BusinessMagazin

Tag: Zbor

  • Schimbări în conducerea Blue Air. Cine este noul CEO al companiei

    Gheorghe Răcaru a decis, la vârsta de 70 de ani, şi după 48 de ani dedicaţi aviaţiei, să se retragă din funcţia executivă. A fost director general al Blue Air încă din prima zi a companiei (13 decembrie 2004), şi şi-a menţinut funcţia până astăzi, cu o scurtă pauză în perioada 2009-2013. Astăzi, Gheorghe Răcaru a predat conducerea Blue Air către succesorul său, Marius Puiu.

    Marius Puiu, desemnat noul director general al Blue Air, lucrează în aviaţie din 1986, când a fost angajat la Tarom ca inginer de zbor. Începând cu  anul 1993 s-a dedicat mediului privat, s-a specializat în managementul afacerilor şi a condus mai multe companii. În urmă cu zece ani, Marius Puiu s-a alăturat echipei Blue Air ca pilot de Boeing 737, iar din 2013 a devenit unul dintre cei patru acţionari ai companiei. În ultimii cinci ani, Marius Puiu a fost  pilot comandant, a devenit instructor de zbor, iar din primăvara acestui an a fost numit Chief Operations Officer, în subordinea căruia s-au aflat diviziile Flight Operations, Ground Operations şi Control Center Operations.

  • Schimbări în conducerea Blue Air. Cine este noul CEO al companiei

    Gheorghe Răcaru a decis, la vârsta de 70 de ani, şi după 48 de ani dedicaţi aviaţiei, să se retragă din funcţia executivă. A fost director general al Blue Air încă din prima zi a companiei (13 decembrie 2004), şi şi-a menţinut funcţia până astăzi, cu o scurtă pauză în perioada 2009-2013. Astăzi, Gheorghe Răcaru a predat conducerea Blue Air către succesorul său, Marius Puiu.

    Marius Puiu, desemnat noul director general al Blue Air, lucrează în aviaţie din 1986, când a fost angajat la Tarom ca inginer de zbor. Începând cu  anul 1993 s-a dedicat mediului privat, s-a specializat în managementul afacerilor şi a condus mai multe companii. În urmă cu zece ani, Marius Puiu s-a alăturat echipei Blue Air ca pilot de Boeing 737, iar din 2013 a devenit unul dintre cei patru acţionari ai companiei. În ultimii cinci ani, Marius Puiu a fost  pilot comandant, a devenit instructor de zbor, iar din primăvara acestui an a fost numit Chief Operations Officer, în subordinea căruia s-au aflat diviziile Flight Operations, Ground Operations şi Control Center Operations.

  • Poveşti în zbor

    În loc de ecrane, aceasta a pus în buzunarele de pe spătarele scaunelor din avioanele sale caiete cu coperţi cartonate împreună cu bileţele care invită pasagerii să scrie ceva despre călătoria lor, care să poată fi citit apoi de alţi pasageri.

    A apărut astfel proiectul Shared Stories, în care persoane de diverse naţionalităţi, vârste sau meserii povestesc în scris sau cu desene câte ceva despre călătoria lor ori despre ei, ca şi cum ar scrie în propriul jurnal.

    Caietele rămân în avion, pentru a putea fi citite, pe durata zborului, de alţi pasageri care ar putea dori şi ei să adauge ceva, continuând povestea.

  • Wizz Air a lansat o nouă destinaţie din România. Unde veţi putea zbura cu preţuri care încep de la 69 de lei

    Potrivit reprezentanţilor companiei Wizz Air, noua rută de la Craiova spre Bruxelles Charleroi (Belgia) este una dintre cele 11 nou anunţate astăzi în întreaga reţea extinsă a Wizz Air.

    Noua cursă va fi operată de două ori pe săptămână, marţea şi sâmbăta, începând cu data de 15 decembrie, preţul unui bilet pornind de la 69 de lei.

    În primele şapte luni ale anului 2018, Wizz a transportat peste 4,5 milioane de pasageri  din România, cu 13% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent, şi peste 260.000 de pasageri de la şi spre Craiova. În prima parte a anului Wizz Air a atins un indicator important la Craiova, depăşind 1 milion de pasageri transportaţi de la începerea operaţiunilor, iar până la finalul lunii iulie aproape 1,2 milioane de pasageri au călătorit cu Wizz din acest oraş, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

  • Incident aviatic în România. Două avioane s-au CIOCNIT în zbor şi s-au prăbuşit

    „Cei doi piloţi de la manşă au rămas încarceraţi, iar unul dintre ei este inconştient. Nu au fost înregistrate alte victime”, a spus Găleată.

    La faţa locului, în Frătăuţii Vechi, acţionează o autospecială de stingere şi descarcerare, un echipaj de prim ajutor SMURD şi un echipaj al Serviciului Judeţean de Ambulanţă.
     
    Potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), pilotul găsit inconştient a fost declarat decedat.
     
    „Pilotul inconştient a fost declarat decedat. Celălalt pilot a fost extras din avion şi stabilizat de către echipajele medicale. S-a solicitat elicopterul SMURD în vederea transportării pilotului la UPU Iaşi”, a transmis IGSU.
     

  • Cum arată noul business lounge din Paris în care călătorii din România se simt ca la hotel. GALERIE FOTO – VIDEO

    O serie de scaune, fotolii şi canapele, la capătul cărora se găseşte un open bar şi un bufet complet te întâmpină în prima parte a business lounge-ului aflat în terminalul L de pe aeroportul parizian Charles de Gaulle − acestea nu reprezintă nimic atipic pentru un business lounge dintr-un aeroport. În stânga însă, lângă intrare, se deschide un coridor către a doua parte a acestui lounge, inaugurată în urmă cu două săptămâni.
    Aici, amprenta designerului francez de interior şi produse Mathieu Lehanneur se face resimţită în proiect prin piesa de rezistenţă a lounge-ului – Le Balcon (n.red.: Balconul) – un spaţiu utilizat drept bar-restaurant.

    De la podeaua în mijlocul căreia tronează un motiv care imită „le bleu de ciel” (n.red.: albastrul cerului), ce se reflectă în tavanul auriu de tip oglindă, cei 34.000 de metri pătraţi ai noului segment de lounge cuprind baruri, locuri de joacă pentru copii, o bucătărie cu show live de gătit, cel mai mare spaţiu de wellness din lounge-urile francezilor, de 550 de metri pătraţi, şezlonguri de dormit, două saune şi un spaţiu pentru tratamente de îngrijire corporală.

    „Vedem că produsele şi serviciile sunt importante atât în aeroport, cât şi în zbor. Investim în călătoria clienţilor. (…) Ştim că produsul de la sol este cheia pentru satisfacţia clienţilor, iar pentru clienţii de business, esenţial este să ai un business lounge”, descrie Anne Rigail, vicepreşedinte executiv pe segmentul de servicii clienţi în cadrul companiei Air France, cea mai recentă investiţie a operatorului francez de zboruri. 

    Lounge-ul de 16 milioane de euro face parte dintr-un plan strategic al companiei, în cadrul căruia Air France îşi propune să investească 900 de milioane de euro pentru a îmbunătăţi experienţa de zbor a clienţilor. Proiectul recent inaugurat din terminalul L de pe aeroportul Charles de Gaulles, în zona 2E, se adresează călătorilor din spaţii non-Schengen, precum Rusia, România, Bulgaria, Croaţia şi din multe zone din Asia.

    „Întreaga investiţie, de 900 de milioane de euro, se încadrează într-un plan de cinci ani, în perioada 2018-2022. Modernizăm cabinele de pasageri, business lounge-urile şi conectivitatea”, descrie Rigail principalele linii de investiţii ale companiei în perioada următoare. Business lounge-ul din zona 2E nu este singurul în care investeşte Air France.

    Pe lângă cel pe care îl construieşte compania în zona 2F şi cele şase lounge-uri din Charles de Gaulle, francezii modernizează facilităţile din Lyon, Bordeaux, JFK, Washington, San Francisco şi Los Angeles. Potrivit reprezentantei Air France, peste 6 milioane de pasageri trec prin business lounge-urile companiei din toată lumea.

    Accesul în acestea se realizează prin intermediul unui bilet de călătorie business class ori prin intermediul statutului de Elite Frequent Flyer pentru clienţii care circulă la economy class sau economy premium class. De asemenea, în baza locurilor disponibile, accesul se poate face şi prin plata unei taxe de 35 de euro.

    Alături de investiţiile în lounge-uri, compania pariază şi pe digitalizare, care, la fel ca în toate celelalte industrii, are un rol disruptiv şi în businessul operatorilor aerieni. Un pas făcut de Air France în acest sens se leagă, de pildă, de introducerea conexiunii Wi-Fi în toate aeronavele companiei în următorii ani. Nevoia conectivităţii, în special a internetului în avion, este una specifică „clientului nou”, spune Anne Rigail.

    „Putem vedea că oamenii călătoresc mai mult, schimbă mai des liniile aeriene şi trebuie să fii cel mai bun pentru fiecare parte a călătoriei. La nivel de aşteptări noi, clienţii vor totul instant, ca atunci când comanzi ceva de pe internet. Aceştia vor fluiditate la check-in, la boarding, la poarta de securitate, peste tot vor o experienţă fluidizată. (…) Dezvoltăm şi traseul digital al clientului, ceea ce înseamnă că aceştia pot avea pe site sau pe aplicaţie toate informaţiile. Când vine vorba de lounge, aceştia pot vizualiza harta lounge-ului şi lista de servicii şi chiar pot face rezervări la activităţi precum experienţa tratamentelor cosmetice sau duşurile”, explică Rigail.

    În aşteptările clienţilor de astăzi, totul este digital, spune ea. „Dezvoltăm toate canalele de comunicare cu clienţii. Dacă vrei să îţi primeşti cartea de îmbarcare pe Facebook, pe Messenger, o ai acolo, dezvoltăm soluţii şi pe WhatsApp, WeChat şi toate canalele de social media, acolo unde sunt oamenii. Spre exemplu, chinezii nu stau pe aceleaşi platforme pe care stau francezii sau americanii. Dezvoltăm parteneriate şi cu servicii de tip asistent vocal, precum Alexa; serviciul a fost deja implementat în sistem. Dacă o întrebi pe Alexa informaţii despre zboruri, ea îţi va răspunde la întrebări. Încercăm să dezvoltăm această excursie digitală în paralel cu excursia fizică.”

    Aceste îmbunătăţiri nu se vor reflecta şi în preţul biletelor, spune reprezenta Air France. „În acest moment nu am operat nicio creştere în preţul biletelor pentru că vrem să îmbunătăţim experienţa clientului. Este doar o necesitate (investiţiile derulate − n.red.) într-un sens competitiv, pentru a rămâne atractivi pentru clienţi.”

    Potrivit platformei GlobeNewswire, grupul Air France-KLM, din care face parte operatorul Air France, a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 25,7 miliarde de euro, în creştere cu 3,8% faţă de anul anterior, şi are peste 84.000 de angajaţi. Aeroportul Charles de Gaulle este al zecelea din lume ca mărime şi al doilea din Europa, după Heathrow din Londra, cu 70 de milioane de pasageri în 2017, în creştere faţă de 66 de milioane de pasageri în anul precedent. În total, aeroportul a gestionat peste 475.000 de zboruri anul trecut, potrivit datelor oficiale ale companiei.

    Operatorii tradiţionali de zboruri investesc de decenii în lounge-urile de la sol. În Zürich, de pildă, Swiss a inaugurat un spaţiu vast pentru pasagerii claselor business şi premium – cu secţiuni separate pentru fiecare dintre acestea, la fel ca în aer; lounge-ul elveţienilor este prevăzut cu o terasă ce oferă priveliştea Alpilor elveţieni. Turkish Airlines a investit în extinderea spaţiului lounge-ului CIP din Istanbul în 2014, iar în prezent acesta se întinde pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi şi are un concept ce se bazează pe autenticitatea culturală, incluzând în ofertă preparatele tradiţionale turceşti.

    Pe meniuri inedite au pariat şi alţi operatori aerieni: unul dintre lounge-urile Cathay Pacific din Hong Kong este dotat cu un bar de noodles; iar operatorul australian Qantas oferă pizza gourmet şi chiar şi un grătar în aer liber, potrivit Financial Review.
    De asemenea, şi operatori precum Qantas, Emirates, Etihad şi Thai Airways oferă clienţilor claselor premium masaje gratuite în lounge-urile lor.
    Lufthansa pune la dispoziţia pasagerilor de clasa I un terminal privat, în Frankfurt: după ce sosesc la aeroport, pasagerii au parte de un asistent personal, dormitoare şi băi private.

    Potrivit CNN, nu doar operatorii aerieni investesc în lounge-uri: jucători independenţi deschid accesul celor care nu ar putea avea altfel experienţa unui astfel de spaţiu de relaxare şi investesc în lounge-uri destinate călătorilor în scopuri de business care zboară în regim economy, dar au în continuare nevoie de linişte. Spre exemplu, Plaza Premium, companie fondată în urmă cu aproximativ două decenii de un vicepreşedinte de bancă pe nume Song Hoi-see, are peste 100 de locaţii în toată lumea; clienţii plătesc pentru a beneficia de serviciile acestora între 35 şi 50 de dolari. În ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor de zbor, şi aceasta reprezintă o regulă din noul model de business al operatorilor aerieni: spre exemplu, grupul Lufthansa a anunţat investiţii de peste 500 de milioane de euro în digitalizare în intervalul 2017-2020, potrivit Reuters. Nici operatorii low-cost nu stau deoparte la capitolul investiţii în această direcţie:
    Ryanair, de pildă, a anunţat investiţii în diverse proiecte digitale, cum ar fi o aplicaţie de 3 milioane de euro pentru călători.  

  • Cum arată noul business lounge din Paris în care călătorii din România se simt ca la hotel. GALERIE FOTO

    O serie de scaune, fotolii şi canapele, la capătul cărora se găseşte un open bar şi un bufet complet te întâmpină în prima parte a business lounge-ului aflat în terminalul L de pe aeroportul parizian Charles de Gaulle − acestea nu reprezintă nimic atipic pentru un business lounge dintr-un aeroport. În stânga însă, lângă intrare, se deschide un coridor către a doua parte a acestui lounge, inaugurată în urmă cu două săptămâni.
    Aici, amprenta designerului francez de interior şi produse Mathieu Lehanneur se face resimţită în proiect prin piesa de rezistenţă a lounge-ului – Le Balcon (n.red.: Balconul) – un spaţiu utilizat drept bar-restaurant.

    De la podeaua în mijlocul căreia tronează un motiv care imită „le bleu de ciel” (n.red.: albastrul cerului), ce se reflectă în tavanul auriu de tip oglindă, cei 34.000 de metri pătraţi ai noului segment de lounge cuprind baruri, locuri de joacă pentru copii, o bucătărie cu show live de gătit, cel mai mare spaţiu de wellness din lounge-urile francezilor, de 550 de metri pătraţi, şezlonguri de dormit, două saune şi un spaţiu pentru tratamente de îngrijire corporală.

    „Vedem că produsele şi serviciile sunt importante atât în aeroport, cât şi în zbor. Investim în călătoria clienţilor. (…) Ştim că produsul de la sol este cheia pentru satisfacţia clienţilor, iar pentru clienţii de business, esenţial este să ai un business lounge”, descrie Anne Rigail, vicepreşedinte executiv pe segmentul de servicii clienţi în cadrul companiei Air France, cea mai recentă investiţie a operatorului francez de zboruri. 

    Lounge-ul de 16 milioane de euro face parte dintr-un plan strategic al companiei, în cadrul căruia Air France îşi propune să investească 900 de milioane de euro pentru a îmbunătăţi experienţa de zbor a clienţilor. Proiectul recent inaugurat din terminalul L de pe aeroportul Charles de Gaulles, în zona 2E, se adresează călătorilor din spaţii non-Schengen, precum Rusia, România, Bulgaria, Croaţia şi din multe zone din Asia.

    „Întreaga investiţie, de 900 de milioane de euro, se încadrează într-un plan de cinci ani, în perioada 2018-2022. Modernizăm cabinele de pasageri, business lounge-urile şi conectivitatea”, descrie Rigail principalele linii de investiţii ale companiei în perioada următoare. Business lounge-ul din zona 2E nu este singurul în care investeşte Air France.

    Pe lângă cel pe care îl construieşte compania în zona 2F şi cele şase lounge-uri din Charles de Gaulle, francezii modernizează facilităţile din Lyon, Bordeaux, JFK, Washington, San Francisco şi Los Angeles. Potrivit reprezentantei Air France, peste 6 milioane de pasageri trec prin business lounge-urile companiei din toată lumea.

    Accesul în acestea se realizează prin intermediul unui bilet de călătorie business class ori prin intermediul statutului de Elite Frequent Flyer pentru clienţii care circulă la economy class sau economy premium class. De asemenea, în baza locurilor disponibile, accesul se poate face şi prin plata unei taxe de 35 de euro.

    Alături de investiţiile în lounge-uri, compania pariază şi pe digitalizare, care, la fel ca în toate celelalte industrii, are un rol disruptiv şi în businessul operatorilor aerieni. Un pas făcut de Air France în acest sens se leagă, de pildă, de introducerea conexiunii Wi-Fi în toate aeronavele companiei în următorii ani. Nevoia conectivităţii, în special a internetului în avion, este una specifică „clientului nou”, spune Anne Rigail.

    „Putem vedea că oamenii călătoresc mai mult, schimbă mai des liniile aeriene şi trebuie să fii cel mai bun pentru fiecare parte a călătoriei. La nivel de aşteptări noi, clienţii vor totul instant, ca atunci când comanzi ceva de pe internet. Aceştia vor fluiditate la check-in, la boarding, la poarta de securitate, peste tot vor o experienţă fluidizată. (…) Dezvoltăm şi traseul digital al clientului, ceea ce înseamnă că aceştia pot avea pe site sau pe aplicaţie toate informaţiile. Când vine vorba de lounge, aceştia pot vizualiza harta lounge-ului şi lista de servicii şi chiar pot face rezervări la activităţi precum experienţa tratamentelor cosmetice sau duşurile”, explică Rigail.

    În aşteptările clienţilor de astăzi, totul este digital, spune ea. „Dezvoltăm toate canalele de comunicare cu clienţii. Dacă vrei să îţi primeşti cartea de îmbarcare pe Facebook, pe Messenger, o ai acolo, dezvoltăm soluţii şi pe WhatsApp, WeChat şi toate canalele de social media, acolo unde sunt oamenii. Spre exemplu, chinezii nu stau pe aceleaşi platforme pe care stau francezii sau americanii. Dezvoltăm parteneriate şi cu servicii de tip asistent vocal, precum Alexa; serviciul a fost deja implementat în sistem. Dacă o întrebi pe Alexa informaţii despre zboruri, ea îţi va răspunde la întrebări. Încercăm să dezvoltăm această excursie digitală în paralel cu excursia fizică.”

    Aceste îmbunătăţiri nu se vor reflecta şi în preţul biletelor, spune reprezenta Air France. „În acest moment nu am operat nicio creştere în preţul biletelor pentru că vrem să îmbunătăţim experienţa clientului. Este doar o necesitate (investiţiile derulate − n.red.) într-un sens competitiv, pentru a rămâne atractivi pentru clienţi.”

    Potrivit platformei GlobeNewswire, grupul Air France-KLM, din care face parte operatorul Air France, a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 25,7 miliarde de euro, în creştere cu 3,8% faţă de anul anterior, şi are peste 84.000 de angajaţi. Aeroportul Charles de Gaulle este al zecelea din lume ca mărime şi al doilea din Europa, după Heathrow din Londra, cu 70 de milioane de pasageri în 2017, în creştere faţă de 66 de milioane de pasageri în anul precedent. În total, aeroportul a gestionat peste 475.000 de zboruri anul trecut, potrivit datelor oficiale ale companiei.

    Operatorii tradiţionali de zboruri investesc de decenii în lounge-urile de la sol. În Zürich, de pildă, Swiss a inaugurat un spaţiu vast pentru pasagerii claselor business şi premium – cu secţiuni separate pentru fiecare dintre acestea, la fel ca în aer; lounge-ul elveţienilor este prevăzut cu o terasă ce oferă priveliştea Alpilor elveţieni. Turkish Airlines a investit în extinderea spaţiului lounge-ului CIP din Istanbul în 2014, iar în prezent acesta se întinde pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi şi are un concept ce se bazează pe autenticitatea culturală, incluzând în ofertă preparatele tradiţionale turceşti.

    Pe meniuri inedite au pariat şi alţi operatori aerieni: unul dintre lounge-urile Cathay Pacific din Hong Kong este dotat cu un bar de noodles; iar operatorul australian Qantas oferă pizza gourmet şi chiar şi un grătar în aer liber, potrivit Financial Review.
    De asemenea, şi operatori precum Qantas, Emirates, Etihad şi Thai Airways oferă clienţilor claselor premium masaje gratuite în lounge-urile lor.
    Lufthansa pune la dispoziţia pasagerilor de clasa I un terminal privat, în Frankfurt: după ce sosesc la aeroport, pasagerii au parte de un asistent personal, dormitoare şi băi private.

    Potrivit CNN, nu doar operatorii aerieni investesc în lounge-uri: jucători independenţi deschid accesul celor care nu ar putea avea altfel experienţa unui astfel de spaţiu de relaxare şi investesc în lounge-uri destinate călătorilor în scopuri de business care zboară în regim economy, dar au în continuare nevoie de linişte. Spre exemplu, Plaza Premium, companie fondată în urmă cu aproximativ două decenii de un vicepreşedinte de bancă pe nume Song Hoi-see, are peste 100 de locaţii în toată lumea; clienţii plătesc pentru a beneficia de serviciile acestora între 35 şi 50 de dolari. În ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor de zbor, şi aceasta reprezintă o regulă din noul model de business al operatorilor aerieni: spre exemplu, grupul Lufthansa a anunţat investiţii de peste 500 de milioane de euro în digitalizare în intervalul 2017-2020, potrivit Reuters. Nici operatorii low-cost nu stau deoparte la capitolul investiţii în această direcţie:
    Ryanair, de pildă, a anunţat investiţii în diverse proiecte digitale, cum ar fi o aplicaţie de 3 milioane de euro pentru călători.  

  • Numărul zborurilor întârziate aproape că s-a triplat în primul semestru al acestui an

    Primele şase luni ale anului au înregistrat un număr record de întârzieri ale zborurilor din România, 505 curse aeriene decolând la mai mult de trei ore faţă de timpul iniţial de zbor, cu un număr de 50.000 de pasageri afectaţi, comparative cu aceeaşi perioadă a anului 2017, când s-au înregistrat circa 200 de curse întârziate, fiind afectaţi aproximativ 18.000 de pasageri. Suma care ar trebui plătită de companiile aeriene în cazul în care pasagerii ar aplica pentru despăgubiri se ridică la peste 15,5 milioane de euro, faţă de cinci milioane de euro, în perioada similară din 2017, arată datele AirHelp, lider mondial în obţinerea de compensaţii pentru zboruri întârziate, anulate sau suprarezervate.

    Cele mai multe întârzieri în perioada ianuarie-iunie 2018 au fost înregistrate de companiile Tarom, Ryanair şi Blue Air, iar cele mai multe curse au fost anulate de Wizz Air, Tarom şi Lufthansa.

    În perioada ianuarie-iunie 2018, din cele aproape 34.000 de zboruri efectuate, circa 6.200 de curse au înregistrat întârzieri între 15 şi 180 de minute, iar 218 zboruri au fost anulate. În primul semestru al anului, cursele charter au decolat şi aterizat la timp, cu unele excepţii către Spania, Tenerife şi Mallorca, unde au fost înregistrate întârzieri de maximum jumătate de oră.

    Numărul mare de turişti, scumpirea biletelor de avion din cauza creşterii preţului carburantului, numărul insuficient de piloţi, grevele şi traficul ridicat în aeroporturi au generat creşterea numărului de zboruri întârziate la nivel global. În primele 6 luni ale anului, se estimează că aproximativ 4,5 milioane de pasageri (comparativ cu 3,2 milioane pasageri în semestrul întâi din 2017) au fost afectaţi de anulări, întârzieri şi suprarezervări ale zborurilor, în timp ce valoarea eligibilă a despăgubirilor se apropie de două miliarde de euro.

    ”Companiile aeriene, inclusiv American Airlines, Delta sau United Airlines, au anuntat deja pasagerii să se pregătească pentru o scumpire a biletelor de avion ca urmare a creşterii preţului pentru carburanţi. Numărul redus de piloţi a dus la foarte multe întârzieri şi anulări de curse, iar sindicatele piloţilor din întreaga lume protestează pentru că doresc condiţii de lucru mai bune. Boeing estimează că piaţa are nevoie, în următorii 20 de ani, de încă 637.000 de piloţi. Nu în ultimul rând, fenomenul ”supraturismului” provoacă capacităţile aeroporturilor din întreaga lume”, spune Ştefan Radu, country manager AirHelp România. ”Pasagerii trebuie să conştientizeze că obţinerea de compensaţii pentru zboruri afectate este un drept garantat de Uniunea Europeană. Îi încurajăm, aşadar, să aplice pentru compensaţii chiar dacă au primit loc în alt avion, cazare sau masă”, completează acesta.

     

  • Spionaj corporativ deconspirat: FBI a arestat un fost inginer al Apple care fugea în China cu secrete ale companiei

    Fostul angajat, Xiaolang Zhang, a fost o persoană de interes, fiind chestionat anterior şi de Apple, dar şi de FBI.

    Atunci când a rezervat un bilet în ultimul moment pentru un zbor spre China, Zhang a fost arestat pe Aeroportul Internaţional San Jose de către agenţii FBI. Acesta a fost acuzat de furt de secrete comerciale, potrivit documentelor judiciare.

    Angajat din decembrie 2015 la Apple pe programul de dezvoltaare de software şi hardware pentru maşinile autonome, Zhang a părăsit compania în Aprilie şi a călătorit în China împreună cu familia.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Wizz air anunţă alocarea celei de-a zecea aeronave la Bucureşti şi patru rute noi lansate în 2018

    Potrivit reprezentanţilor companiei, cea de-a zecea aeronavă Airbus A321 din Bucureşti, cu o capacitate de 230 de locuri, va asigura cursele pe noile rute, cu începere din Bucureşti către Atena, Göteborg, Nisa şi Kutaisi, precum şi frecvenţe către opt destinaţii din Bucureşti: Barcelona, Bari, Billund, Eindhoven, Geneva, Londra Luton, Paris Beauvais şi Tel-Aviv, programul companiei aeriene având 24 de zboruri adiţionale săptămânale cu plecare de la Bucureşti.

    Potrivit Simonei Ratz, zborul din Bucureşti către Kutaisi (Georgia) se operează în zilele de marţi, joi şi sâmbătă, cu începere din 3 iulie, zborul Bucureşti-Göteborg se va opera în zilele de miercuri şi duminică, începând cu 27 iunie, iar Bucureşti-Nisa va zbura în zilele de marţi, joi şi sâmbătă din data de 26 iunie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.