţiei de Frontieră, Jandarmeriei şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va fi prezentată de patru blocuri de defilare formate din 107 mijloace auto, motociclete, ambarcaţiuni, fiind încheiată, conform tradiţiei, de Detaşamentul de Cavalerie al Jandarmeriei Române.

    În contextul paradei militare organizate cu ocazia Zilei Naţionale a României, Brigada Rutieră Bucureşti va dispune măsuri specifice din competenţă în sensul fluidizării şi restricţionării traficului rutier, în conformitate cu avizul Comisiei Tehnice de Circulaţie din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti sau atunci când situaţia va impune acest lucru.

    În data de 1 decembrie, între orele 5.00 şi 14.00 se va restricţiona traficul auto pe arterele următoare, precum şi pe străzile care acced în acestea, după cum urmează:

    – Calea 13 Septembrie, de la intersecţia bd. Tudor Vladimirescu până la bd. Libertăţii;

    – Str. Izvor de la Calea 13 Septembrie până la  str. B.P. Haşdeu;

    – Str. B.P. Haşdeu, între str. Izvor şi Splaiul Independenţei;

    – Splaiul Independenţei, sensul dinspre Pod Eroilor către Piaţa Unirii, între Piaţa Operei şi Podul Naţiunile Unite;

    – Bd. Unirii, intersecţia cu bd. I.C. Brătianu până la Piaţa Constituţiei;

    – Bd. Naţiunile Unite; Bd. Regina Maria între Piaţa Libertăţii şi Piaţa Regina Maria;

    – Bd. George Coşbuc, de la intersecţia cu bd. Tudor Vladimirescu, până la Piaţa Regina Maria;

    – Calea Rahovei, între bd. Libertăţii şi bd. George Coşbuc.

    După desfăşurarea defilării se restricţionează traficul rutier pe bd. Tudor Vladimirescu, între bd. George Coşbuc şi Calea 13 Septembrie, sensul spre Calea 13 Septembrie, precum şi pe străzile care acced în acest tronson.

    Rute ocolitoare recomandate:

    – Calea 13 Septembrie – Şos. Panduri – str. Dr. Rainer – bd.  Eroilor – str. Ştirbei Vodă – Calea Victoriei;

    – Calea 13 Septembrie – Şos. Panduri – str. Dr. Rainer – bd.  Eroilor – str. Ştirbei Vodă – str. Berzei – str. Buzeşti – Piaţa Victoriei;

    – Calea Rahovei – str. Progresului – str. C-tin Istrate – bd. Mărăşeşti – bd. Dimitrie Cantemir – Piaţa Unirii.

    Restricţii retragere cu torţe: începând cu ora 17.30 va avea loc o retragere cu torţe, cu restricţionarea traficului rutier pe banda I pe traseul: Palatul Cercului Militar – bd. Regina Elisabeta – bd. Mihail Kogălniceanu – Piaţa Operei – bd. Eroii Sanitari – bd. Prof. Gh. Marinescu – Şos. Cotroceni – Piaţa Leul – bd. Iuliu Maniu – bd. Vasile Milea – sediul Regimentului 30 Gardă.

    Poliţia solicită conducătorilor auto să evite deplasarea în zona de desfăşurare a evenimentului, să circule cu maximă atenţie, să folosească rutele ocolitoare, să nu parcheze autovehiculele în apropierea zonelor restricţionate pentru circulaţie şi să opteze, în perioada menţionată, pentru transportul public de suprafaţă sau metrou.

    Şoferii sunt rugaţi să respecte semnalele agenţilor de poliţie rutieră aflaţi în trafic pentru devierea acestuia, iar pietonii sunt rugaţi să circule cu atenţie şi să traverseze strada numai prin locurile special amenajate.
     

  • “Seara creaţiilor româneşti”, duminică, la Opera Naţională Bucureşti, cu ocazia Zilei Naţionale a României

    Astfel, duminică, spectatorii vor putea urmări un triptic care reuneşte lucrări valoroase, dar prea puţin cunoscute la nivel naţional: spectacolul de operă “O noapte furtunoasă”, de Paul Constantinescu, grupajul simfonic “Trei dansuri româneşti”, de Theodor Rogalski, şi spectacolul de dans contemporan “Tango”, de Edward Clug.

    “Ziua Naţională a României reprezintă încă o ocazie pentru noi de a face un pas înainte în demersul nostru de recuperare a valorilor autohtone. Pentru ca România să prospere şi să continue calea sa de dezvoltare, e important să îşi recupereze şi acele valori care şi-au găsit platforme de exprimare predominant în străinătate, bucurându-se de atât de multă apreciere acolo. Noi ne-am propus şi încercăm în mod sistematic să restituim acestor valori libertatea de a se exprima, în condiţii de onoare, şi acasă”, a declarat Răzvan Ioan Dincă, director general al Operei Naţionale Bucureşti, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Compozitorul Paul Constantinescu se înscrie printre cei mai de seamă exponenţi ai şcolii muzicale naţionale. Autor al unor partituri de referinţă în operă, în muzica de tip concertant, precum şi în lied şi în oratoriu, el a abordat numeroase genuri şi forme muzicale, de la muzică instrumentală şi până la muzica de film. Printre acestea, opera comică în două acte “O noapte furtunoasă”, scrisă pe un libret inspirat din piesa de teatru omonimă a lui “I. L. Caragiale”, ocupă un loc aparte bucurându-se încă de la premiera din anul 1935 de un succes extraordinar. Cea mai recentă montare a acestei opere, prezentată la “Seara creaţiilor româneşti”, poartă semnătura regizoarei Cătălina Buzoianu, scenografia fiind realizată de Viorica Petrovici. Deşi această operă a intrat în repertoriul ONB în urmă cu mai mulţi ani, de data aceasta vor putea fi văzuţi în rolurile principale şi solişti noi, care debutează în rolurile Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu, Chiriac şi Spiridon.

    Theodor Rogalski, compozitor, dirijor, orchestrator şi pianist, reprezintă un nume de referinţă pentru muzica românească din prima parte a secolului al XX-lea, dar şi pentru Opera Naţională Bucureşti, unde a fost maestru acompaniator şi dirijor. Discipolul lui Vincent d’Indy (compoziţie, dirijat) şi al lui Maurice Ravel (orchestraţie) la Schola Cantorum din Paris (1923-1926), acesta a compus în anul 1950 grupajul “Trei dansuri româneşti”, format din “Joc din Ardeal”, “Gaida” şi “Horă din Muntenia”. Aceste partituri simfonice ale lui Theodor Rogalski vor fi interpretate la evenimentul dedicat Zilei Naţionale a României de Orchestra Operei Naţionale Bucureşti, la pupitrul căreia se va afla dirijorul Răsvan Cernat, cel care va dirija şi opera “O noapte furtunoasă”.

    Edward Clug este unul dintre cei mai renumiţi coregrafi români din domeniul dansului contemporan. Absolvent al Liceului de Artă din Cluj-Napoca (astăzi Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică “Octavian Stroia”), el este de mai mulţi ani director artistic al baletului Teatrului Naţional din Maribor (Slovenia) şi a montat spectacole importante pentru companii precum Baletul Operei Naţionale din Zagreb (Croaţia), Compania de Balet din Stuttgart (Germania), Baletul Operei din Zürich (Elveţia), Baletul Operei din Graz (Austria), Compania Naţională de Balet (Portugalia), Compania Internaţională de Balet Ochi (Japonia) etc. Spectacolul de dans contemporan “Tango” a fost realizat în anul 1998, pe când acesta avea doar 23 de ani, şi este primul spectacol de autor semnat de Edward Clug. În România, “Tango” a avut premiera la Opera Naţională Bucureşti în anul 2010.